4,593 matches
-
uraniu 235 și spre crearea bombei atomice. Pentru această importantă descoperire, a primit Medalia Hughes a Societății Regale în 1932, și ulterior și Premiul Nobel pentru Fizică în 1935. Descoperirea lui Chadwick a făcut posibilă crearea elementelor mai grele decât uraniul în laborator. Descoperirea sa l-a inspirat în mod deosebit pe Enrico Fermi, fizician italian și laureat al premiului Nobel, să descopere reacțiile nucleare aduse de neutronii încetiniți, și i-a condus pe Otto Hahn și Fritz Strassmann, radiochimiști germani
James Chadwick () [Corola-website/Science/310832_a_312161]
-
cercetări decât după război. În decembrie 1940 Franz Simon, la comanda comisiei MAUD, a declarat că este posibil să fie separat izotopul uraniu-235. Raportul lui Simon includea estimări de costuri și specificații tehnice pentru o uzină mare de îmbogățire a uraniului. James Chadwick a scris mai târziu că a fost prima oară când a "realizat că o bombă nucleară era nu doar posibilă, ci inevitabilă. A trebuit apoi să iau somnifere. Era singurul remediu." Puțin după aceea a lucrat la Proiectul
James Chadwick () [Corola-website/Science/310832_a_312161]
-
de ani. Dar, exploatarea lemnului nu este singura activitate care au desfășurat-o oamenii. Mineritul a fost până nu demult o activitate intens practicată. Și în ziua de azi se pot vedea gurile de la minele ce exploatau minereuri complexe și uraniu. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 11.079 locuitori, dintre care 3.722 evrei, 3.616 români, 2.753 germani, 610 maghiari, 336 ruteni ș.a. Ca limbă maternă predomina limba idiș, declarată ca atare de 3.681 locuitori, urmată
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
deplasarea lor foarte silențioasă face greu de depistat de detectorii sonori ai unui submarin inamic, altă navă sau de un locator staționar. Primul submarin nuclear a fost "USS Nautilus" lansat în 1955 de Flota Militară S.U.A.. Având o încărcătură de uraniu în reactorul nuclear ce nu era mai mare decât o minge de golf, "Nautilus" a parcurs peste 110 000 km în doi ani, fără a trebui realimentat. Submarinele cu propulsie nucleară pot fi: Submarinele nucleare datorită deplasamentului și autonomiei lor
Submarin () [Corola-website/Science/306025_a_307354]
-
rezerve minerale (peste 4/5 din rezervele mondiale de mangan, 2/3 din cele de platină, peste 1/2 din cele de aur și crom) și al producției în domeniu, Republica Africa de Sud este unul dintre principalii producători mondiali de diamante, uraniu, cărbuni superiori, minereu de fier, metale rare (titan, vanadiu, antimoniu ș.a.) etc. Industria prelucrătoare, bine dezvoltată și variată, concentrată în 4 mari regiuni industriale: Transvaal(minerit, metalurgie, construcția de mașini ș.a.), Cape (rafinarea petrolului, industria alimentară și ușoară), Port Elizabeth
Economia Africii de Sud () [Corola-website/Science/304824_a_306153]
-
o serie de filtre ,răcitoare, în cele din urmă ajungea în conductele de aer exterioare, aerul continuându-și drumul prin cele 5 ventilatoare și în final ieșea în exterior prin intermediul unui horn cu înălțimea de 106 metri. Combustibilul reactorului era uraniu natural tăiat în cilindrii lungi de 7 centimetri care erau fixați în număr de 33 într-o țeavă prevăzută cu aripioare. În fiecare canal de combustibil se aflau câte 2 elemente de combustibil. În anul 1959 s-a trecut la
BGRR () [Corola-website/Science/305630_a_306959]
-
tăiat în cilindrii lungi de 7 centimetri care erau fixați în număr de 33 într-o țeavă prevăzută cu aripioare. În fiecare canal de combustibil se aflau câte 2 elemente de combustibil. În anul 1959 s-a trecut la utilizarea uraniului îmbogățit(95% U235) lucru care a făcut utilizarea reactorului mult mai ușoară. În 1968 reactorul a fost oprit pentru totdeauna, combustibilul a fost înlăturat și toate deschizăturile din scutul biologic au fost sigilate. În prezent, reactorul a fost dezactivat și
BGRR () [Corola-website/Science/305630_a_306959]
-
ploaie acidă, având un impact atât asupra mediului natural cât și asupra mediului artificial. Sculpturi și monumente construite din marmură sunt în mod deosebit vulnerabile, deoarece acizii reacționează cu carbonatul de calciu. Combustibilii fosili conțin și materiale radioactive, mai ales uraniu și toriu, care este emanat în atmosferă. În anul 2000 au fost emise în atmosferă circa 12.000 de tone de toriu și 5000 de tone de uraniu prin arderea cărbunelui. Se estimează că în cursul anului 1982, cărbunele ars
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]
-
