44,166 matches
-
promovare a intereselor femeilor și de extindere a spațiului lor politic la nivelul societății. Totuși, începând cu sfârșitul anilor ’80, membrele Adunării Naționale au jucat un rol mai constructiv, aducând problemele femeilor în atenția factorilor de decizie, fapt ilustrat de adoptarea unor legi importante. Acest subiect va fi abordat mai jos. Mai mult, încă de la începutul anilor ’90, alegătoarele au devenit mai preocupate de participarea politică a femeilor în activitatea instituțiilor guvernamentale, iar comunitatea politică (politicienii, partidele) pare să fie mai
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
două logici: una care privește instituția, cealaltă valabilă pentru membrii ei. Noul discurs ar trebui să desființeze dihotomiile și să combine într-un întreg aplicarea juridică a unei idée de droit universale în acest sector ascuns și, în același timp, adoptarea unei perspective morale în atitudinea de preocupare individuală și personalizată pentru membrii societății. În termeni mai generali, am putea concluziona că puterea patriarhală continuă să impună societăților în curs de democratizare un discurs cu dublu standard, bazat pe acceptarea formală
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
piața modernă a forței de muncă e menită să stea la baza eliberării lor. Această ipoteză pornește de la convingerea că metodele de producție moderne vor genera sisteme de orientare modernistă, inclusiv promisiuni de guvernare reprezentativă. Mai exact, se așteaptă de la adoptarea tehnologiilor automatizate să promoveze normele raționalității, universalismului și egalitarismului, care, la rândul lor, să ducă la mobilitate și împlinire. În principiu, aceste reguli ale societății „moderne” neagă faptul că standardele atribuite - inclusiv pe motive de gen - ar fi determinante pentru
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
combustibililor și a apei în regiunile rurale din Sudul global, ce au făcut viața femeilor infinit mai grea. Oricât de eronate ar fi ipotezele pe care se fondează teoria modernizării, savanții feminiști subliniază faptul că „experții” occidentali continuă să recomande adoptarea principiilor fundamentale ale acestei doctrine ca parte a procesului de democratizare. În consecință, democratizarea creează modele genizate în privința capacităților și a incapacităților, diferențe de gen în materie de drepturi politice și oportunități economice și o vizibilitate sau o invizibilitate politică
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
mânați de interese personale, ele au luptat pentru a revendica societatea civilă ca spațiu al capacitării femeilor și al acțiunii colective. Activistele feministe au făcut presiuni asupra guvernelor și agențiilor internaționale, în vederea efectuării de „analize de impact asupra genurilor” înaintea adoptării și aplicării politicilor. Monique Leijenaarxe "Leijenaar, Monique" (1998) susține că persoanele aflate în poziția de a democratiza statele și consultanții internaționali care lucrează cu ei ar trebui să facă analize de impact asupra genurilor pentru toate aspectele procesului de democratizare
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
unor posturi independente de radio și televiziune; încetarea presiunilor asupra mass-media; numirea unui civil ca ministru de Interne; trimiterea în judecată a militarilor din Ministerul de Interne și din Ministerul Apărării Naționale care au participat la represiunea din decembrie 1989; adoptarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, adică obstrucționarea foștilor membri ai nomenclaturii și foștilor securiști de a accede în straturile Puterii. Manifestația-maraton declanșase de fapt o a doua revoluție, spirituală de data aceasta. Acuzându-i pe protestatarii din Piața Universității
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
urmare, trebuie să le cerem iertare, să-i recompensăm pentru ceea ce au făcut și să-i repunem în drepturile pe care le-au avut. Adică în locul activiștilor de partide care au aplaudat satisfăcuți noua Constituție, știind că referendumul organizat pentru adoptarea ei nu făcea altceva decât să mascheze un alt referendum: pe cel menit să restabilească o formă de guvernământ care la noi a făcut posibil ca o mie de oameni să fie împușcați în stradă în amiaza-mare pentru că au îndrăznit
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
apel atât de insistent - poporul a fost înșelat încă o dată. Adică s-a profitat - ca de obicei - de buna sa credință și i s-a impus o Constituție pe care nu a citit-o, spunându-i-se că numai prin adoptarea ei se vor putea instaura ordinea și dreptatea în țară. Făcând acest lucru, tovarășul Iliescu știa foarte bine că trișează din nou (ca și în mai, ca și în decembrie, ca și pe vremea când era prim-secretar). Nu întâmplător
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
Sondajele au demonstrat în diferite ocazii tendințele opiniei publice de a aproba reintroducerea pedepsei cu moartea în cazurile în care ne confruntăm cu comportamente criminale caracterizate de forme de violență atroce. Totuși, niciun efort politic nu s-a făcut pentru adoptarea pedepsei cu moartea. Chiar și partidele de extremă dreaptă și-au dat seama că nu aveau niciun interes să introducă acest obiectiv în cadrul programului lor. S-a format, așadar, o adevărată unitate morală în Europa. Cu siguranță, această unitate este
