10,670 matches
-
Olanda, Regatul Unit, Luxemburg, Austria, Suedia, Danemarca, Irlanda, Finlanda, restul fiind importatoare de capital străin. Când intrările sunt mai mari decât ieșirile de ISD, țara respectivă primește mai mult decât oferă, este dependentă de investiții străine directe și este și vulnerabilă la ciclul de afaceri, la criză. Dacă intrările de investiții străine directe sunt egale cu ieșirile de ISD, atunci țările au un volum de investiții străine directe echilibrat, importul fiind egal cu exportul de ISD. Dacă intrările de investiții străine
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
cu anul 2009 se constată un sold pozitiv al industriei, respectiv al industriei prelucrătoare, ceea ce evidențiază capacitatea de reziliență a acestor ramuri la șocurile externe ale crizei economice și financiare, spre deosebire de sectorul serviciilor, în general, care a fost cel mai vulnerabil la impactul crizei și care, nici până în prezent nu a reușit să contribuie la ieșirea României din criză<footnote Tot mai mulți specialiști reconsideră în prezent aportul substanțial pe care îl are industria, și în special ramurile de vârf ale
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
apariția unei instituții coordonatoare care va trebui să ia în grija ei copiii, bătrânii și persoanele cu neputințe. Când această instituție coordonatoare lipsește ori nu-și face datoria, vom asista la o explozie a mortalității tocmai la nivelul acestor categorii vulnerabile: mamele, copiii, bătrânii și persoanele cu neputințe. Să vedem, în fine, dacă mortalitatea maternă înregistrează o situație mai puțin alarmantă. Pentru a face comprehensibil fenomenul vom reține și în acest caz o grupare a țărilor în raport cu cele patru cascade ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
9-21‰: Țările Baltice, Țările Balcanice, Ucraina, Belarus și Turkmenestan, 21-36‰: România, Uzbekistan și 36-66‰: Georgia, Eurasia islamică, Moldova, Rusia. Și în această privință, România se află doar cu puțin sub pragul eurasiatic al mortalității materne, ceea ce arată o societate încă vulnerabilă, incapabilă să-și apere mamele. În genere, o societate lipsită de acea instituție coordonatoare, capabilă să apere mamele, copiii și bătrânii, este o societate paralizată. Altfel spus, ori de câte ori apare situația amenințătoare ea își produce cu necesitate efectul final: căderea în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
a restructurării; Stabilitatea percepută de echipa managerială; Este un proces continuu, progresiv, care permite o gestionare mai bună a procesului de dezvoltare a Întreprinderii. Dezvoltarea este lentă, necesită mult timp; Accentuează specializarea Întreprinderii pe competențele de bază, ceea ce o face vulnerabilă În caz de schimbare a conjuncturii sau a maturității pieței; Dificultăți În a atinge o dimensiune suficientă. Microîntreprinderi, Întreprinderi mici și mijlocii necotate la bursă; Întreprinderi care au ales strategia de specializare. Creștere prin fuziuni și achiziții Acces rapid la
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
la Înlăturarea managerilor În funcțiune: este vorba de ideea de a achiziționa pentru a evita situația În care Întreprinderea devine ea Însăși o țintă. Cu toate că o corporație cu un capital dispersat, care nu este gestionată În interesul acționarilor, este mai vulnerabilă În fața unei oferte de preluare, Grossman și Hart (1980) au abordat problema pasagerului clandestin (engl. freerider), În Încercarea de a evidenția unul dintre obstacolele În calea preluării. Atunci când acționarii companiei țintă anticipează că achiziția va avea ca efect o creștere
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
adolescentă poate trăi o suferință cu atât mai mare cu cât, la momentul oportun, în care ar fi avut nevoie să poată conta pe niște părinți și niște imagini parentale solide și fiabile, aceștia s-au dovedit deosebit de fragili și vulnerabili: sunt aici destule lucruri care pot să o deprime pe Clémentine, odată cu acest sentiment că a expus pericolului echilibrul psihic al celor doi părinți, chiar dacă în prezent ea nu pare a fi depresivă. În schimb, posibilitățile identificatorii ale acestei adolescente
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
-și împlinească obiectivele. Unii adolescenți pot să se simtă incapabili să intre în rivalitate cu un partener purtător al unei astfel de imagini prea puternic resimțită ca inaccesibilă. Și în această situație, adolescentul de același sex este probabil cel mai vulnerabil. Răspunsurile posibile în fața acestei imagini oedipiene resimțită ca „distrugătoare” sunt multiple, mergând de la depresie până la comportamentele de evitare, sau chiar de negare a depresiei ce se înscriu în cadrul unei „poziții depresive”. Cazul depresiei de abandon ridică problema mai generală a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