cu carbonatul de calciu. Combustibilii fosili conțin și materiale radioactive, mai ales uraniu și toriu, care este emanat în atmosferă. În anul 2000 au fost emise în atmosferă circa 12.000 de tone de toriu și 5000 de tone de uraniu prin arderea cărbunelui. Se estimează că în cursul anului 1982, cărbunele ars în SUA a eliberat în atmosferă de 155 de ori mai multă radiație decât incidentul Three Mile Island. Arderea cărbunelor generează și imense cantități de zgură și funingine
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]
-
lung, este considerabil mai scurt decât perioada de existență a Pământului, orice urmă de curiu primordial existent în momentul formării planetei a dispărut de mult. Totuși, este posibil ca unele cantități infinitezimale de curiu să existe în zăcămintele naturale de uraniu, ca urmare a unei succesiuni de capturi de electroni și dezintegrări beta susținute de fluxul de neutroni foarte scăzut din minereurile de uraniu. Până în prezent însă, prezența curiului natural nu a putut fi demonstrată practic. Proprietățile curiului au putut fi
Curiu () [Corola-website/Science/305269_a_306598]
-
de mult. Totuși, este posibil ca unele cantități infinitezimale de curiu să existe în zăcămintele naturale de uraniu, ca urmare a unei succesiuni de capturi de electroni și dezintegrări beta susținute de fluxul de neutroni foarte scăzut din minereurile de uraniu. Până în prezent însă, prezența curiului natural nu a putut fi demonstrată practic. Proprietățile curiului au putut fi determinate pentru Cm și Cm, izotopi care au fost obținuți în cantități de ordinul gramelor. Cm poate fi obținut prin bombardarea plutoniului cu
Curiu () [Corola-website/Science/305269_a_306598]
-
Franciul a fost descoperit de Marguerite Perey în Franța (de unde elementul își și ia numele) în 1939. A fost ultimul descoperit în natură, si nu prin sinteză. În afara laboratorului, franciul e extrem de rar, cantități infime găsindu-se în minereurile de uraniu și toriu, unde izotopul franciu-223 se formează și dezintegrează continuu. În jur de 20-30 g există la orice moment dat în scoarță terestră; ceilalți izotopi (cu exceptia franciului-221) sunt pur sintetici. Cea mai mare cantitate produsă vreodată în laborator a fost
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
percloric, fără a fi nevoie de alt metal alcalin, lucru ce face posibile alte metode de separare. Aproape toate sărurile franciului sunt solubile în apă. Fr este rezultatul dezintegrării alfa ai Ac și este întâlnit în canități minuscule în mineralele uraniului și toriului. Într-o mostră de uraniu se estimează a fi 1 atom de franciu la fiecare 1 × 10 atomi de uraniu. De asemenea, scoarță terestră ar conține cel mult 30 g de franciu. Din cauza instabilității și rarității sale, nu
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
metal alcalin, lucru ce face posibile alte metode de separare. Aproape toate sărurile franciului sunt solubile în apă. Fr este rezultatul dezintegrării alfa ai Ac și este întâlnit în canități minuscule în mineralele uraniului și toriului. Într-o mostră de uraniu se estimează a fi 1 atom de franciu la fiecare 1 × 10 atomi de uraniu. De asemenea, scoarță terestră ar conține cel mult 30 g de franciu. Din cauza instabilității și rarității sale, nu există aplicații comerciale pentru franciu. A fost
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
solubile în apă. Fr este rezultatul dezintegrării alfa ai Ac și este întâlnit în canități minuscule în mineralele uraniului și toriului. Într-o mostră de uraniu se estimează a fi 1 atom de franciu la fiecare 1 × 10 atomi de uraniu. De asemenea, scoarță terestră ar conține cel mult 30 g de franciu. Din cauza instabilității și rarității sale, nu există aplicații comerciale pentru franciu. A fost folosit la cercetare în diverse domenii ale chimiei, si a structurii atomice. Rolul său în
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
după continentul unde a fost produs. Americiul pur este alb-argintiu, lucius, dar în aer uscat, la temperatura camerei, se întunecă și își pierde luciul. Este mai deschis la culoare decât plutoniul sau neptuniul. Americiul este mai maleabil decât neptuniul sau uraniul. Intensitatea emisiei alfa a americiului 241 este de cca. trei ori mai mare decât cea a radiului. În cantități mai mari, americiul 241 emite radiații gama intense care pot duce la probleme de iradiere pentru cei care manipulează elementul. Masa
Americiu () [Corola-website/Science/305271_a_306600]
-
americiul 241 emite radiații gama intense care pot duce la probleme de iradiere pentru cei care manipulează elementul. Masa critică pentru americiul 241 este de aproximativ 60 kg, deci considerabil mai mare decât cea a izotopilor de plutoniu sau de uraniu, astfel încât este puțin probabilă folosirea sa pentru realizarea de arme atomice. Sunt cunoscuți 18 radioizotopi ai americiului, cu greutăți atomice de la 231,046 unități (Am) până la 249,078 unități (Am). Cei mai stabili sunt Am cu un timp de înjumătățire
