5,522 matches
-
și Valea Nandrului. Teritoriul cadastral al Mânerăului se învecinează la nord cu localitatea Pestișu Mic, limita dintre acestea constituind-o spinarea colinelor Pe Gial, Viile din Jos și Coasta Moga. La nord-est este despărțită de Peștișu Mare prin catena micului versant Fața din Jos și valea râului Petac. Către răsărit, lunca fertilă a satului este în atingere cu limesul natural al văii Cernei, acest râu constituind și hotarul cu așezarea suburbană Buituri. La sud și sud-est se învecinează cu zona industrială
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
de 855 m., acesta dominând zona, fiind cel mai înalt punct din comuna Vânători, sudul județului Mureș, dar și de la marginea Subcarpațiilor externi ai Transilvaniei. Totodată este și cea mai vestică înălțime submontană din partea de sud-est a Transilvaniei. La baza versantului își are obârșia pârâul Feleag, la circa 3 km de sat. Satul este atestat documentar încă din anul 1393, dar în documentele Bisericii Catolice apare în anii 1270 sub numele de Magyar Felek . În anii 1770 , datorită nevoii mari de
Feleag, Mureș () [Corola-website/Science/300578_a_301907]
-
dealului Zănoaga a existat (a fost atestat) în anul 1482 un sat Zenoaia(Zenalya) și care la următorul recensământ (circa 80 ani) nu se mai regăsește . Satul este în mare parte așezat pe valea Bărăștiului, dar și pe platouașele de pe versanții dealurilor, mini depresiuni, văii (păraie) astfel: - pe dealul Copăciosu cătunul Bâcuiești, pe valea Brezăii cătunul Albești, pe depresiunea de sub Podeu Germănești, în capătul din nord pe vale Anceștii. Cătunele cu zonele agricole, pășunat, pădure aferente se numeau "crânguri". Intrarea (acccesul
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
cu altitudini ce oscilează între 350-550 metri, altitudinea medie fiind de 384 metri. Cel mai înalt deal este cota 543 metri (dealul Țiglă, Gorgan), urmat de dealul Chimitelnic, 488 metri și dealul Ticui. Principalele unități geomorfologice sunt: -versanții -văile dintre versanți -cumpenele apelor Cea mai mare parte a teritoriului este ocupată de versanți, care prezintă numeroase forme de microrelief. Orientarea lor este estică și vestică, determinată de curgerea apelor aproximativ pe direcția nord-sud. Profilul transversal al versanților nordici și în parte
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
metri. Cel mai înalt deal este cota 543 metri (dealul Țiglă, Gorgan), urmat de dealul Chimitelnic, 488 metri și dealul Ticui. Principalele unități geomorfologice sunt: -versanții -văile dintre versanți -cumpenele apelor Cea mai mare parte a teritoriului este ocupată de versanți, care prezintă numeroase forme de microrelief. Orientarea lor este estică și vestică, determinată de curgerea apelor aproximativ pe direcția nord-sud. Profilul transversal al versanților nordici și în parte cei estici este drept sau ușor convex, iar cel longitudinal uniform. Lățimea
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
sunt: -versanții -văile dintre versanți -cumpenele apelor Cea mai mare parte a teritoriului este ocupată de versanți, care prezintă numeroase forme de microrelief. Orientarea lor este estică și vestică, determinată de curgerea apelor aproximativ pe direcția nord-sud. Profilul transversal al versanților nordici și în parte cei estici este drept sau ușor convex, iar cel longitudinal uniform. Lățimea lor variază între 200 și 700 metri, cu pante cuprinse între 5-25% înclinație, dominând pantele de 5-12%. Mult mai fragmentați, cu numeroase alunecări si
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
în parte cei estici este drept sau ușor convex, iar cel longitudinal uniform. Lățimea lor variază între 200 și 700 metri, cu pante cuprinse între 5-25% înclinație, dominând pantele de 5-12%. Mult mai fragmentați, cu numeroase alunecări si eroziuni sunt versanții sudici și estici, a căror pantă variază între câteva grade până la 40-50% înclinație, cu un profil neregulat, cu dese schimbări de pantă, cu alunecări, unele în curgere, altele vechi stabilizate, cu rupturi și ogașe. Văile dintre versanți sunt: Pârâul de
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
si eroziuni sunt versanții sudici și estici, a căror pantă variază între câteva grade până la 40-50% înclinație, cu un profil neregulat, cu dese schimbări de pantă, cu alunecări, unele în curgere, altele vechi stabilizate, cu rupturi și ogașe. Văile dintre versanți sunt: Pârâul de Câmpie (Ludușelul) și Valea Ranta cu afluenții lor, lățimea acestor văi fiind cuprinsă între câțiva metri până la 300-400 metri. Cumpenele apelor au o direcție nord-sud, cu excepția nordului localității unde direcția este est-vest. Teritoriul este așezat pe depozite
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