familiale rigide și la probleme de dezvoltare pentru adolescentul însuși. Problemele de dezvoltare conduc mai ușor la depresii narcisiace, lucru pe care l-am spus deja. Observăm aceste probleme în mod frecvent atunci când mediul familial apare ca fiind deficitar sau vulnerabil, atunci când, de exemplu, un părinte este grav deprimat, are impulsuri suicidare sau chiar a efectuat tentative de suicid. Atunci când un părinte s-a sinucis, există un factor traumatic real pentru adolescent cu repercusiuni majore în procesul transformărilor din adolescență: înțelegem
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de suicid) decât pentru băieți și pentru comportamentele tipic masculine. Astfel, fetele par mai sensibile la evenimentele perturbatoare, ele le prezintă mai ușor ca factor cauzal sau explicativ pentru starea lor de disconfort actuală. Dar băieții par a fi mai vulnerabili decât fetele la evenimentele perturbatoare care ar genera situații mai clar patologice (vezi în legătură cu acest subiect diferența băiat-fată în caz de deces parental). În orice caz, se pare că acumularea „evenimentelor de viață” constituie un factor favorizant pentru depresia din
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
al vieții pulsionale inconștiente a oricărui adolescent: fantasma incestuoasă, fantasma paricidă. Acesta este motivul pentru care adolescentul trebuie să se depărteze de obiectele oedipiene. Făcând acest lucru, el rămâne descoperit și devine în același timp dependent de alte obiecte și vulnerabil în fundamentul său narcisiac. Este o particularitate a adolescenței: investițiile obiectuale sunt adesea percepute în această perioadă ca o amenințare pentru echilibrul narcisiac datorită acestei fragilități potențiale. Adolescentul oscilează fără întrerupere între o dorință devorantă de obiecte și o nevoie
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
datorită incapacității de a se desprinde (de obiectul oedipian). Această legătură excesivă poate avea mai multe cauze: - relație de proximitate afectivă între un părinte (o mama cel mai adesea) și un copil cu statut special: copil unic, copil bolnav sau vulnerabil, copil ce înlocuiește un doliu neconsumat etc.; - relație de dependență între un adolescent și un părinte care se prezintă ca fiind vulnerabil sau fragil: părinte izolat, părinte bolnav fizic (infarct, diabet, boală cronică invalidantă etc.) sau psihic (depresie), părinte devalorizat
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
un părinte (o mama cel mai adesea) și un copil cu statut special: copil unic, copil bolnav sau vulnerabil, copil ce înlocuiește un doliu neconsumat etc.; - relație de dependență între un adolescent și un părinte care se prezintă ca fiind vulnerabil sau fragil: părinte izolat, părinte bolnav fizic (infarct, diabet, boală cronică invalidantă etc.) sau psihic (depresie), părinte devalorizat în plan social (șomaj, marginalizare etc.); - relație de idealizare de neatins dintre un copil și un părinte care ocupă o poziție „grandioasă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sau pretinse de către profesor. Comportamentele observabile sunt legate de un context cultural, social, istoric. Credința unora poate trece drept necredință în ochii altora (iar acest lucru nu rareori s-a întâmplat în istorie). Etichetele puse de oameni sunt imperfecte, relative, vulnerabile, mai ales când se vizează acte psihice interioare, opinii, credințe. Stabilirea depărtării sau apropierii noastre de Iisus Hristos nu este de competența individului de lângă noi. Credința nu este reductibilă la un număr, la o formulă. Adevărații credincioși nu sunt întotdeauna
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
arătăm că avem încredere în acest potențial și în același timp este nevoie să ne îndepărtăm de rolul de vindecători ai victimelor demne de milă. Cu toții suntem potențiali pacienți, suntem ființe umane, nici unul din noi nu este indispensabil, cu toții suntem vulnerabili. Pentru a avea eficiență maximă ca terapeuți este important să ne îngrijim de noi înșine. Este timpul pentru o pauză sau pentru epuizare? (Hawkins, 1994b, p.852Ă. Supervizarea și modelul omului de știința practician Modelul omului de știință practician este
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Epstein și Deyoub, 1983Ă; sexul intruziv: atingerea altora fără permisiune/ folosirea de poziții de putere pentru exploatarea sexuală a unei alte persoane; schimbul de durere: producerea sau resimțirea durerii pentru creșterea plăcerii sexuale; sexul exploatator: utilizarea forței față de un partener vulnerabil pentru a obține accesul sexual, sau activitatea sexuală cu copiii.(p. 42-4Ă. Pentru mulți dependenți de sex pornografia combinată cu masturbarea, uneori riscantă din punct de vedere fizic, este piatra de temelie a activităților lor de dependență. În ultimele stadii
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
competiția. Lipsa de satisfacție în ce privește corpul, precum și curele de slăbire pot duce la comportamente alimentare nesănătoase și periculoase, care pot duce la tulburări de comportament alimentar cum sunt bulimia nervoasă și anorexia nervoasă. Adolescentele sunt în cea mai mare măsură vulnerabile la dezvoltarea tulburărilor de comportament alimentar. Oricum și băieții sunt preocupați de forma corpului și greutatea corporală. Adesea există o preocupare față de mâncare și imaginea corporală care generează stres și anxietate precum și tipare alimentare distructive. Tulburările de comportament alimentar sunt
