6,121 matches
-
indicau lipsa de "educație" ca fiind principala cauză a reticenței femeilor de a se alătura gospodăriei colective. Astfel, femeile care au fost "iluminate" de valorile socialiste recunoșteau că ignoranța le-a influențat deciziile și le-a determinat să dea crezare zvonurilor răspândite de chiaburi despre munca în colectiv 25. 4. Religia și superstițiile O existență "iluminată" presupunea, de asemenea, și renunțarea la religie și la tot felul de superstiții care normau, cu precădere, existența cotidiană a femeilor. În materialele publicate de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
din comuna sa natală. Răzbunarea sa supremă împotriva fostului regim a constat în folosirea nou dobânditei alfabetizări pentru a demasca pe reprezentantul său, chiaburul. În consecință, ea a organizat împreună cu echipa de teatru spectacole în care ridiculiza, pentru a contracara, zvonurilor ostile lansate de chiaburi în legătură cu organizarea socialistă a agriculturii 47. O poveste asemănătoare era cea a Afizei Osman din satul Rariștea, raionul Adamclisi, regiunea Constanța. "Amintirea anilor în care a slugărit" a determinat-o să muncească cu dăruire, ajungând să
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
postului său pentru neamul său. Când e expulzat de Comitetul Democratic Evreiesc, n-o face cu inimă ușoară, dimpotrivă, cu o infinită tristețe. Și deși i se oferise postul de Rabin al Genevei , înainte de a fi expulzat și după ce primise zvonurile urgiei ce va să-l cuprindă, totuși înțelege să se întoarcă în țară acolo unde trebuia să-și slujească comunitatea lui. Are pentru această comunitate din România sentimente de fiu dar și de părinte. O iubește cu duioșie, se interesează
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
alegerile pentru divanurile ad-hoc. Evenimentele au luat o întorsătură dramatică în Moldova, unde Nicolae Vogoride, noul caimacam numit după moartea lui Toader Balș, a trecut la falsificarea alegerilor, eliminând numeroși membri ai partidei naționale de pe listele electorale. Pentru a verifica zvonurile despre neregulile semnalate mai ales de consulul francez Place, în martie 1857 s-au deplasat în Principate comisarii celor șapte Puteri garante, care nu au reușit să ajungă la un consens din cauza opoziției reprezentanților austriac și englez. La 25 iunie
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Balcani, ocuparea Sumlei, Varnei, Silistrei, Rahovei și, în final, a Adrianopolului. Operațiunile militare continuă și după semnarea Tratatului de la Adrianopol, la 2/14 septembrie 1829. Generalul Geismar ocupa Sofia, în octombrie, și trecea apoi la asediul Filipopolului. Blutte prezintă diferitele zvonuri despre continuarea rezistenței unor comandanți turci, sau chiar despre un complot vizând detronarea sultanului, fiind de părere că sunt puse în circulație de ruși pentru a justifica necesitatea continuării campaniei. Relațiile consulului cu administrația militară rusă au fost deosebit de precare
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
în Moldova, după cum observa consulul englez. „Ruleta rusească” continua: trupele țariste când se retrăgeau peste Prut, când revenea sub pretextul unor tulburări în Rumelia, puse la cale, după părerea lui Blutte, de agenții ruși. Confuzia cea mai adâncă domnea, existând zvonuri că Turcia cedase Principatele în contul despăgubirii de război. Un emisar rus, generalul Budberg, se afla în septembrie 1833 la Belgrad, unde insista pe lângă Milos Obrenovici să se retragă din teritoriile pe care le ocupase, la granița cu Austria, tot
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
sudul Dunării, adăugând: „Excelența Voastră este conștientă de faptul că populația din nordul imediat al Carpaților, de cel puțin două milioane și jumătate sunt Valahi, de aceeași religie, datini și obiceiuri ca și cei ce trăiesc în Provincii”. Colquhoun prezintă și zvonurile că boierii nemulțumiti ar fi cerut intervenția țarului pentru a pune capăt revoluției. El descrie și ultimele informații din Moldova: „Acum trei ore a sosit o persoană din Moldova. Ieri a trecut prin Bârlad și Tecuci și a văzut numeroase
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
lăsat impresia unui om perfect normal. O femeie tânără, frumoasă, echilibrată, trăind în lumea noastră, aici, pe pământ - cu toată melancolia ei..."581) de către Hrisanti, să-i dea accepția desacralizată a colportajului ("Zic mitologie, pentru că circulau fel de fel de zvonuri pe seama ei - că era protejată de cutare ministru, că era marea pasiune a unui foarte distins ambasador..."582) sau să o situeze într-o perspectivă raționalistă ("Exista o mitologie a Leanei, din care fiecare accepta ce-i plăcea, sau ce
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