Este imposibil de delimitat acțiunea fiecărui factor în parte. Rolul predominant în formarea și repartiția teritorială a solurilor au avut-o apa freatică, roca mamă, vegetația și relieful. Influența directă a reliefului se observă îndeosebi în procesul de eroziune. Pe versanții puternic înclinați, acoperiți cu vegetație rară, solul este expus eroziunii, prin apele de șiroire, care îndepărtează orizonturile superioare, iar orizonturile inferioare au o fertilitate mai scăzută. Pe acești versanți procesul de eroziune este mai puternic ca cel de pedogeneză. Pe
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
directă a reliefului se observă îndeosebi în procesul de eroziune. Pe versanții puternic înclinați, acoperiți cu vegetație rară, solul este expus eroziunii, prin apele de șiroire, care îndepărtează orizonturile superioare, iar orizonturile inferioare au o fertilitate mai scăzută. Pe acești versanți procesul de eroziune este mai puternic ca cel de pedogeneză. Pe versanții slab înclinați se produce o antrenare lentă a materialului din stratul superior. Particulele fine sunt antrenate de ape, transportate și depuse la partea inferioară a versantului, dând naștere
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
puternic înclinați, acoperiți cu vegetație rară, solul este expus eroziunii, prin apele de șiroire, care îndepărtează orizonturile superioare, iar orizonturile inferioare au o fertilitate mai scăzută. Pe acești versanți procesul de eroziune este mai puternic ca cel de pedogeneză. Pe versanții slab înclinați se produce o antrenare lentă a materialului din stratul superior. Particulele fine sunt antrenate de ape, transportate și depuse la partea inferioară a versantului, dând naștere la soluri mai fertile. Pe terenurile plane sau cu înclinații mici, datorită
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
Pe acești versanți procesul de eroziune este mai puternic ca cel de pedogeneză. Pe versanții slab înclinați se produce o antrenare lentă a materialului din stratul superior. Particulele fine sunt antrenate de ape, transportate și depuse la partea inferioară a versantului, dând naștere la soluri mai fertile. Pe terenurile plane sau cu înclinații mici, datorită impermeabilității orizontului, apa din precipitații nu pătrunde în profunzime în sol, stagnează în acest orizont, fapt care duce la pseudogleizarea solului. În zonele de luncă sau
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
Quercus peduncularis", "Ulmus campestris", "Tilia tomentosa", "Populus nigra", "Robinia pseudoacacia" etc. Vegetația ierboasă prezintă o mare varietate în funcție de microrelief. În zonă predomină vegetația ierboasă xerofilă și mezoxerofilă reprezentată prin: "Pos protensis", "Festuca sp.", "Dactylis glomerata", "Stipa capillata"; pe văile dintre versanți unde drenajul este defectuos, vegetația caracteristică este reprezentată prin: "Alopecurus pratensis", "Agrostia alba", "Deschamsis caespitosa", "Agropyron repens", "Trifolium sp.", "Rumunculus sp.", "Cichorium intybus" ș.a. În lumea văilor și în zonele cu exces de umiditate predomină vegetația hidrofilă: "Inunae corex", "Pharanghuites
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
de văi torențiale tributare râului Argeș (Chiciora 1227 m, Oești 975 m, Ciora 892 m, Pârâul Babei 837 m, dealul Măgurele 807 m, dealul Berindești 757 m, Gorundișul Mare 788 m, dealul Comorii 703 m, dealul lui State 650 m). Versanții văilor sunt înalti și abrupți, atacați de fenomene geodinamice, cu alunecări de teren și prăbușiri.Văile secundare, cu malurile înalte de 3-5 m, sunt: Berindești, Vărzaru, Talia, Berta, Oeasca și Valea de Câmp pe marginea stângă a Argeșului, și Cacova
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
este dată de dispunerea terenurilor de cultură fie în lunci , fie pe câmpuri . Pantele au în general valori reduse , predominând terenurile cu suprafețe netede , ușor înclinate , caracteristice pentru interfluvii și lunci. Terenurile înclinate au o extensiune în general redusă , corespunzând versanților văilor Dâmbovnicului și Negrișorii. Analiza pantelor are o importanță deosebită în stabilirea principalelor moduri de folosință a terenurilor agricole , ca urmare a limitelor ce există în cadrul lucrărilor mecanizate . COMPONENȚA ȘI STRUCTURA VEGETAȚIEI DIN ZONĂ Se întâlnesc și plante care în
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
Moldova, România. Numele localității - CERNU, nume ce ar veni, conform izvoarelor slave, de la pârâul care străbate satul: APĂ NEAGRĂ- CERNU. Satul face parte integrantă a comunei Poduri, fiind situat pe partea dreaptă a Tazlăului Sărat, cuprinzând și zona geografică din versantul estic al culmei Berzunți. Că unitate de relief este cotata că zona deluroasa, cu panțe înclinate, ce au altitudine între 350 m - 550m. Temperatura medie anuală în jur de 7-8°C, cu precipitații în jur de 900 mm anual, cu
Cernu, Bacău () [Corola-website/Science/300663_a_301992]
-