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
renunțat la utilizarea politicilor monetare inflaționiste, politici care atrag după sine consecințe dezastruoase. În acest caz, Europa a jucat un rol important și l-a jucat bine. Criteriile de la Maastricht stipulează strategiile de politică monetară ale elitelor naționale și împiedică adoptarea de soluții care nu ar ține seama de impactul asupra generațiilor viitoare. Stabilind reguli de joc flexibile, dar comune, Europa întărește sentimentul de apartenență la un spațiu comun în momentul în care creează o concurență fructuoasă între națiunile care o
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
studierea și explicarea acestora. De fapt, deși într-o anumită măsură spațiul posibilităților este un "spațiu care nu există" (sau care nu există încă), totuși acesta circumscrie în agenda decidentului alternativele de acțiune de care trebuie să țină seama înaintea adoptării unui comportament sau înainte de a-și exprima o opinie într-o dezbatere sau într-o discuție publică.2 Din acest motiv, spațiul posibilităților este relevant pentru modul în care procesele decizionale se articulează în realitate. Spațiul posibilităților este relevant și
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
politic coincide cu anumite evenimente istorice care au modificat scena geopolitică mondială și cărora le-a corespuns identificarea din procesul de integrare al Uniunii Europene: căderea zidului Berlinului și, în consecință, încetarea Războiului Rece; realizarea pieței unice și, în consecință, adoptarea monedei Euro; globalizarea piețelor și a fluxurilor de bunuri și capitaluri (Clark, 1997). După căderea regimurilor comuniste, Uniunea Europeană a candidat la statutul de prim actor politic în măsură să stabilizeze zona centrală și orientală a continentului, o "candidatură" împărtășită de
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
După cum s-a spus, procesele de schimbări instituționale care au interesat lumea politică în ultimele decenii au făcut să apară o nouă formă, inedită, de echilibru între constituționalism și democrație. În timp ce, de fapt, forma dintâi este caracterizată în prezent prin adoptarea principiilor care merg dincolo de granițele impuse de suveranitatea statală, cea de-a doua formă se articulează prin noțiunea de cetățenie care merge dincolo de practicile apărute și consolidate în interiorul comunității naționale și locale. Între participarea la governance și apartenența la comunitatea
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
Convenția Europeană pentru Protecția Libertăților Fundamentale, și prin Carta Socială Europeană, în special libertatea, egalitatea și justiția socială"63. Apariția conceptului de "justiție socială" este în corelație cu dezvoltarea unui discurs asupra drepturilor muncitorilor căruia îi corespunde pe plan politic adoptarea în 1989 a Cartei Europene a Drepturilor Sociale Fundamentale ale Muncitorilor. Carta identifică: i. dreptul la condiții de viață și de lucru decente; ii. dreptul la un nivel adecvat de protecție socială și de beneficii sociale; iii. dreptul de asociere
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
început să se vorbească despre o politică a creării identității europene, care acționează lucrând cu "ingredientele" discursului juridic european, dar care privește cu atenție spre necesitatea legitimării Uniunii Europene și pe scena internațională 79. Următoarele poziții exprimate prin actul de adoptare a Tratatului de la Maastricht ne permit să înțelegem care vor fi spațiile de acțiune posibile deschise de instituții și care vor fi influențele pe care le vor avea acestea asupra construirii spațiului public european: Cetățenia europeană ne situează la un
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
cu partea occidentală a continentului (Mayhew, 1998). De aceea, negocierile comerciale cu ȚECE au și o conotație politică și culturală. În pofida faptului că politica de extindere a cunoscut o evoluție în cursul deceniului ce a urmat căderii zidului Berlinului prin adoptarea Agendei 2000 survenită în 1997 (European Commission 1997a, 1997b), existența unei dimensiuni politice în cadrul interacțiunilor inițiate de Uniunea Europeană cu ȚECE este un element in nuce încă de la început. Încă din noiembrie 1989, Frans Andriessen, comisar pentru relații externe, propusese extinderea
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
putere din partea mașinii statului. În mod deosebit, dimensiunea de substanță, legată de implementarea drepturilor fundamentale, generează chestiuni majore (Albi, 2005). Discursul asupra drepturilor omului trebuie să se adapteze legislațiilor naționale care se supun presiunilor exercitate de acquis-ul comunitar. De fapt, adoptarea normelor comunitare influențează și dimensiunea de substanță a democrației din țările candidate. Acquis-ul comunitar influențează prioritățile politice pe care guvernele trebuie să le urmeze și definește prin normele juridice ale legislației primare spațiile în care i se cere statului să
