8,307 matches
-
făcute în aprilie și au apărut reproduse în Omagiu lui Mihai Eminescu, volum editat sub îngrijirea lui Corneliu Botez, în același an. A doua fotografie a fost făcută în 1916 de frații Elvădeanu din Botoșani (casa având un grup de vizitatori în față) și a fost publicată de Augustin Z.N. Pop. Tot ei au făcut o alta în anul următor, 1917. În sfârșit, a patra fotografie, din 1921, aparține lui Gheorghe Spătaru și este realizată cu trei ani înainte de ruinarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în jurul acestor case vechi cu cerdac de lemn în față31. Descrierea este făcută în 1909, iar data întocmirii scrisorii este 20 aprilie. Dar scrisoarea pomenită nu e singura dovadă a stării jalnice în care se află casa. În 1914, un vizitator indignat scrie următoarele: nepăsarea și nebăgarea de seamă a admiratorilor jertfesc această mică clădire istorică și o lasă în voia întâmplării să se ruineze cu desăvârșire. Vântul șuieră prin ușile și ferestrele stricate, iar păsările își fac cuibul înlăuntru. E
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Mitropolitul Moldovei. Din comitetul sfătuitor au dispărut aproape toți cei care au dus greul treburilor, am subsistat și am predat prin proces-verbal prefecturii Botoșani să aibă în grijă lpoteștii. S-a citit în timp tot felul de reportagii ale unor vizitatori la Ipotești cu aprecieri departe de adevăr. Cu prilejul "Zilelor Eminescu" s-a scris mai mult și chiar în Scânteia din 15 iunie a.c. se spune că abia în 1950 s-a zidit casa memorială. Doresc să se cunoască adevărul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
camere laterale au constituit expoziția muzeistică de bază. Chiar la intrare, în hol, a fost așezat mai târziu, pe un postament de lemn, bustul în ghips al lui Eminescu realizat de sculptorul Ion Irimescu în maniera proletcultistă a anilor '50. Vizitatorul era obligat să parcurgă un circuit strict, prin cele patru camere, reprezentând viața și opera poetului. Ca modalitate de expunere: panouri prinse în pereți, de aproximativ 2 x 1,50 m., pe care erau cașerate documente și fotografii, iar la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Marin au rămas integral în picioare; s-au găsit, într-adevăr, fundațiile casei originare și, astfel, prefacerile lui Irimescu au căzut pentru totdeauna. Se punea, însă, problema dacă o nouă casă nu va deranja și ea, la rândul ei, dacă vizitatorii nu vor fi șocați de o nouă clădire în locul uneia intrate în conștiința publicului larg drept casa originară de la Ipotești. S-au făcut dezbateri publice, s-au consultat specialiști din domenii diferite; concluziile gravitau în jurul aceleiași idei: modificarea trebuia înlăturată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
concluziile gravitau în jurul aceleiași idei: modificarea trebuia înlăturată. Problema era ca nu cumva în locul acestei modificări să apară o alta. Majoritatea documentelor pledau pentru construirea unei case noi, copie fidelă a ceea ce a fost casa copilăriei lui Eminescu. Pentru lămurirea vizitatorilor, odată înfăptuit acest proiect, s-a considerat necesar să fie oferită o explicație cât mai clară. Astfel, în fața noii case, a fost montată o placă de marmură cu următorul text: casa memorială Mihai Eminescu, reconstituire fidelă a celei dărâmate în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
fost construită ca să reziste peste veacuri: pereții din cărămidă, acoperiș de tablă vopsită imitând șindrila, pod trainic din lemn de stejar, la fel cu parchetul și ușile. Două banchete solide stau de o parte și de alta în pridvor, invitând vizitatorii la meditație; de aici se puteau asculta, o vreme, vocile lui Călinescu, Perpessicius, Tudor Vianu, Arghezi, Sadoveanu, memorabile interpetări ale versului eminescian datorate lui George Vraca, Ion Manolesu, Emil Botta, Irina Răchițeanu-Șirianu, Ion Caramitru și alții, corul filarmonicilor din Cluj
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
