46,314 matches
-
durere ce plana peste un întreg spațiu cât un continent de durere , cu oameni cu botnițe, cu pietre de moară legate de picioare, cu oameni care vedeau și nu înțelegeau ce văd, auzeau și nu înțelegeau ce aud, dramatica perioadă comunistă necuprinsă încă într-o prezentare sistematizată Un dar ceresc, Silvia Radu comprehensive și mai curajoase viziuni din spațiul tradiționalismului românesc de după momentul Paciurea și Brâncuși. Prin această stilistică ambiguă, în care frăgezimile materiei coabitează perfect cu vibrația spirituală și cu
Silvia Radu (sculptor) () [Corola-website/Science/317104_a_318433]
-
a fost un titlu onorific și un ordin acordate în regimul comunist unei mame care a avea zece sau mai mulți copii. Ordinul se conferea după împlinirea vârstei de 1 an a celui de al zecelea copil, dacă toți ceilalți copii erau în viață. Erau cuprinși în numărul copiilor și cei care
Mamă eroină () [Corola-website/Science/317111_a_318440]
-
Iugoslavia, partizanii au format Consiliul Antifascist de Eliberare Populară a Iugoslaviei (AVNOJ) în 1942. Pe 29 noiembrie 1943 o conferință AVNOJ a proclamat Federația Democratică Iugoslavia, în timp ce negocierile cu guvernul regal aflat în exil au continuat. După eliberarea Belgradului, guvernul comunist au declarat la 29 noiembrie 1945 că Regele Petru a fost detronat, proclamând Republică Federativa Populară Iugoslavia. În 1963, statul a fost redenumit în Republică Socialistă Federativa Iugoslavia. După 1974, Iugoslavia a fost condusă de un "colectiv prezidențial" alcătuit din
Lista șefilor de stat din Iugoslavia () [Corola-website/Science/317114_a_318443]
-
în conflict cu propagandiștii militari comuniști și cu ierarhia militară de partid din Armată, cu toate că avea convingeri de stânga. Este mutat disciplinar în diferite unități militare de muncă forțată, acolo unde se trimiteau de obicei ofițerii și subofițerii incomozi regimului comunist. Așa ajunge în colonia militară de muncă de pe Uranus (celebrul șantier ceaușist al Casei Poporului) din București. Aici cunoaște viața din coloniile comuniste de muncă pe care o va descrie mai târziu în volumul Robi pe Uranus ( Editura Humanitas, 1992
Ioan Popa (scriitor) () [Corola-website/Science/317163_a_318492]
-
diferite unități militare de muncă forțată, acolo unde se trimiteau de obicei ofițerii și subofițerii incomozi regimului comunist. Așa ajunge în colonia militară de muncă de pe Uranus (celebrul șantier ceaușist al Casei Poporului) din București. Aici cunoaște viața din coloniile comuniste de muncă pe care o va descrie mai târziu în volumul Robi pe Uranus ( Editura Humanitas, 1992). După Revoluția din Decembrie 1989 este numit redactor la gazeta militară "La datorie", care aparținea de "Direcția Presă a Ministerului Apărării". De aici
Ioan Popa (scriitor) () [Corola-website/Science/317163_a_318492]
-
Direcția Presă a Ministerului Apărării". De aici este îndepărtat doi ani mai târziu, din ordinul conducerii Ministerului Apărării, după ce publică la Editura Humanitas în aprilie 1992 volumul Robi pe Uranus, în care descrie infernul coloniilor de muncă din timpul dictaturii comuniste. Cartea produce un șoc în rândurile foștilor politruci comuniști ceaușiști din Armată. Membrii redacției gazetei La datorie, înaintează către ministrul Apărării cereri scrise individuale ca scriitorul să fie deferit Procuraturii Militare pentru „trădare de țară și divulgare de secret militar
Ioan Popa (scriitor) () [Corola-website/Science/317163_a_318492]
-
decembrie 2001, grav bolnav de ulcer, rinichi și coxartroză bilaterală trece în rezervă cu gradul de locotenent-colonel, primind din partea statului o pensie militară. Astăzi memorialul Robi pe Uranus este considerat una dintre mărturiile documentare privitoare la latura întunecată a dictaturii comuniste ceaușiste din România și este amintit în celebrul Raport al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (pagina 609, nota de subsol 49), document oficial al statului român, redactat sub coordonarea cunoscutului istoric Vladimir Tismăneanu. Debutează în literatură cu
