5,204 matches
-
din cele două țări este asemănătoare în multe privințe, prima fiind chiar gradul de cunoaștere de către populație a simptomelor și cauzelor SIDA. Diferențierea cunoștințelor apare mai degrabă între bărbați și femei, între tineri și adulți, pe de o parte, și vârstnici pe de alta, în funcție de nivelul de școlarizare și de gradul de izolare față de centrele urbane mari. Spre exemplu, bărbații de vârstă medie și tinerii sunt mai bine informați decât femeile în general, și femeile de 40 ani în mod particular
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
fiind în același timp categoria populațională în rândul căreia modificările de vârstă produc creșteri importante ale mortalității și invalidității, și la care se produce tranziția de la patologia infecțioasă specifică vârstelor tinere la patologia cronică degenerativă a vârstelor înaintate. Îmbolnăvirile la vârstnici au o prevalență ridicată, manifestând o accentuată tendință spre cronicizare și spre bolile asociate. O altă manifestare importantă a procesului global de îmbătrânire a populației planetei este creșterea numărului femeilor în populația persoanelor vârstnice și foarte vârstnice. Deoarece durata vieții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
relațiilor de rudenie orientate spre ajutorul reciproc în caz de necesitate. Desigur, este preferabil ca locuința unuia dintre copii să fie în apropierea părinților sau, dacă este mai îndepărtată, contactul să fie păstrat cât mai des, măcar telefonic, săptămânal. Pentru vârstnici, familia rămâne singurul punct de sprijin și ajutorul pe care familia îl acordă pensionarului poate fi moral-afectiv, financiar sau de îngrijire fizică și servicii efective. Dacă familia (copiii) este la distanță, acest ajutor poate fi moral-afectiv și financiar, iar atunci când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
Republica Moldova, persoanele vârstnice fac parte din păturile sociale cele mai vulnerabile. Tradiția îngrijirii persoanelor în vârstă de către familie a fost compromisă din cauza plecării la muncă în străinătate a membrilor tineri, cei rămași fiind angajați pe piața muncii, iar toleranța față de vârstnici a scăzut. Astfel, în republică a devenit tot mai răspândită practica de îngrijire a vârstnicilor în aziluri de bătrâni. Cercetările noastre au demonstrat că realizarea asistenței medico-sociale a bătrânilor trebuie implementată prin activitatea complexă a mai multor verigi (vezi schema
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
vârstă de către familie a fost compromisă din cauza plecării la muncă în străinătate a membrilor tineri, cei rămași fiind angajați pe piața muncii, iar toleranța față de vârstnici a scăzut. Astfel, în republică a devenit tot mai răspândită practica de îngrijire a vârstnicilor în aziluri de bătrâni. Cercetările noastre au demonstrat că realizarea asistenței medico-sociale a bătrânilor trebuie implementată prin activitatea complexă a mai multor verigi (vezi schema de mai jos). FIGURA Schema nr. 1. Verigile de menținere a bunăstării și sănătății generației
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
pentru a crea un mediu propice de îngrijire a persoanei vârstnice, iar dacă familia nu poate asigura aceste condiții sau starea sănătății este agravată este necesar de a găsi un plasament într-o instituție comunitară sau într-un staționar. Îngrijirea vârstnicilor prin intermediul sistemului sanitar este dificilă și costisitoare, cu atât mai mult cu cât nu există o infrastructură adecvată sau specializată numai pentru îngrijirea bătrânilor. În cadrul spitalelor, un rol prioritar în acordarea asistenței medicale calitative persoanelor vârstnice îl pot avea secțiile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
de natură medicală cu îngrijirile de natură socială. Asistența socială presupune facilități extrem de importante pentru persoana vârstnică, deoarece contribuie la autoacceptare și la prosperitatea ei. Relațiile familiale și sociale au efecte sanitare benefice directe, reducând și din necesitatea instituționalizării. Sănătatea vârstnicului depinde direct de perceperea de către individ a propriului rol în familie și societate. Activitățile sociale și de recreere sunt părți componente ale vieții oricărei persoane în vârstă. Organizarea și implicarea în aceste activități a vârstnicilor sunt adesea izolate, depind în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
și din necesitatea instituționalizării. Sănătatea vârstnicului depinde direct de perceperea de către individ a propriului rol în familie și societate. Activitățile sociale și de recreere sunt părți componente ale vieții oricărei persoane în vârstă. Organizarea și implicarea în aceste activități a vârstnicilor sunt adesea izolate, depind în mare măsură de disponibilitatea și accesibilitatea la facilități sociale și de recreere, cum ar fi facilitățile de reabilitare și securitate socială. Aportul sectorului neguvernamental (organizațiile de caritate, ONG-urile, organizațiile societății civile etc.) este evident
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