trandafir(piese componente din zestrea Aglaiei, la Cernăuți), o oglindă venețiană și lada de zestre ale mamei. O casetă de machiaj, care a aparținut poetului pe vremea când era sufleur în trupă la Fany Tardini, constituie punctul de interes al vizitatorilor. În vitrine, edițiile Maiorescu, medalia de la Putna (1871) și cea de la Galați (1909), parafa medicului Șerban, trei fotografii originale ale poetului, la 19, 34 și 37 de ani (prima o copie a fraților Șaraga, a doua, executată la Iași de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
auzise de mult chemarea cerurilor, plecând în cealaltă lume. Toader Hrib nu mai avea nici glas, nici putere dar nu se dădea bătut: și-a înregistrat prezentarea muzeului pe casetofonul ce-l purta agățat la gât. Când se ivea vreun vizitator, dădea drumul la bandă și-și însoțea vocea de altădată cu gestică de dirijor, arătând cu cârja, de pe scaun, obiectul despre care se făcea vorbire în difuzor. Apoi, s-a mutat și Toader Hrib în ceruri. A rămas "Cronica". Căreia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
gazdele și oaspeții lor, ducând o viață normală, cu bucuriile și relele întâmplătoare, dar mult mai atent trăite decât dacă sosiții ar fi rămas acasă sau pe stradă. Ea se citește cu interes și instituțional și particular, chiar și de vizitatori, care au confirmarea că Instituția/ Căminul - este necesară, trăiește prin grija Statului și a sponsorilor, a personalului angajat, asigurându-le asistaților ceea ce le- ar fi lipsit dacă ar fi rămas fie și în familie - liniștea, conforul, medicația, vorba bună, dar
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
de tot. Necazul cel mare este aici că nu ai o colectivitate de seamă, nu poți purta o discuție mai elevată și-mi este foarte greu. Când a fost Iliescu și Năstase la putere a fost un timp bine, aduceau vizitatori de seamă și uneori le cântam, recitam, chiar cântam împreună, mă simțeam în apele mele în momentele de recreiere. Cu ce mă ocup acum? Eu am croșetat și croșetez din papiotă de ață, tricotez, scriu, compun poezioare așa cum pot
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
prezentării creației sale. Cu un zel și o răbdare rar întâlnite, meticulos și stăruitor, a stabilit și urmărit zi de zi lucrările pentru transformările ce erau necesare, montarea postamentelor și soclurilor, așezarea pieselor, difuzarea luminii, calcularea distanțelor dintre exponat și vizitator, ordinea expunerii cronologice integrată diversității tematice și unității de ansamblu. Astfel, încât, vizitatorul, artist el însuși, specialist sau simplu amator de frumos, indiferent de vârstă, profesie, predilecție, să poată fi antrenat și sensibilizat într-o captivantă și emoționantă "lecție" asupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
stăruitor, a stabilit și urmărit zi de zi lucrările pentru transformările ce erau necesare, montarea postamentelor și soclurilor, așezarea pieselor, difuzarea luminii, calcularea distanțelor dintre exponat și vizitator, ordinea expunerii cronologice integrată diversității tematice și unității de ansamblu. Astfel, încât, vizitatorul, artist el însuși, specialist sau simplu amator de frumos, indiferent de vârstă, profesie, predilecție, să poată fi antrenat și sensibilizat într-o captivantă și emoționantă "lecție" asupra strădaniilor și etapelor creației sale. Vizitatorul face mai întâi cunoștință cu creațiile maestrului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
tematice și unității de ansamblu. Astfel, încât, vizitatorul, artist el însuși, specialist sau simplu amator de frumos, indiferent de vârstă, profesie, predilecție, să poată fi antrenat și sensibilizat într-o captivantă și emoționantă "lecție" asupra strădaniilor și etapelor creației sale. Vizitatorul face mai întâi cunoștință cu creațiile maestrului din anii de tinerețe, când își căuta modele, subiecte, forme de imitare și exprimare proprie, când cocheta mai ales cu stilul clasic, trece apoi în lumea creațiilor din anii de maturitate, când maestrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