Ioan Popa (scriitor) () [Corola-website/Science/317163_a_318492]
-
locotenent-colonel, primind din partea statului o pensie militară. Astăzi memorialul Robi pe Uranus este considerat una dintre mărturiile documentare privitoare la latura întunecată a dictaturii comuniste ceaușiste din România și este amintit în celebrul Raport al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (pagina 609, nota de subsol 49), document oficial al statului român, redactat sub coordonarea cunoscutului istoric Vladimir Tismăneanu. Debutează în literatură cu poezia "Vis" pe care o publică sub pseudonimul Emil Georgius în revista literară Luceafărul (nr. 746
Ioan Popa (scriitor) () [Corola-website/Science/317163_a_318492]
-
În România, Partidul Comunist Român a desfășurat în perioada 1949-1962 procesul de colectivizare, ce a constat în confiscarea aproape a tuturor proprietăților agricole private din țară și comasarea lor în ferme agricole administrate de stat. În România, colectivizarea a fost similară cu cea efectuată
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
Început întâi greoi și haotic, procesul de colectivizare a stagnat între 1953 și 1956, fiind apoi reluat cu agresivitate și dus la final în 1962. Numeroși țărani, atât săraci, cât și mai înstăriți, s-au opus acestei acțiuni, iar guvernul comunist a recurs uneori și la represiuni violente, ucideri, deportări, încarcerări și confiscări ale întregii averi a celor implicați. În zonele montane au existat însă numeroase zone ne-co-operativizate. Sistemul de agricultură socialist astfel constituit a intrat treptat într-o criză ale
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
nu se pot moderniza. De asemenea, ei considerau că soluția acestei probleme o constituie exploatarea agricolă pe suprafețe mari și că singura entitate capabilă să adune aceste proprietăți mari și să le administreze eficient este statul. În perioada 1945-1949, Partidul Comunist, la nivel declarativ, susținea mica proprietate agricolă — așa cum arată broșurile electorale din anul 1945 — deși rezoluția PMR din februarie 1948 recomanda deja cooperația ca mijloc de ameliorare a situației economice. În realitate, comuniștii erau adepții dogmei marxist-leniniste conform căreia „mica
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
a urmat, unde țărănimea săracă era ușor de convins de autorități să accepte soluțiile guvernului. Alte sate colectivizate în prima fază au fost cele din zone în care apăruseră mișcări de rezistență anticomunistă, cum ar fi Maramureș și Dobrogea, puterea comunistă folosind aici colectivizarea ca mijloc de represiune. În 1953, Stalin a murit iar presiunile Uniunii Sovietice asupra statelor europene ocupate privind colectivizarea au scăzut. Astfel, colectivizarea în România a stagnat între 1953 și 1955, regimul comunist lucrând doar la consolidarea
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
Maramureș și Dobrogea, puterea comunistă folosind aici colectivizarea ca mijloc de represiune. În 1953, Stalin a murit iar presiunile Uniunii Sovietice asupra statelor europene ocupate privind colectivizarea au scăzut. Astfel, colectivizarea în România a stagnat între 1953 și 1955, regimul comunist lucrând doar la consolidarea Gospodăriilor Agricole Colective deja existente. În 1956 guvernul comunist a reluat discursul politic și planurile pentru continuarea colectivizării. Anul 1956 a fost marcat de evenimentele din Ungaria și aceste planuri au rămas în acel an neconcretizate
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
1953, Stalin a murit iar presiunile Uniunii Sovietice asupra statelor europene ocupate privind colectivizarea au scăzut. Astfel, colectivizarea în România a stagnat între 1953 și 1955, regimul comunist lucrând doar la consolidarea Gospodăriilor Agricole Colective deja existente. În 1956 guvernul comunist a reluat discursul politic și planurile pentru continuarea colectivizării. Anul 1956 a fost marcat de evenimentele din Ungaria și aceste planuri au rămas în acel an neconcretizate de teama unor noi proteste. În 1957, odată cu stabilizarea contextului european, colectivizarea a
