4,445 matches
-
Utopia (în ) este un film franco-italian - cunoscut și sub titlurile de Robinson Crusoeland în Marea Britanie și Utopia în SUA — de comedie din 1951, avându-i în rolurile principale pe Stan Laurel și Oliver Hardy (Stan și Bran) în ultima lor apariție pe ecran. Filmul a fost regizat de Léo Joannon, împreună cu regizorul american John Berry, care era
Utopia (film din 1951) () [Corola-website/Science/325163_a_326492]
-
filmului, ci, mai degrabă, "patru" versiuni diferite: versiunea de 93 min. în limba franceză numită "Atoll K", versiunea de 97 min, în limba italiană numită "Atollo K", o versiune de 82 min. în limba engleză numită "Robinson Crusoeland" în Marea Britanie ("Utopia" în SUA) și o versiune de 98 min. în limba engleză vizualizată numai la premiera britanică din septembrie 1951. În țările în care au fost difuzate diferitele versiuni, reacția critică a fost foarte slabă. Ziarul francez "Journal du Dimanche" s-
Utopia (film din 1951) () [Corola-website/Science/325163_a_326492]
-
pentru revista "Hollywood", a declarat: "Prezența lui Stan și Ollie nu este suficientă pentru a ridica filmul din mediocritatea sa." Săptămânalul britanic "Kinematograph Weekly" a declarat că filmul a fost "împotmolit într-un talmeș-balmeș de un evident prost gust." Când "Utopia" a fost difuzată în cele din urmă în Los Angeles la începutul anului 1955 împreună cu "Blackboard Jungle", criticul de la "Los Angeles Times" a scris: "Filmul începe cu unele gaguri binevenite, dar devine treptat din ce în ce mai prost." În cursul anilor, peliculele a
Utopia (film din 1951) () [Corola-website/Science/325163_a_326492]
-
de la "Los Angeles Times" a scris: "Filmul începe cu unele gaguri binevenite, dar devine treptat din ce în ce mai prost." În cursul anilor, peliculele a trei din cele patru versiuni s-au degradat. Nici un drept de autor american nu a fost depus pentru "Utopia" și versiunea a intrat în domeniul public, rezultând astfel imprimări duplicat de proastă calitate în VHS, DVD, Laserdisc, Super 8 și 16mm. Până de curând, singura imprimare cunoscută a versiuni originale de 98 min. în limba engleză se află în
Utopia (film din 1951) () [Corola-website/Science/325163_a_326492]
-
Feministe AnA sau, mai de curând, ale centrului Filia, unele lucrări de masterat din cadrul SNSPA-masteratul de studii de gen sau lucrări de doctorat precum cea a Laurei Grünberg (“Sociologia feministă un alt fel de sociologie. Gen-izarea sociologiei între proiect și utopie”) și cercetarea Valentinei Marinescu, "Aspecte de gen ale muncii domestice" (2002, Polirom), dar și contribuțiile sociologice întreprinse de sociologul Petru Iluț sunt începuturi în acest sens.