purta conversații În limba Steluței, pe care vameșul oare s-o știe mai bine decât nevastă-sa. Ne era limpede de-acum că el e inițiatorul acestei alianțe, În virtutea Împrejurării că are acces aici când Steluța e mai descongestionată de vizitatori din ăștia ca noi. Să-l ia dracu’ dacă n-o ști ce căutăm noi pe-aici, așa cum știm și noi ce caută el, măcar că nevastă-sa e cu totul pe dinafară și nu vede nimic din ce se petrece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
teritoriale sau pe domenii de utilizare, de solicitările impuse de legile aplicabile, inclusiv acelea ale părților referitoare la drepturile de proprietate intelectuală și la alți factori apreciați că adecvați de către participanți. Drepturile și obligațiile referitoare la cercetarea generată de cercetătorii vizitatori în ceea ce privește proprietatea intelectuală trebuie, de asemenea, să se regăsească în planurile de management tehnologic. 5. Informația sau proprietatea intelectuală creată în timpul cercetării comune și care nu se regăsește în Planul de management tehnologic trebuie să fie acordată cu aprobarea părților
DECIZIE nr. 3 din 30 iunie 1999 (*actualizată*) pentru adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor (1998-2002) şi în programele pentru cercetare şi activităţi de instruire (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126847_a_128176]
-
teritoriale sau pe domenii de utilizare, de solicitările impuse de legile aplicabile, inclusiv acelea ale părților referitoare la drepturile de proprietate intelectuală și la alți factori apreciați că adecvați de către participanți. Drepturile și obligațiile referitoare la cercetarea generată de cercetătorii vizitatori în ceea ce privește proprietatea intelectuală trebuie, de asemenea, să se regăsească în planurile de management tehnologic. 5. Informația sau proprietatea intelectuală creată în timpul cercetării comune și care nu se regăsește în Planul de management tehnologic trebuie să fie acordată cu aprobarea părților
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
intens plantata. Indicele de densitate se va încadra în limitele 100-150 locuri de cazare/ha. 3. Zonele pentru dotări politico-administrative, social-culturale, comerciale, prestări publice Această zonă va fi astfel amplasată încît să corespundă cu centrul stațiunii și să polarizeze interesul vizitatorilor. Dotările aferente se vor determina în funcție de importantă și capacitatea stațiunii. Acestea vor fi: - sedii ale organizațiilor politico-obștești; - birourile de repartizarea vizitatorilor la cazare; - miliția; - sală polivalenta cu baza materială adecvată (cinema, reprezentații, conferințe, club, biblioteci, expoziții etc.); - punct de farmacie-drogherie
NORMA TEHNICA nr. 6 din 10 martie 1979 cu privire la sistematizarea şi organizarea staţiunilor balneare şi climatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125544_a_126873]
-
comerciale, prestări publice Această zonă va fi astfel amplasată încît să corespundă cu centrul stațiunii și să polarizeze interesul vizitatorilor. Dotările aferente se vor determina în funcție de importantă și capacitatea stațiunii. Acestea vor fi: - sedii ale organizațiilor politico-obștești; - birourile de repartizarea vizitatorilor la cazare; - miliția; - sală polivalenta cu baza materială adecvată (cinema, reprezentații, conferințe, club, biblioteci, expoziții etc.); - punct de farmacie-drogherie; - alimentația publică (restaurant, bar, cofetărie, braserie, eventual organizate pe lînga piscine de agrement etc); - unități comerciale (alimentare, nealimentare, artizanat, piața alimentară
NORMA TEHNICA nr. 6 din 10 martie 1979 cu privire la sistematizarea şi organizarea staţiunilor balneare şi climatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125544_a_126873]
-
zona centrală. Pentru dotările de mai mare amplasare (și pentru populația permanentă) acestea vor fi amplasate mai distanțat de zonele amintite (stadioane, pîrții de ski, săniuș, patinoar, terenuri pentru echitație etc.). Pentru stațiunile susceptibile de mărimi periodic loturi sportive și vizitatori pentru diferite repetiții, antrenamente etc., amenajările necesare vor forma obiectul elaborării unor teme separate, puse de acord cu celelalte organe centrale. 8. Zona de cazare pentru turismul de tranzit și scurt sejur În principal, o astfel de zonă este generată