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
profesie și recunoaște numai titlul de psiholog, fără a diviza profesia în subprofesii. Totuși, pentru următorii ani menținerea împreună a specialiștilor în diferite arii aplicative ale psihologiei este crucială, deoarece chiar și cele mai stabile arii de psihologie aplicată sunt vulnerabile în practica profesională sub presiunea altor profesii. De exemplu: - în unele instituții clinice și de sănătate psihologii sunt adesea provocați, iar autoritatea și competența lor sunt contestate de către psihiatri și psihoterapeuți, care pot să nu aibă nici un fel de pregătire
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
De exemplu: - în unele instituții clinice și de sănătate psihologii sunt adesea provocați, iar autoritatea și competența lor sunt contestate de către psihiatri și psihoterapeuți, care pot să nu aibă nici un fel de pregătire psihologică de bază; - psihologii educaționali sunt adesea vulnerabili în divizarea muncii între ei și alți profesioniști ce lucrează cu studenții; - în multe instituții și organizații anumiți profesori, cadre medicale, asistenți sociali și alte categorii de profesioniști, când „evaluează” și „tratează” diferite persoane, fac de fapt o muncă ce
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
răspunsul care se poate da, cu temei, este unul afirmativ. Dovada directă este capacitatea dovedită a Fondului de a prelua fonduri de tip grant și de la alți finanțatori și de a-și adapta tehnologia de abilitare a comunităților sărace sau vulnerabile pentru noi segmente sociale, pentru noi tipuri de comunități. Gradul sporit de instituționalizare în practica dezvoltării comunitare la nivelul FRDS, comparativ cu alte instituții românești - asociații, fundații sau agenții - este un factor cu relevanță ambivalentă pentru transferul de tehnologie spre
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
mod rapid o societate egalitară” (Moore, Hulme, 2006). Dilema cu care s-a confruntat Grameen Bank este specifică instituțiilor de microfinanțare în ansamblu: cum pot să-și asigure sustenabilitatea financiară fără a se îndepărta de categoriile cele mai sărace sau vulnerabile? Și cum pot fi identificați cei „foarte săraci”, fără a fi afectată balanța cost/beneficiu? Nu în ultimul rând, diminuarea riscului în cazul microcreditelor de start-up prin creșterea valorii unui credit sau a ratei dobânzii, chiar dacă sub valorile practicate de
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
cele care au reușit să atragă investiții repetate din partea aceluiași finanțator (sau finanțatori diferiți). Anexa 2. Un profil al comunităților FRDS 1. De ce un fond social în spațiul românesc? În esență, un fond social oferă posibilitatea comunităților sărace și categoriilor vulnerabile de a alege dintr-un meniu de proiecte și de a decide asupra investițiilor în dezvoltarea locală. De regulă, meniul cuprinde proiecte de infrastructură, de servicii sociale și/sau proiecte generatoare de venituri, care sunt finanțate fie prin credite nerambursabile
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
unde au fost înființate, prevalează proiectele de infrastructură. Nici FRDS nu se abate de la această regulă; cererea de proiecte din comunitățile rurale sărace, din cele miniere afectate de restructurarea industrială sau din spațiul, rural sau urban, în care există categorii vulnerabile este dominată de „drumuri” (aproximativ 46%). La o distanță semnificativă se regăsesc „alimentările cu apă” (12%), „prelucrarea materiilor prime locale” (7%) și „centrele de zi” (7%). Pe subdiviziuni, alegerile din „meniul deschis” de proiecte se structurează astfel: Mică infrastructură (MI
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
un anumit model de fond, la un anumit „concept” de proiect și la o structură specifică a cererii? Utilizând un eufemism, fond social a apărut acolo unde statul nu a avut „flexibilitatea” de a ajunge la anumite categorii sociale sărace, vulnerabile și/sau aflate în situații de criză. În alți termeni, un fond social nu se justifică atunci când există un „stat puternic”, însă apare atunci când statul este „slab”. Fonduri Sociale în spațiul postsocialist Întâi de toate, fondurile sociale nu creează politici
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
modifica statutul de-a lungul timpului, transformându-se din „enclavă” în cadrul unui stat, în „agenție de implementare” semiautonomă sau chiar subordonată în întregime unei anumite structuri a statului. Înființarea unui fond care să se adreseze comunităților rurale sărace și categoriilor vulnerabile s-a produs în contextul unei delegitimări și retrageri a statului din viața comunităților rurale (și, implicit, al lipsei unui cadru legislativ care să stimuleze dezvoltarea comunitară), dar și al unei reorientări a strategiilor finanțatorilor. Dacă până atunci granturile erau
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]