și accesibilitatea la facilități sociale și de recreere, cum ar fi facilitățile de reabilitare și securitate socială. Aportul sectorului neguvernamental (organizațiile de caritate, ONG-urile, organizațiile societății civile etc.) este evident în optimizarea asistenței medico-sociale de susținere și protecție a vârstnicilor. Cu ajutorul ONG-urilor pot fi organizate acțiuni concrete destinate persoanelor vârstnice, prin elaborarea și desfășurarea unor programe privind aspectele de geriatrie în teritoriu, deschiderea unor centre de protecție, alimentație, suport psihologic etc., contribuind astfel la antrenarea vârstnicilor în viața socială
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
și protecție a vârstnicilor. Cu ajutorul ONG-urilor pot fi organizate acțiuni concrete destinate persoanelor vârstnice, prin elaborarea și desfășurarea unor programe privind aspectele de geriatrie în teritoriu, deschiderea unor centre de protecție, alimentație, suport psihologic etc., contribuind astfel la antrenarea vârstnicilor în viața socială și relațională. De asemenea, un rol important pentru persoana vârstnică îl are biserica. Religia adesea aste acel pilon de sprijin al vârstnicului. Familia și rudele, rețeaua medicală (medicul de familie, surori medicale de patronaj), rețeaua de asistența
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
în teritoriu, deschiderea unor centre de protecție, alimentație, suport psihologic etc., contribuind astfel la antrenarea vârstnicilor în viața socială și relațională. De asemenea, un rol important pentru persoana vârstnică îl are biserica. Religia adesea aste acel pilon de sprijin al vârstnicului. Familia și rudele, rețeaua medicală (medicul de familie, surori medicale de patronaj), rețeaua de asistența socială (asistenți sociali, lucrători sociali, tehnici, masa caldă pe roți, îngrijitori etc.), biserica (slujitori voluntari ai bisericii ce acordă servicii la domiciliu persoanelor ce nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
socială (asistenți sociali, lucrători sociali, tehnici, masa caldă pe roți, îngrijitori etc.), biserica (slujitori voluntari ai bisericii ce acordă servicii la domiciliu persoanelor ce nu se pot deplasa), ONG-urile și organizațiile de caritate sunt infrastructurile ce asigură calitatea vieții vârstnicului la domiciliu. Diversitatea serviciilor de îngrijire la domiciliu este una din cele mai discutabile probleme pentru a evita pe cât posibil internarea vârstnicului într-un azil de bătrâni. Dar ponderea ridicată a bătrânilor care trăiesc singuri impune necesitatea organizării unor forme
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
persoanelor ce nu se pot deplasa), ONG-urile și organizațiile de caritate sunt infrastructurile ce asigură calitatea vieții vârstnicului la domiciliu. Diversitatea serviciilor de îngrijire la domiciliu este una din cele mai discutabile probleme pentru a evita pe cât posibil internarea vârstnicului într-un azil de bătrâni. Dar ponderea ridicată a bătrânilor care trăiesc singuri impune necesitatea organizării unor forme corespunzătoare de ajutor multidisciplinar, cum ar fi azilurile de bătrâni, centrele de reabilitare, spitalele sociale etc. Azilurile de bătrâni sunt de regulă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
în curs de constituire. De remarcat că primele centre de reabilitare a bătrânilor și invalizilor au fost inaugurate în anul 1999 în raioanele Cahul și Comrat, care activează și în prezent. În prezent există structuri care sunt preocupate de problemele vârstnicului, dar aceste structuri nu constituie un sistem, o totalitate integrată care ar conlucra pentru un efort comun - menținerea bunăstării și sănătății persoanei vârstnice. Necesitatea creării și implementării, în baza structurilor existente, a unei infrastructuri sau a unui sistem de protecție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
1991, World population prospects (Estimated and projections as assessed in 1990), Population Division, New York. United Nations, Demographic causes and economic consequences of population ageing, 1992, New York. United Nations, The world’s women, 1970-90: Trends and statistics, 1990, New York, pp. 1-9. Vârstnicii Republicii Moldova, Notă informativă a Departamentului Statistică și Sociologie al RM, 2004. World Health Organization, Health and aging, A discussion paper, 2002. World Health Organization, Keep fit for life: meeting the nutritional needs of older persons, 2002. World Health Organization, Life
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
демографические тенденции, ООН, Комиссия по народонаселению и развитию, 34 сессия, апрель 2004. Пушкова Э. Клиническая геронтология, 1997, Москва. Шабалин В., 2004, Социальные основы обеспечения эффективности управления охраной здоровья пожилого населения России. Здравоохранение Российской Федерации, nr. 5, стр. 3-6. Cum trăiesc vârstnicii români și semenii lor europeni ANA BĂLAȘA, Institutul de Cercetare a Calității Vieții Abstract This article analyses those components of incomes and spending, health, family and home. The research data show that some are supporting points and others are critical