NORMA TEHNICA nr. 6 din 10 martie 1979 cu privire la sistematizarea şi organizarea staţiunilor balneare şi climatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125544_a_126873]
-
nu este posibil se vor evita traversările funcționale ale arterei de tranzit, prin amplasarea diferitelor dotări numai pe o parte a arterei, sau se vor realiza treceri denivelate. În ceea ce privește traficul de penetrație, aceste asigurări în principal deservirea stațiunii și accesul vizitatorilor. Se recomandă că acest tip de trafic să fie creat periferic zonelor de cazare-tratament. Cu privire la circulația locală interioară, acestea trebuie astfel organizată încît să se asigure accese carosabile pentru fiecare clădire în conformitate cu normativele P.C.I. și care să permită și transportul
NORMA TEHNICA nr. 6 din 10 martie 1979 cu privire la sistematizarea şi organizarea staţiunilor balneare şi climatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125544_a_126873]
-
baza unui plan de trafic. Traseele respective vor evita traversarea zonelor de cazare-tratament, iar stațiile se vor situa la distanțe maximum 300-400 m de obiectivele deservite. Traficul feroviar va fi astfel organizat încît să nu afecteze liniștea, odihnă și confortul vizitatorilor. În cazul cînd stațiile se vor afla la distanțe mai mari de stațiune, se va organiza transportul local auto pentru vizitatorii curanți sau turiști. Transportul aerian se va organiza cu precădere pentru deservirea marilor stațiuni, în principal a celor de
NORMA TEHNICA nr. 6 din 10 martie 1979 cu privire la sistematizarea şi organizarea staţiunilor balneare şi climatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125544_a_126873]
-
300-400 m de obiectivele deservite. Traficul feroviar va fi astfel organizat încît să nu afecteze liniștea, odihnă și confortul vizitatorilor. În cazul cînd stațiile se vor afla la distanțe mai mari de stațiune, se va organiza transportul local auto pentru vizitatorii curanți sau turiști. Transportul aerian se va organiza cu precădere pentru deservirea marilor stațiuni, în principal a celor de largă solicitare internațională, prin aeroporturi și heliporturi cat mai judicios amplasate. Transporturile în interes turistic pentru vizitarea obiectivelor specifice acestei activități
NORMA TEHNICA nr. 6 din 10 martie 1979 cu privire la sistematizarea şi organizarea staţiunilor balneare şi climatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125544_a_126873]
-
fi pentru: - tratament și odihnă (spații verzi cu specific, organizate în zona cazare-tratament); - agrement (parcuri publice). Spațiile verzi vor acoperi cca. 2/3 din suprafața teritoriului cuprins în perimetrul stațiunii, fiind dimensionat după normă de 50 mp - 150 mp de vizitator și locuitor permanent. IV. Echiparea tehnico-edilitara Stațiunile balneare și climaterice trebuie să fie asigurate, la nivelul importanței și a gradului de confort de: - alimentare cu apă potabilă (cca. 350-700 l/an); - canalizare pentru apele reziduale; - energie calorica; - energie electrică; - telecomunicații
NORMA TEHNICA nr. 6 din 10 martie 1979 cu privire la sistematizarea şi organizarea staţiunilor balneare şi climatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125544_a_126873]
-
în continuarea unor localități urbane, rurale; ... c) stațiuni situate în cadrul unor localități urbane sau rurale, în care zonele de tratament - odihnă sînt întrepătrunse de alte zone ale localității respective. ... Delimitarea perimetrelor sau vetrelor se face în funcție de indicele 100-200 mp pe vizitator și locuitor permanent și în conformitate cu actele normative în vigoare. VII. Restricții cu caracter general La sistematizarea stațiunilor se va ține seama de o serie de restricții cu caracter general, astfel: - se interzice în limitele și zona înconjurătoare a stațiunii amplasarea
NORMA TEHNICA nr. 6 din 10 martie 1979 cu privire la sistematizarea şi organizarea staţiunilor balneare şi climatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125544_a_126873]