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
șanse egale, de reglementare de mediu, de protejare a consumatorilor sunt numai câteva exemple de instrumente cu caracter juridic prin care Uniunea Europeană înțelege să intervină în procesul de definire a granițelor dintre stat și societate în fiecare din țările candidate. Adoptarea acquis-ul comunitar sfârșește, așadar, prin a interfera cu discursul de nation-building146. 3.3. Construirea democrației între stat și societatea civilă Referirile semantice adoptate de Uniunea Europeană pun în lumină încercarea de ancorare în normele internaționale ale discursului "constitutiv-identitar" cu care Uniunea Europeană
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
fost citate numai drepturile la șanse și dreptul la dialog social. Mare parte dintre drepturile de tip pozitiv a fost lăsată pe seama implementării pe cale legislativă, care le este solicitată ȚECE în mod implicit, deoarece acquis-ul comunitar cuprinde directive care influențează adoptarea unor politici publice aplicabile direct sistemelor de welfare naționale. Drepturile culturale și cele privind protecția minorităților sunt poate acelea care resimt cel mai mult tensiunea dintre universalitatea drepturilor omului și particularitatea drepturilor de cetățenie. Discursul european asupra democrației pornește de la
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
00 x 20,50 INSTITUTUL EUROPEAN • Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43 C.P. 161 • cod 700107 • Tel. Difuzare: 0788.319462 Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro 1 Textul a fost scris în 2006, înainte așadar de adoptarea Tratatului de la Lisabona (n. t.). 2 A se observa că alegerea metodologică de care trebuie să se țină seama în reconstruirea fenomenelor politice, a elementelor care nu sunt direct "observabile", este în conformitate cu o poziție epistemologică non-pozitivă. A se consulta, în privința
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
instituționale implică realocarea puterii și redefinirea competențelor instituțiilor politice. Politicile instituționale se reclamă din tipul de policies, după cum afirmă Theodore Lowi. Se vorbește într-adevăr de politici constitutive, care se întemeiază pe reguli de ordin secundar (Lowi, 1972). 88 După adoptarea Cărții Albe asupra governance a urmat o dezbatere la care au participat atât experți, cât și cercetători, actori ai societății civile. A se vedea contribuțiile pe site-ul http://europa.eu.int/comm/governance /index en.htm 89 Legitimitatea în output
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
Croația și Republica Macedonia. 151 Literatura de specialitate este foarte critică în ceea ce privește impactul pe care politica de promovare a drepturilor omului l-a avut în rândul noilor membri. În special, se subliniază faptul că posibilitatea de a conduce candidații spre adoptarea reformelor cu adevărat pe linia obiectivelor identificate de respectivele road map naționale este limitată. A se vedea în această privință Grabbe, 2005. 152 Vom lua în considerare numai partea dedicată "criteriilor politice". 153 Analiza noastră cuprinde reforma administrației publice, chiar dacă
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
s-au reglementat profesiile de judecător, procuror și avocat, într-un nou sistem de justiție, care interzicea tortura, mutilarea și confiscarea averii. Scrierea Regulamentelor în Principate, de către comisii boierești supervizate de ruși, "rectificarea" lor la curtea imperială de la Petersburg și adoptarea de către adunările obștești de la București și Iași demonstrează că uneori imixtiunea străină poate face și lucruri bune. La acea vreme, Imperiul pravoslavnic nu avea el însuși constituție, la fel ca și puterea suzerană otomană; noi aveam! Domnii pământeni (readuși la
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
putere revizuirea Constituției, chiar dacă acest lucru necesita convocarea unei adunări constituante (conform art. 129 al Constituției de la 1866). Liberalii nu au riscat să piardă majoritatea parlamentară de două treimi (necesară atunci, ca și în prezent) și astfel au forțat modificarea/adoptarea Constituției de către o adunare legislativă obișnuită, prin votul Senatului și al Camerei Deputaților din 26 și 27 martie 1923. Constituțiile din 1866 și 1923 sunt considerate în bloc, de către comunitatea istoricilor și de majoritatea analiștilor politici, ca opere juridice în virtutea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de o parte, din scrutinul de la 20 mai 1990 (alegându-se atunci Parlamentul bicameral, cu statut de Constituantă, și Președintele Republicii), iar pe de altă parte, din actele normative specifice elaborate de forul legislativ; c) faza statului constituțional pluralist, după adoptarea Constituției în Parlament și validarea ei prin referendum, la 8 decembrie 1991. După intrarea în vigoare a noii Constituții, România a început un proces laborios de completare și de consolidare a structurilor instituționale, evoluând spre un sistem politic ce reproduce
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]