Sociologie feministă () [Corola-website/Science/325267_a_326596]
-
posede imperii vaste - de exemplu, India este în continuare teritoriu britanic, deși Winston Churchill a fost viceregele ei în acest viitor alternativ. La început, Bastable este uimit de minunile viitorului — Londra este un oraș liniștit și curat, lumea pare o utopie ținută în echilibru de marile imperii. Angajat pe una dintre marile aeronave, el va da peste un grup de anarhiști — printre care se află misterioasa femeie Una Persson și bătrânul revoluționar rus Ulianov. Inițial, Bastable se opune activității lor, dar
Amiralul văzduhului () [Corola-website/Science/322051_a_323380]
-
marile aeronave, el va da peste un grup de anarhiști — printre care se află misterioasa femeie Una Persson și bătrânul revoluționar rus Ulianov. Inițial, Bastable se opune activității lor, dar descoperă curând adevărul: viața este liniștită pentru imperiile conducătoare, dar utopia din țările de baștină ale imperiilor se bazează pe decenii de opresiune colonială neîngrădită, pe brutalitatea conducerii teritoriilor lor. Deoarece Primul Război Mondial nu a avut loc pentru a falimenta imperiile coloniale și a începe liberalizarea și eliberarea treptată a
Amiralul văzduhului () [Corola-website/Science/322051_a_323380]
-
relevante astăzi decât cele politice: (1) O examinare a miturilor și simbolurilor dezvăluie faptul că opera poate fi înțeleasă mai bine ca o dramă interioară a omului modern aflat în conflict decât ca o reprezentare a realității externe dintr-o utopie eșuată. Orașul este asemenea unei mandale populate cu arhetipuri și subiecte ale unui conflict arhetipal. Unii se întreabă dacă Zamiatin cunoștea teoriile contemporanului său C. G. Jung, sau este vorba mai curând de spiritul vremii Europei din acea perioadă. (2
Noi () [Corola-website/Science/322124_a_323453]
-
Jung, sau este vorba mai curând de spiritul vremii Europei din acea perioadă. (2) Mare parte din corpul și ideile exprimate în lumea din "Noi" sunt luate aproape direct din operele lui H. G. Wells, extrem de popularul (pe atunci) apostol al utopiei socialismului științific, ale cărui opere au fost traduse de Zamiatin în rusă. (3) În folosirea culorii și imagisticii, Zamiatin dovedește că a respirat același aer subiectivist ca și Kandinsky și alți pictori expresioniști europeni. George Orwell a afirmat că "Minunata
Noi () [Corola-website/Science/322124_a_323453]
-
Orwell a afirmat că "Minunata lume nouă" a lui Aldous Huxley (1932) trebuie să fi derivat parțial din "Noi". Totuși, într-o scrisoare trimisă lui Christopher Collins în 1962, Huxley spunea că a scris "Minunata lume nouă" ca reacție la utopiile lui H.G. Wells, cu multă vreme înainte de a fi auzit de "Noi". Conform spuselor traducătoarei cărții "Noi", Natasha Randall, Orwell considera că Huxley minte. Kurt Vonnegut a declarat că, la scrierea cărții "Pianul mecanic" (1952) a "folosit cu mult entuziasm
Noi () [Corola-website/Science/322124_a_323453]
-
ca 'D-503, Constructorul INTEGRALEI. - " Wolfe folosește în continuare INTEGRALA ca o metaforă pentru vehiculul spațial sovietic, programul spațial sovietic și Uniunea Sovietică. Jerome K. Jerome este citat ca una dintre influențele romanului lui Zamiatin. Eseul lui Jerome "The New Utopia" (1891) descrie un oraș și o lume al viitorului organizate, cu un egalitarism de coșmar, în care bărbații și femeile pot fi deosebiți cu greu din cauza uniformelor cenușii ("unif-urile" lui Zamiatin) și a părului scurt, negru (natural sau vopsit). Niciun
Noi () [Corola-website/Science/322124_a_323453]
-
și au lansat Habitat for Humanity Internațional. Cei 8 ani care au urmat, au dovedit că viziunea lui Millard Fuller asupra capacității oamenilor de a trăi și practica cu adevărat iubirea lui Hristos prin într-ajutorare nu a fost o utopie, ci o idee deosebit de roditoare. Credința, munca asiduă și un scop elocvent au așezat Habitat for Humanity Internațional pe un curs ascendent. În 1984 președintele SUA Jimmy Carter s-a alăturat misiunii Habitat for Humanity și a demarat o intensă
