4,948 matches
-
productive necesare adecvării comportamentului la mediul în care trăiește; adaptarea, adecvarea și schimbarea reglatoare pot fi descrise exclusiv în termenii legii efectului și învățării reușite (Thorndike, 1913, p. 5). El afirma tranșant: „Intelectul uman, caracterul și îndemânarea omului sunt suma trebuințelor sale de a răspunde la situații și la elemente ale situațiilor. Numărul diferitelor conexiuni S-R care formează această sumă ajunge, la un adult cultivat, probabil la multe milioane. În consecință, în loc să facem o inventariere detaliată a acestor r1, r2
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Nu este necesar să inventăm o dorință specială de mâncare la om dacă stabilim cu claritate că acesta are aceleași spasme de foame în stomac pe care le resimte și animalul. A atașa fantezii psihanalitice pentru a explicita motivele și trebuințele umane elementare este nu doar inutil, ci și neștiințific și ridicol. Specificitatea motivației umane apare la alt nivel. Ea se ivește atunci când încercăm să explicăm cum poate fi condus comportamentul spre anumite ținte, spre anumite rezultate preconizate deliberat. Aici nu
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
spre anumite ținte, spre anumite rezultate preconizate deliberat. Aici nu se mai pot spera reduceri de la uman la infrauman. Animalele reacționează și se mișcă fără scopuri, obiective, finaluri scontate. Dar, la acest nivel, nu mai avem de-a face cu trebuințe elementare, ci cu probleme. Intervine așadar o întrebare nouă: de ce apar și cum se rezolvă problemele? Guthrie pledează însă pentru claritate și simplitate. Consideră că înaintea acestor interogații trebuie pusă o alta, definitorie: ce sunt problemele? Guthrie (1938, p. 94
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
aflate în interdependență, cunosc decalaje sau subordonare față de nucleul iradiant al culturii naționale. Deliberările din spațiu național se produc în raport cu o realitate socială sau națională, de fapt cu problemele concrete ale societății. O cultură națională dă expresie unor cerințe, aspirații, trebuințe și opțiuni generale, unor idei forță, care capătă, în anumite momente, caracterul de factor explicativ. Cultura modernă românească a stat sub semnul răspunsului la necesități de apărare și conservare a ființei naționale. Când vorbim de spațiul public național românesc apare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
absolut al celui care vrea să cunoască lumea. Ceva din această atitudine trece și în paginile Istoriei ieroglifice. Autorul român operează o selecție tendențioasă în faptele tradiției, manifestă spirit critic, dislocă simbolul creștin și culege doar piesele de care are trebuință. Este o atitudine modernă, care dovedește afilierea sa la un alt tip de raportare la lume și, mai ales, atestă, încă o dată, faptul că principele depășise limitele mentalităților spațiului cultural răsăritean. Să detaliem lucrurile. În primul rând, cornul este, și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în bucăți: "Am tăiat Răul și toate părțile lui au fost date la șacali". În plus, ei merg pe lângă oameni"16. Nu, lui Cantemir nu îi mai folosea un simbol puțin influent, importat dintr-o cultură îndepărtată; dimpotrivă, îi făcea trebuință o figură inedită, exotică, care să facă un bun cuplu cu Lupul. Altfel spus, un șacal convertit la înțelepciune și la echilibru. Prin urmare, el nu alege decât masca din cunoscutele fabule care au circulat atât de mult în Orient
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Abuzul sexual sau exploatarea sexuală a copilului, provocate de violența adultului se petrece atunci când un adult (bărbat/femeie) sau tânăr se folosește de încrederea, inocența, dependența sau imposibilitatea de a se apăra a copilului (fată/băiat), pentru a-și satisface trebuințele sexuale. Formele pe care le ia abuzul sexual variază între: incidente minore (expunerea copilului la bancuri și clișee verbale obscene); obligarea copilului la a privi persoana adultă dezbrăcată; obligarea copilului la a privi împreună cu adultul imagini pornografice; abuz sexual prelungit
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pe care îl poartă în uter, vom apela din nou la J.T. Condon (1993), care reperează cinci aspecte: dispoziția de a cunoaște copilul, de a interacționa cu acesta, de a evita separarea (pierderea), de a proteja, de a-i gratifica trebuințele. Desigur că fiecare dintre aceste dimensiuni își subsumează un set de acțiuni specifice, asupra cărora nu vom zăbovi. Important de remarcat însă este faptul că, atașamentul prenatal este rezultanta conlucrării dintre următoarele „ingrediente”: atitudinea gravidei față de sarcină, calitatea relației de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în palierul de vârstă menționat este firească, ceea ce înseamnă că un asemenea obicei nu frizează patologicul. Identificarea corectă a fenomenului masturbator reclamă elucidarea unor aspecte (Dolto, 1993) și anume putem suspecta o doză de patologie dacă practica respectivă devine o trebuință obsesivă și dacă se realizează și în public. Mai apoi, când am amintit de valența preventivă a intervenției parentale ne-am referit la necesitatea ca părinții, prin evitarea unor comportamente nocive, care amplifică sexualitatea copilului, să nu pună benzină peste