Cucova este un sat în comuna Valea Seacă din județul Bacău, Moldova, România. Se află în cea mai mare parte de-a lungul versanților văii descendente a pârâului Cucova, care pornește de pe versantul de est al Piemontului Orbenilor, prelungire sud-estică a Culmii Pietricica. Satul Cucova se află la nord de satul Valea Seacă și la sud de satul Scurta din Comuna Orbeni, fiind traversat
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
Cucova este un sat în comuna Valea Seacă din județul Bacău, Moldova, România. Se află în cea mai mare parte de-a lungul versanților văii descendente a pârâului Cucova, care pornește de pe versantul de est al Piemontului Orbenilor, prelungire sud-estică a Culmii Pietricica. Satul Cucova se află la nord de satul Valea Seacă și la sud de satul Scurta din Comuna Orbeni, fiind traversat de DJ 119D (asfaltat ) pe porțiunea Valea Seaca-Cucova-Orbeni. În
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
legătura cu satul Leontinești , prin care trece șoseaua Bacău-Moinești. Pârâul Solonț ce curge de -a lungul văii cu același nume , în general are nivelul apei scăzut ; în verile cu secetă îndelungată , poate seca , dar când plouă torențial , au loc pe versanții dealurilor scurgeri masive de apă și pârâul Solonț poartă spre Tazlăul Mare , cantități uriașe de apă într-un interval mic de timp ( sub formă de viitură) distrugând totul în cale . În fața satului pe versantul de sud , până pe dealul Sorbului , este
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
când plouă torențial , au loc pe versanții dealurilor scurgeri masive de apă și pârâul Solonț poartă spre Tazlăul Mare , cantități uriașe de apă într-un interval mic de timp ( sub formă de viitură) distrugând totul în cale . În fața satului pe versantul de sud , până pe dealul Sorbului , este izlazul ( loc de pășunat pentru vite) , cu restricții primăvara , pe care se organizează cirezi de vite cu văcari plătiți de săteni. Date Istorice. Acest sat , se pare că poartă numele unei persoane : Băhnaș sau
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
în prezent în Muzeul Satului Stroești - Argeș. Mărturiile din perioada dacică sunt bogate: Pe Valea Ciorii din Telman prof. Ion Nania a descoperit ceramică dacică. Arheologul Eugen Comșa a fost uimit de așezarea stranie a poienii numită Ogrezele. Pe ambii versanți ai râului Vâlsan sunt amenajate asemenea poieni stranii, adevărate platforme pentru amplasarea locuințelor, identice cu cele de la Blidaru, Sarmizegetusa, Fețele Albe, etc. Aceste terase de locuire a dacilor pot fi admirate și azi: Ogrezele, Râpa Bâții, Zafii, Catran, Pană, Mălăiște
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
DJ117, care o leagă spre vest de Moinești (unde se termină în DN2G) și spre sud de Berzunți și Livezi (unde se termină în DN11). Forma de relief dominantă sunt interfluvii plane cu altitudinea medie de 400m, fiind mărginite de versanți și afectate de alunecări de teren. Pe teritoriul comunei persistă o climă temperat-continentală, corespunzatoare Subcarpatilor Moldovei, temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 7-8 °C față de 10 °C pe țară. Lunile bogate in precipitații sunt mai,iunie si iulie. Precipitatiile medii
Comuna Poduri, Bacău () [Corola-website/Science/300693_a_302022]
-
lui Cincora Ianăș Vizan, existente încă în anii ‘30 ai secolului XX. Tarlalei de pădure „Dumbrava" i se mai zicea Bude sec (XX). Satul Livadia este așezat pe lunca Văii Streiului și are în împrejurimi priveliști minunate: • spre vest, vederea versanților estici ai Munților Retezat (vedere spre Vârful Tulișa, spre Valea râului Bărbat și culmea Balea), • spre sud, priveliștea minunată a Munților Parâng având în față dealurile Merișor și Bănița, • spre est, versantul de vest cu păduri și dealuri ai Munților
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
are în împrejurimi priveliști minunate: • spre vest, vederea versanților estici ai Munților Retezat (vedere spre Vârful Tulișa, spre Valea râului Bărbat și culmea Balea), • spre sud, priveliștea minunată a Munților Parâng având în față dealurile Merișor și Bănița, • spre est, versantul de vest cu păduri și dealuri ai Munților Șureanul (cu cetatea Grădiște a lui Decebal, peste culmi de satul Federi și peștera Cioclovina) și mai spre sud-est sunt culmile Văii Streiului de la izvoare, • spre nord, Valea Streiului se lărgește, văzându
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
etc.). Prima mențiune documentară despre Țara Hațegului, cu localitățile dependente este Diploma cavalerilor Ioaniți din anul 1247. Acest document explică desprinderea acestei zone din entitatea statală anterioară care cuprinde ținuturile din nordul Olteniei (conduse de voievodul Litovoi) și cele de pe versantul nordic al Carpaților Meridionali, zona Jiului și a Hațegului. Regatul maghiar a întâmpinat aici o rezistență inverșunată din partea populației românești baștinașe, organizată în instituțiile sale străvechi. Impunerea formelor de organizare proprii - Comitatul - s-a putut face numai după înfrângerea lui
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]