dar în momente diferite ale apariției fenomenale. Manifestarea primară aparține sunetului, vocii care începe să se rostească, în absența oricărei imagini: "Glasul care a tremurat departe în noapte/ peste somnul teraselor și al arborilor,/ în lăsata storurilor, în moartea luminilor". Zvonul unei faceri răzbate prin straturile adânci ale lumii amuțite, vine de departe, dintr-un adânc fremătător, abia distins 18. Pentru ca ceea ce semnifică să se poată rosti, să prindă glas în apariția de sine, orizontul mundan trebuie să dispară din vedere
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
viu cu cât el vine nu din trecut, ci de departe. Dimensiunea departelui reprezintă o potențare a semnificării, căci ceea ce se aude este deocamdată un imprezentabil, semnul ambiguu al inaparentului, așa cum întâlnim și în alte poeme ale lui Vinea: "Niciun zvon. Lumea e de mine departe" (Ivoriu), "până departe, până-n poveste, - oglindă-ne" (Una)19. Tema e novalisiană - de inspirație kantiană și schellingiană - și, prin extensie, un bun câștigat al întregului romantism. Se știe că pentru Novalis distanțarea față de obiect înlocuiește
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
plus, reprezentare speculară a ceea ce nu e reprezentabil prin sine, adică un act conștient de estetizare a naturii 21. Depărtarea aceasta nu e statică, ci fremătătoare, vie, o mișcare tensionată care pune în mișcare și în vedere. Abia acum, după zvonul rostirii care vine de departe și apare cel dintâi, ceea ce semnifică și ia glas începe să se vadă, se ivește în lumină. Premers de rumoarea distanțelor parcurse, semnificabilul ajunge la vedere, în trupul fluctuant al imaginii: "a vegheat ca un
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pentru natura poetică este de fapt retragere a lumii, eliberarea locului în care poemul poate crește: Într-un sfârșit în marginea orelor moarte/ nalt și aspru Turnul a crescut/ zi cu zi, noapte cu noapte/ întemnițându-mă./ Singur veghez. Niciun zvon. Lumea e de mine departe". Sfârșitul în care se sting datele obiective ale mundaneității marchează începutul configurării unui spațiu lăuntric, eshatologia interioară - nu a subiectului creator, ci a poemului însuși - care pune capăt temporalității. Poemul ia timpul pe cont propriu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Nimeni nu mă cheamă./ E târziu. Turnul sporește în noapte". Chemare nu mai poate veni din afară, din înnoptarea nonsensurilor aparenței; cu toate acestea, poemul nu se închide în sine. Ivoriul e membrana vibrantă, vălul alb, străveziu prin care răzbat zvonurile creației. Imaginea sporește deocamdată în noaptea rostirii, în nemanifestare și în inaparență. Ceea ce se dă vederii - prin acest peisaj evacuat și înălțat - e forma solitară a creșterii care, în sine, nu reprezintă nimic. Cum am putea însă vedea nimicul acesta
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
există vreun obiect al spunerii, o manifestare semnificantă pe care să o transpună în limbaj. Dimpotrivă, lumina e o zonă rarefiată a necuvântului și totuși o țesătură prin care se întrevede ceva, se "povestește" despre sunetul neînțeles al adâncului, un zvon al prevenirii ce răzbate fremătător: "Nicio durere nu vine din sus -/ Numai arborii jucând în argintul lunii/ Povestesc despre cei din adânc./ Și cine înțelege sunetul lor?" Din sus, doar tăcerea luminii se revarsă; "argintul lunii" nu e încă imaginea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în prezența de absență a manifestării; actul întemeierii nu intră în discurs, nu poate fi cuvântat, ci doar rostit în numele lucrurilor pe care le smulge din magma informului. Dar ceea ce se desprinde și luminează, rostindu-și temeiul, e însăși ființa, zvonul care deja îi vestește lumina: "un zgomot pe care-l face Ființa înainte de a se lăsa prizonieră oricărui limbaj:/ înainte de orice împărăție ca un inocent spațiu interior care încă nu suferă sceptrul", "ca o măruntă exultanță a Spiritului în fața Creațiunii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
că ești pe drumul bun,/ Că ai intrat în urme pân'la sânge/ Că ai ajuns la miezul grăitor/ De unde-ncep luminile a curge"63. Drumul prin pustiu duce vederea până la izvorul care își revarsă lumina în orbita goală, la zvonul întrezărit al celor ce încep să fie, sunt pe calea ființării posibile, "un fel de mări grozave ce încă n-au pornit/ Ce sunt făcute doar și-s gata ca să fie"64. Fără să fie, ele nu sunt văzute în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