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
iubire necondiționată, de consolare și înțelegere compliantă. Și pentru că terminalii adeseori traversează o fază regresivă, comunicarea nonverbală devine canalul privilegiat de relaționare cu aceștia (prin atingeri delicate, masaj, îmbrățișări etc.), chiar și în timpul agoniei. Dacă în prima parte a vieții, trebuințele spirituale sunt ecranate de ritmul trepidant și risipirile cotidiene ale existenței, spre senescență ele se activează, devenind indispensabile în pragul morții. E. Kellay și M. Miclea (2007) au demonstrat, prin suport de teren, recoltat pe un grup de bolnavi neoplazici
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vecinii, o perioadă de teze, examene etc., reacția va construi un sindrom general de adaptare (stres), care dacă se prelungește dincolo de resursele persoanei poate genera nevroză. Reacțiile de stres se intensifică atunci când stimulul apare pe un fundal de nesatisfacere a trebuințelor de bază: dacă îți este foame, dacă ești obosit, bolnav, dacă te simți în nesiguranță, dacă te simți neiubit, nedorit într-un mediu etc. în dezvoltarea copilului, anumite stadii și trecerea de la un stadiu de dezvoltare la altul creează o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de "prilejuri" și de "pricine" - adică de cauze oportune: faptul că iubește în tinerețe, că se găsește la curtea unui boier, că e trimis în exil la o moșie, că se nimerește la inaugurarea unei școli: Mumuleanu începu a simți trebuința a produce și el ceva și patima, cum și prilejul cel mai firesc pentru poezie în vremea juneței este amorul, niște mici madrigale și elegii fură cele dintâi încercări ale sale. După aceasta exilul răposatului boier Filipescu în vremea domnului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de autorități din cauza activităților lui naționaliste. Vocația se realizează intermitent în funcție de circumstanțele care dau acces la lumea acțiunii și această intermitență se încarcă ambiguu: este o oportunitate care subînțelege constrângerea, blocajul, potențialitatea nerealizată sau realizată parțial. Mumuleanu începu a simți trebuința de a produce și el ceva. Ocaziunea cea mai firească pentru poezie e vârsta juneței (amorul). Cele dintâi încercări poetice fură niște madrigale și elegii amoroase. După aceea, arestarea boierului Filipescu i dete cauză de ajuns a medita și a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în aceeași direcție cu acțiunea profesională. Așa cum o funcție în minister poate să țină locul dedicației literare, și creația poate să substituie angajamentul profesional: ...nu vrea să primească niciun post public din ale statului zicând: că țara când va avea trebuință îl va găsi gata pentru serviciu. El lucrează mai bine cu condeiul cu totul independent, tinzând a răspândi prin diferitele sale scrieri ideile liberale și sentimentele nobile între confrații săi87. Privită din această perspectivă, chemarea literară se definește simplu, prin
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
p. 98. 3 O definire succintă a justificării statisticilor în prima jumătate a secolului a XIX-lea găsim la Dionisie Pop Marțian în 1860: "Dacă [...] aflăm un simulacru de statistică în catagrafiile trecute, trebuie să ne-o explicăm din neapărata trebuință de a impune birurile, munca și sarcinile publice pe cel sărman; dacă avem o listă a prețurilor bucatelor o mulțămim armiilor străine care ceruse aceste științe pentru a se (a)proviziona de unde aflau cu preț ieftin; (iar) dacă aflăm și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Const. Sion, ca sameș al ținutului Putnei, la 1829 (Uricarul, vol. XIV, p.293): „1. Sameșul va da cuviincioasa ascultare dregătorilor, aflându- se cu neadormită priveghere și silință ca să nu se întâmple cel mai mic cusur, la vreo poruncă și trebuință din lenevire și neîngrijirea sa și ca să nu se zăbovească nimic locuitorii ce se vor înfățișa cu jalbe; 2. Să aibă de-a pururea două condici statornice în cancelarie, trecând în cea dintâi toate rânduielile ce se vor face în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a plăti de la sine orice asuprire se va face, neputându-se îndrepta cu nici un cuvânt; 4. Să nu se amestece sameșul la nici un fel de bitirmele și tocmele cu satele pentru orice made, nici să-și facă clăci sau alte trebuințe