Habitat for Humanity () [Corola-website/Science/329801_a_331130]
-
romanul "Lost Horizon", publicat în 1933, de scriitorul britanic James Hilton. În viziunea lui Hilton, este un loc mistic, armonios, în apropierea unei mănăstiri, în vestul munților Kunlun. Shangri-La a devenit sinonim cu paradisul pe pământ, în special cu tărâmul Utopia din munții Himalaya - o țară în permanență fericită, izolată de lumea exterioară. În romanul "Lost Horizon", oamenii care trăiesc în Shangri-La sunt aproape nemuritori, trăind cu mult mai mult decât oamenii obișnuiți și îmbătrânind foarte încet. Cuvântul Shangri-La evocă atmosfera
Shangri-La () [Corola-website/Science/329919_a_331248]
-
ND, în ) al lui Roman Dmowski și nici de aripa „de stânga” (sau „de tineret”) a aceluiași Partid Socialist. Național-Democrații doreau cooperarea cu autoritățile ruse, în vreme ce stânga PPS dorea colaborarea cu revoluționarii ruși în vederea răsturnării regimului țarist și înființarea unei utopii socialiste, considerând acest deziderat mai important ca independența Poloniei. Războiul Ruso-Japonez produsese nemulțumiri crescânde în tot Imperiul Rus, inclusiv în provinciile poloneze. La 26 ianuarie 1905, circa 6.000 de muncitori din Łódź au luat parte la o mare grevă
Insurecția din Łódź () [Corola-website/Science/328064_a_329393]
-
treptat de mercenarii germani landsknecht. Ei și-au cucerit o reputație redutabilă, fiind angajați de toate statele medievale în perioada sfârșitului secolului al XV-lea și de-a lungul întregului secol al XVI-lea. Sir Thomas Morus, în cartea sa Utopia, a susținut folosirea mercenarilor în locul soldaților recrutați din rândurile propriilor cetățeni. Războaiele din Scoția și Irlanda secolelor XIII-XVI au fost purtate cu participarea masivă a mercenarilor gallowglas. Aceștia erau infanteriști protejați de armuri, foarte bine înarmați, care erau folosiți atât
Mercenar () [Corola-website/Science/327570_a_328899]
-
anii 1960 până în prezent. Cultura este considerată unul din motoarele principale ale unei societăți democratice, permițând crearea de legături între regiuni diverse din punct de vedere lingvistic și geografic. Activitățile ce implică strategii artistice creează un cadru de experimentare pentru utopii și pentru propuneri care merg dincolo de fezabilitatea politicilor de zi cu zi, precum și pentru explorarea diverselor posibilități de abordare artistică. Prin urmare, programul pentru cultură promovează proiectele independente și cele din sectorul cultural, sprijinindu-le cu resurse și contacte transfrontaliere
Fundația ERSTE () [Corola-website/Science/327158_a_328487]
-
Libertății oferit de PEN-Club Français și a beneficiat de critici foarte elogioase în presa franceză, care l-a comparat cu scrierile lui George Orwell. În revista Esprit s-a scris că „Orwell însuși poate părea depășit în contextul românesc, iar utopia negativă pe care Bujor Nedelcovici, riscând mult, tocmai a publicat-o la Paris, pentru că romanul nu a putut apărea în România, "Al doilea mesager", pare să ilustreze cu o uluitoare precizie ideile lui André Glucksmann despre post-totalitarism: Puterea nu mai
Somnul insulei () [Corola-website/Science/328796_a_330125]
-
și "Crucea de piatră - Ultimul bordel" realizau încasări mari. Valerian Sava îl considera un film nefericit, fără a argumenta motivul. Dana Duma scria într-un articol publicat în 1994 în revista „Noul Cinema” că „filmul lui Mircea Veroiu este o utopie negativă care ne amintește că dictatura poate apărea oricând și oriunde. Important este să nu ne lăsăm cuprinși de somn”. Ea descoperea în acel film o serie de teme și motive caracteristice întregii creații a cineastului: prietenia și trădarea, pierderea
Somnul insulei () [Corola-website/Science/328796_a_330125]
-