oului lor negru/ cântă-nzestrând tot restul lumii/ cu sfântul dor de izolare/ înstrăinându-mă puțin de mine/ atâta cât să nu mă doară tare". Printr-o subtilă tehnică a reflectării, imaginile exteriorului reverberează în adâncul unui suflet care le primește zvonul, le resimte cu acuitatea tragică a unei fidelități fără voie. A te durea câmpul care te înconjoară înseamnă a fi câmpul, de data aceasta însă nu cel dimprejur, ci propriul tău câmp de durere și de apăsare. Nu o atmosferă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lângă Napoli. Două dintre molotoavele cu damf genocid explodaseră aproape de el, iar prin barăcile din placaj și carton presat înghesuite unele într-altele focul se întinsese spornic, tăind prompt căile de ieșire. Dar chiar mai iute ca el se răspândise zvonul că tabăra ar fi fost înconjurată de înverșunați extremiști italieni, în care caz fuga de incendiu ar fi riscat să-i azvârle pe prigoniți tocmai în mâinile crăpate de-o sete necurată de excese ale prigonitorilor. Ieșirea dintre despărțiturile precare
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
totuși, judecând mai bine, auzise mai mult decât ar fi vrut: urechea lui prinsese și vântul zdrențuit de ierburi al stepei, răsunând în vocile lor fără fund și împrumutându-le tonalități stranii, de ventriloc. Dinspre fundal răzbătea în ele alt zvon, fără început sau localizare. Ah, bine i-ar fi prins acum cartea de vizită a unui șaman mongol! VI − Spune, străinule, în cetatea ta bărbații nu sar peste tauri? întrebă Pasife de pe tronu-i de piatră, cu sprânceana arcuită ca pentru
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
a evenimentelor, a faptelor, a situațiilor care au marcat viața noastră socială În ultimele două decenii, apelând la teorii și concepte din psihosociologie. Informația cu care este alimentat subiectul social nu este obiectivă, neutră, logică, tehnică, „rațională”, ci atinsă de zvonuri, credințe, ideologii, practici magice furnizate de contextul social, scria mai demult un profesor de la Universitatea Aix-en-Provence, Christian Guimelli, Într-o mică monografie a conceptului (1999). Să ne referim la contextul nostru: constatăm adesea că informația este selectată din exterior, de către
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
șteargă cu buretele experiențele trecute. Sunt justificate deci Întrebările: cine sunt depozitarii „gândirii bune” și cum controlează instituțiile (universitățile, mediile academice, științifice) canonicitatea producției de idei? Cum incorporează și traduce gândirea cotidiană (care se exprimă prin conversații, evocarea amintirilor, transmisia zvonurilor, pasiunile mulțimii) memoria comună? Cum se (re)construiește identitatea socială, ce rol joacă memoria și uitarea În construirea prezentului și proiectarea viitorului? Fără Îndoială, istoria se construiește și se reconstruiește prin valorificarea unor parcele inegale de memorie și uitare, astfel
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
format sau au uitat totul, sunt oamenii timpului prezent? Cine sunt depozitarii „gândirii bune” și cum controlează instituțiile (universitățile, mediile academice, științifice) canonicitatea producției de idei? Cum incorporează și traduce gândirea cotidiană (care se exprimă prin conversații, evocarea amintirilor, transmisia zvonurilor, pasiunile mulțimii) memoria comună? Cum se (re)construiește identitatea socială, ce rol joacă memoria și uitarea În construirea prezentului și proiectarea viitorului? Istoria se construiește și se reconstruiește prin valorificarea unor parcele inegale de memorie și uitare: ajungem uneori la
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ajutat la proces de Cocea și că acesta l-ar fi angajat portar la el la ziar, după eliberarea din Închisoare. În satul Guranda, unde a trăit și s-a recăsătorit apoi soția lui Coroi - i se zicea Coroiasa -, circula zvonul că aceasta primea de undeva din țară, niciodată n-a știut de la cine și de unde veneau, pachete cu produse deficitare. Un alt zvon: Coroi ar fi fost recuperat și folosit, după război, de Securitate. Guranda de astăzi e un sat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Guranda, unde a trăit și s-a recăsătorit apoi soția lui Coroi - i se zicea Coroiasa -, circula zvonul că aceasta primea de undeva din țară, niciodată n-a știut de la cine și de unde veneau, pachete cu produse deficitare. Un alt zvon: Coroi ar fi fost recuperat și folosit, după război, de Securitate. Guranda de astăzi e un sat Înconjurat de păduri, are cam patru sute de gospodării, apă curentă, o școală curată, o grădiniță elegantă În construcție, aer curat. Mulți locuitori sunt
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
chiaburi, apoi reprimită, un „joc” care a durat mulți ani. Iar spectrul sărăciei, uneori cumplite, feroce, plutea deasupra părinților și a celor patru copii. În aceste condiții, Într-o noapte, cineva ne-a furat cele trei oițe, singura noastă avere. Zvonuri, bănuieli, dar nimic nu s-a aflat. Mama, În disperarea ei, l-a blestemat pe făptuitor. În toamnă, spre iarnă, s-a aflat că a murit, răpus de o boală rapidă și necunoscută, un om din sat care era bănuit
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]