Americiu () [Corola-website/Science/305271_a_306600]
-
Berkeliul mai are și 2 metastări, cea mai stabilă fiind Bk cu timpul de înjumătățire de 23,7 ore. Berkeliul este produs prin bombardarea actinidelor mai ușoare (ca U sau Pu) cu neutroni într-un reactor nuclear. În cazul folosirii uraniului pe post de combustil , plutoniul este produs, în primă fază, prin captura neutronilor (așa-zisa reacție (n,γ) sau fuziunea neutronilor), iar apoi prin dezintegrarea beta: Plutoniul-239 este mai bine iradiat de către o sursă ce are un flux neutronal mare
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
cu numărul de coordinare 8, sau octaedrică, cu numărul 6 , iar în iodură forma cristalină este octaedrală. Fluorura de berkeliu (IV) (BkF) este un solid ionic galben-verzui ce cristalizează în sistemul de cristalizare monoclinic, și este izotopică cu tetrafluorura de uraniu și cu fluorura de zirconiu. Fluorura de berkeliu (III) (BkF)este, de asemenea, un solid galben-verzui, dar care n-are structură cristalină. Cea mai stabilă fază la temperaturi mici are cristale ortorombice, substanța fiind izotopică cu fluorura de ytriu. Încălzită
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
într-un tub de curaț evacuat cu conținut de oxid de berkeliu și supus unei temperaturi de aproximativ 500 °C. Acest solid verde are un punct de topire de 600 °C, și cristalizează hexagonal, fiind astfel izotipic cu clorura de uraniu (III). Când este încălzită aproape până la temperatura de topire, BkCl convertește în sistemul de cristalizare ortorombic. Sunt cunoscute două forme de bromură de berkeliu cu valență 3: una monoclinică, în care numărul de coordinare este 6, și una ortorombică, cu
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
are un timp de înjumătățire de 351 de ani, și este, prin urmare, evitat și nedorit în produsul final. Câțiva atomi de berkeliu pot fi produși prin intermediul reacțiilor de captură nucleară și de dezintegrare cu particule alfa în depozitele de uraniu, astfel, berkeliul poate fi denumit cel mai rar element din natură. În condiții ambientale, berkeliul își asumă cea mai stabilă formă în sistemul de cristalizare hexagonal, grupul spațial "P6/mmc", parametrii structurii fiind de 341 pm și 1107 pm. Cristalele
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
la Thor, zeul războiului în mitologia scandinavă. l este considerat a fi combustibilul nuclear al viitorului. Canada, China, Germania, India, Olanda, Regatul Unit și S.U.A au făcut numeroase experimente utilizând thoriul combustibil nuclear substituent. Mai puțin radioactiv decât uraniul, thoriul poate fi exploatat în cariere de suprafață, iar acest lucru are un impact minim asupra mediului și costuri relativ reduse de valorificare. Cantitatea estimată de thoriu din scoarța terestră este de trei până la patru ori mai mare decât cea
Thoriu () [Corola-website/Science/305369_a_306698]
-
poate fi exploatat în cariere de suprafață, iar acest lucru are un impact minim asupra mediului și costuri relativ reduse de valorificare. Cantitatea estimată de thoriu din scoarța terestră este de trei până la patru ori mai mare decât cea a uraniului. Principalul minereu din care se extrage thoriul este monazitul. Thoriul pur este un metal alb argintiu, care este stabil în aer uscat și își păstrează luciul metalic pentru mai multe luni. Atunci când este adus în mediu umed și bogat în
Thoriu () [Corola-website/Science/305369_a_306698]
-
fizice se alterează în funcție de gradul de oxidare al metalului. Thoriul pur este moale, foarte ductil, putând fi laminat la rece. Pulberile metalice de thoriu sunt piroforice. În urma „arderii” thoriului în reactorul nuclear, nu rezultă plutoniu 239, element radioactiv obținut din uraniu și întrebuințat la fabricarea bombei atomice. În urma dezintegrării nucleare a thoriului rezultă un gaz nobil și radioactiv, radonul (Rn). Pulberea metalică de thoriu este piroforică și se aprinde spontan în aer. În mod natural, timpul de înjumătățire al thoriului este
Thoriu () [Corola-website/Science/305369_a_306698]
-
910Å, iar volumul molar al ytriului este de 19,88 cm./mol Raza covalentă este de 162 pm. Configurația electronică a atomului de ytriu este [Kr] 4d 5s. Izotopii ytriului sunt printre cei mai deși produși ai fisiunii nucleare a uraniului, ce are loc în explozii nucleare și reactoare nucleare. În termeni de administrare a deșeurilor radioactive, cei mai importanți izotopi ai ytriului sunt Y și Y, cu un timp de înjumătățire de 58,51 zile, respectiv 64 de ore. Deși
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]