Strategia narativă în" Codul lui Alexandru "este brusca răsucire a intrigii, prin care realul și imaginarul se minează reciproc. Universul imaginat de Gelu Negrea e reversul celui renascentist, umanist, când descoperirile - inclusiv a Lumii Noi - erau mai întâi mentale, iar utopiile dovedeau și ele prioritatea minții omenești în relația cu natura." Codul lui Alexandru "e locul geometric al operațiunilor simbolice prin care putem face multiple asociații cu parabole anterioare ale condiției umane. Lumea romanului este spectrală, bântuită deopotrivă de texte anterioare
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]
-
negative ale plantei încep să se extindă la animalele și oamenii din jur, iar încercarea de a o distruge dă greș. Povestirea a fost premiată de "Gazeta SF" în 2013 și a fost publicată sub pseudonimul Christian Lis. Aparent o utopie în care oamenii au atins nemurirea, schița aduce în discuție accentele neplăcute ale acestui lucru și încercarea disperată a omenirii de a redescoperi bolile și moartea. Publicată în 2012 în "Gazeta SF", povbestirea prezintă călătoria unei nave spațiale prin sistemul
Rămășițele viselor () [Corola-website/Science/334997_a_336326]
-
utopic, ceva ce este exterior ființei și existenței, cu alte cuvinte noțiunea este echivalentă unui aspect care contrastează cu o ordine a realității. În persană strucutura "mundus imaginalis" este redată prin "Nă-Kojă-Abăd"( „ținutul de nicăieri”) un loc marcat de ideea utopiei și necunoscut occidentalului, marcat de "reflexul agnostic". Prezența omului în lume determină posibilitatea spațializării unei alte lumi din jurul său. Aici intervine aclimatizarea individului la lumea sa prin intermediul celor patru puncte cardinale, în funcție de care este clasificată conștiința prin simboluri ale: nordului
Henry Corbin () [Corola-website/Science/331984_a_333313]
-
2011, pp. 83-88. « The Radicalization of Postmodern Philosophy », Vesselin Petrov (ed.), Applied and Experimental Philosophy în Knowledge Based society East and West, Sofia, Institute for the Study of Societies and Knowledge, Bulgarian Academy of Science, 2012, pp. 11-30. « De l’utopie communiste et de șes errances historiques », în Michel Lepesant (coordination), L’Antiproductivisme — Un défi pour la gauche ?, Lyon, Parangon/Vs, 2013, pp. 93-102. Articole în periodice « An Argumentation for Contiguism », Streams of William James, Volume 1, Issue 1, Spring 1999
Michel Weber () [Corola-website/Science/331253_a_332582]
-
oxigenul, lampa urmând să furnizeze energie nelimitată. Inginerul Whitt rămâne în interiorul pământului cu noua sursă de energie, lampa de fuziune nucleară, pentru a crea o nouă umanitate. În îndelungata tradiție a literaturii SF, romanul lui Aderca este încadrat ca o utopie negativă. El reprezintă o utopie a zborului și evadării de pe Terra. Stingerea lentă a Soarelui nu oferă nici un mijloc de supraviețuire pentru omenire, astfel încât oamenii au fost nevoiți să construiască pe fundul mării o lume artificială, care poartă semințele distrugerii
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
energie nelimitată. Inginerul Whitt rămâne în interiorul pământului cu noua sursă de energie, lampa de fuziune nucleară, pentru a crea o nouă umanitate. În îndelungata tradiție a literaturii SF, romanul lui Aderca este încadrat ca o utopie negativă. El reprezintă o utopie a zborului și evadării de pe Terra. Stingerea lentă a Soarelui nu oferă nici un mijloc de supraviețuire pentru omenire, astfel încât oamenii au fost nevoiți să construiască pe fundul mării o lume artificială, care poartă semințele distrugerii. Sursa subterană de energie, vulcanul
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
poveștii sale o concluzie conciliantă în ciuda trimiterilor la ură rasială și la voința de a distruge. Atmosfera finalului de lume este descrisă astfel: "„Domnea o mohoreală și o stupoare de ocnă.”" Retragerea oamenilor pe fundul mării își are rădăcinile în utopiile din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. În societatea tehnologizată au apărut noi utopii care au înglobat progresul științific. Având în vedere că omenirea este în pericol ca urmare a supraaglomerării și a catastrofelor, iar dispariția soarelui duce
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]