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
calității vieții care au mai mare relevanță pentru persoanele vârstnice: veniturile și cheltuielile, sănătatea, familia și locuința. Datele de cercetare atestă că unele sunt puncte de sprijin iar altele sunt puncte critice, conturând un tablou mai degrabă întunecat al vieții vârstnicilor români. Vârstnicii europeni au, prin comparație, o viață la care românii pot doar aspira. Populația vârstnică a României (60 de ani și peste) reprezenta în 2003 un procent de 19,2% din totalul populației, iar în 2004 - 19,3%. La
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
care au mai mare relevanță pentru persoanele vârstnice: veniturile și cheltuielile, sănătatea, familia și locuința. Datele de cercetare atestă că unele sunt puncte de sprijin iar altele sunt puncte critice, conturând un tablou mai degrabă întunecat al vieții vârstnicilor români. Vârstnicii europeni au, prin comparație, o viață la care românii pot doar aspira. Populația vârstnică a României (60 de ani și peste) reprezenta în 2003 un procent de 19,2% din totalul populației, iar în 2004 - 19,3%. La 1 ianuarie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
reprezenta în 2003 un procent de 19,2% din totalul populației, iar în 2004 - 19,3%. La 1 ianuarie 2006, populația de 65 de ani și peste a crescut de la 14,7% în 2005, la 14,8%. La aceeași dată, vârstnicii de peste 80 de ani reprezentau 2,5% din populație. Structura pe vârste a populației este caracteristică unui proces de îmbătrânire demografică. Mai lent dar sigur, România se înscrie în rândul țărilor în care populația îmbătrânește, cu toate consecințele care decurg
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
cu toate consecințele care decurg de aici, la nivel individual și social. Acesta este contextul în care vom analiza acele componente ale standardului de viață și calității vieții care au cea mai mare relevanță pentru oameni în general și pentru vârstnici în special: veniturile, cheltuielile, sănătatea, familia și locuința. Datele utilizate provin din documentele statistice și analizele secundare ale unor cercetări realizate în cadrul ICCV și INS, precum și din Barometrele de opinie publică ale unor instituții de profil. Ne referim la „vârstnici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
precum și din Barometrele de opinie publică ale unor instituții de profil. Ne referim la „vârstnici” (60 de ani și peste) sau la „pensionari”, în funcție de sursa datelor, ca la categorii interșanjabile din punctul de vedere al obiectivelor noastre. Deși nu toți vârstnicii sunt pensionari și nu toți pensionarii se încadrează în vârsta de 60 de ani și peste, există totuși o arie foarte mare de suprapunere. Persoanele vârstnice formează un grup eterogen din punct de vedere al vârstei, instrucției, sexului, venitului etc.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
sexului, venitului etc. Între ele există inegalități diverse. Nu toți definesc în același fel calitatea vieții. Aceasta este înalt subiectivă și depinde de așteptările indivizilor, de valorile lor, și nu numai de vârsta lor. Calitatea vieții este definită și de vârstnici într-o manieră determinată cultural și social. 1. Standardul de viață al populației vârstnice este caracterizat de aceleași note, ca și în cazul populației în general, dintre care ne vom referi la venituri, cheltuieli și consum, locuință. 1.1. Veniturile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
rural (pentru că acestea din urmă își asigură în mai mare măsură consumul alimentar din surse proprii). Situația descrisă mai sus este similară cu cea a gospodăriilor unde capul gospodăriei are 65 de ani și peste. Ce nu-și pot permite vârstnicii? Vârstnicii (peste 60 de ani) declarau în 2003 că nu-și pot permite să cumpere: 42,5% hainele necesare iarna, 76,7% nu-și pot cumpăra haine noi (nu din cele refolosite), 75,7% nu-și pot permite două perechi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
întreținerea locuinței (68,6%). 1.3.Evaluarea subiectivă a veniturilor Persoanele vârstnice caracterizează situația veniturilor familiilor lor ca fiind: - foarte proastă 19%, - proastă 33%, - satisfăcătoare 36%, - bună 9%, - foarte bună 1%. Sursa: Diagnoza calității vieții, 2006. Într-o proporție similară, vârstnicii sunt nemulțumiți de veniturile lor personale: 48%. În raport cu necesitățile, veniturile familiei: 1. Nu ajung nici pentru strictul necesar: 41,3% 2. Ajung numai pentru strictul necesar: 39,5% 3. Ajung pentru un trai decent, dar nu ne putem permite cumpărarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
mai scumpe: 14,2% 4. Reușim să cumpărăm și unele obiecte mai scumpe, dar cu eforturi mari: 2,8% 5. Reușim să avem tot ce ne trebuie fără mari eforturi: 1,1% În acord cu datele obiective și propriile evaluări, vârstnicii se plasează în partea negativă a scalei săraci-bogați, în proporție de 90%. Cercetările atestă că viața vârstnicilor a curs și curge spre rău. Situația lor față de anul precedent s-a înrăutățit sau a rămas la fel, iar pentru viitor nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]