cu satele, măcar fie și cu însuși voia sau primirea locuitorilor, ce despre toate să fie ferit și păzit, iar abătându-se de la unele ca acestea, nicidecum nu-i va fi greșeala trecută cu vederea. Și la trebuințele ținutului să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sau alte trebuințe cu satele, măcar fie și cu însuși voia sau primirea locuitorilor, ce despre toate să fie ferit și păzit, iar abătându-se de la unele ca acestea, nicidecum nu-i va fi greșeala trecută cu vederea. Și la trebuințele ținutului să nu se amestece însuși fără știrea dregătorilor. Fiind îndatorit numai a le pune înainte urmare a îndatoririlor dregătorești și poroncile ce vor fi, la care văzând împotrivă urmare, să înștiințeze îndată la Divan, spre cuviincioasă îndreptare. Privighind ca să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fi mai aspru pedepsit decât acel ce ar fi ucis un om; 16. Bărbatul care nu aduce doctor când femeia îi va fi bolnavă, precum și acel ce nu va cumpăra doctorii sau alte alimente de care ea ar putea avea trebuință, dacă femeia moare, atunci ei pierd venitul pe care ar putea să-l aibă de la domeniile femeii; 17. Acel ce-și va trăda patria va fi pedepsit mai mult decât un paricid; 18. Oricine ar otrăvi pe semenul său, va
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1741, într-o carte de scutire dată locuitorilor unei mănăstiri din Iași de către domnitorul Grigore Ghica al Moldovei, rezultă că era dată să-i apere, despre toți zapcii care umblă cu angării în ținutul Cărligăturii.. Ei, totuși, erau de mare trebuință , de vreme ce într-o poruncă dată în anul 1794 de către Mihail Constantin Șuțu (T.Codrescu, Uricar, vol.I,p. 251252) domnul Moldovei către ispravnicii de ținut, citim: „Datori să fie ispravnicii, atât primăvara cât și toamna, a rândui la fiștecare ocol
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Monopolul fusese instituția de împăciuire socială între consumatorii și producătorii din aceeași localitate, datorită acestei instituții consumatorii erau siliți a târgui numai de la anumiți producători. Starostele breslei avea împuternicirea să aibă în grijă „ ca toți consumatorii să-și poată satisface trebuințele lor în oraș", iar producătorii aveau obligații să „păstreze și să aibă marfă îndestulătoare". Garanția calității mărfurilor era asigurată prin condițiile care se stabileau în ceea ce privește modul cum trebuia făcut fiecare obiect destinat pieții, iar falsul ori întrebuințarea unor materiale necorespunzătoare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aceea, când târgul Iașului suferea mult de lipsa negustorilor mai de samă, care, după bonturile și năvălirile ce urmase în țară, își luase lumea în cap și fugise care încotro putuse. Lipsa de toate se simțea în case și în trebuințele zilnice, - și negreșit după cererea locuitorilor, Moisei MovilăVodă dădu hrisovul, prin care arată cum breasla (rândul) negustorilor din târgul Eșii, au venit și s-au jeluit cu mare tânguire, și lacrimi de sânge au vărsat înaintea sa, cum că sunt
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-lea, când începe europenizarea societății românești, când austriecii și rușii, meseriașii germani și negustorii brașoveni, evreii, consulii, călătorii și dascălii străini ne deschid ochii și ne împing spre europenizare, mai întâi cu privire la destinele portului și locuințelor noastre, apoi și restului trebuințelor, găsim pe meseriașii români „amorțiți în rutinele vechi". Dar cum domnii țărilor române dau voie și evreilor și armenilor să înființeze bresle naționale închise, să permită și străinilor să intre în ele, uneori străinii înlocuind meseriașii autohtoni, se surpă însăși
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cârciumile, iazurile, cu morile lor și pământurile de exploatare, fără ca ei să poată opri vitele țăranilor de a se adăpa din iazurile respective. Ei însă rămâneau datori să dea proprietarilor de iazuri ajutor pentru întreținerea iezăturilor, dar numai în măsura în care serveau trebuinței pentru adăpătoare. Monopolul băuturilor, căsăpii, brutării și alte asemenea se desființau din toată întinderea vetrelor de sat și târguri, rămânând în proprietatea absolută a țăranilor. Clăcașii nevolnici sau văduvele foștilor clăcași care se aflau în comunele rurale și care nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sau pe vataman în butuci, și-l purtau pe uliță prin târg, căci n-au scos oamenii să-și fi luat pecețile." Când ajunge Scarlat A.Calimach domn al Moldovei și introduce noi reguli în administrarea Moldovei se stabilește:"Când trebuința va cere a se schimba vornicii de prin sate, să nu li se mai ia nicidecum nimic de către ispravnici sau de către logofeții lor, ori de către același, fiindcă aceia ce s-a socotit cu cale să dea vornicii s-a așezat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]