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
fost mobilizați de activiști de partid sub conducerea secretarului regional Vasile Vâlcu, cu scopul de a termina colectivizarea în același an. Astfel, în noiembrie 1957, regiunea Constanța a fost declarată prima regiune românească colectivizată în întregime. Aparatul propagandistic al partidului comunist a exploatat această reușită, promovând-o ca o transformare a unei provincii foarte înapoiate în una cu un standard de viață foarte ridicat în mediul rural pentru a alimenta ambițiile locale ale conducerii comuniste din celelalte regiuni. Următoarele regiuni spre
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
în întregime. Aparatul propagandistic al partidului comunist a exploatat această reușită, promovând-o ca o transformare a unei provincii foarte înapoiate în una cu un standard de viață foarte ridicat în mediul rural pentru a alimenta ambițiile locale ale conducerii comuniste din celelalte regiuni. Următoarele regiuni spre care și-a îndreptat atenția regimul comunist au fost Banatul, care, ca și Dobrogea, era o provincie de graniță foarte diversă din punct de vedere etnic. În această etapă finală, represiunea a atins maximul
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
ca o transformare a unei provincii foarte înapoiate în una cu un standard de viață foarte ridicat în mediul rural pentru a alimenta ambițiile locale ale conducerii comuniste din celelalte regiuni. Următoarele regiuni spre care și-a îndreptat atenția regimul comunist au fost Banatul, care, ca și Dobrogea, era o provincie de graniță foarte diversă din punct de vedere etnic. În această etapă finală, represiunea a atins maximul de violență. Numeroși țărani care se opuneau au fost arestați, condamnați sau deportați
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
din 1907. Dej a raportat că formele socialiste de proprietate dețineau 96% din terenul arabil și 93,4% din suprafața agricolă. Chiar dacă în România procesul a fost îndelungat, fruntașii partidului erau convinși că se descurcaseră cel mai bine din lagărul comunist. "Nu în toate țările socialismul a învins definitiv în toate sectoarele" a afirmat Ceaușescu în ședința Biroului Politic din februarie 1963. Încă de la început, procesul de colectivizare a fost întâmpinat cu rezistență de țărani, care s-au răsculat în numeroase
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
mare episod sângeros al colectivizării forțate a avut loc pe 15 ianuarie 1961 în comuna Vâlcele, județul Olt. Aunci au fost împușcate de către milițieni 5 persoane și arestate alte 25, pedepsele lor cu închisoarea însumând peste 84 de ani. Partidul Comunist Român a implementat în România o colectivizare cvasitotală, după model stalinist, ea putând fi evitată doar în zonele de munte unde colectivizarea nu era posibilă. Țăranii care nu puteau păstra decât casa în care locuiau au fost astfel forțați fie
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
forțați fie să plece la orașe pentru a lucra în fabricile deschise prin procesul de industrializare forțată, fie să rămână în sate muncind la CAP pentru salarii mult mai mici. O asemenea colectivizare nu a mai fost făcută în țările comuniste est-europene decât în Albania. Modelul urmat a fost cel al URSS, unde a avut loc după 1929 și represiunea a fost extrem de dură, culminând cu înfometarea deliberată a țăranilor ucraineni din 1932-1933. Primul stat care a renunțat la ideea colectivizării
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
Primul stat care a renunțat la ideea colectivizării a fost Iugoslavia lui Tito, în 1953. De asemenea, Polonia a încetat procesul în 1956, în cele două țări proprietatea de stat și cea privată în domeniul agricol coexistând pe durata regimului comunist. Ungaria, după un experiment cu colectivizarea stalinistă, a permis proprietatea privată asupra unor terenuri mici, lăsând creșterea animalelor în seama sectorului agricol privat și concentrând atenția sectorului de stat asupra cultivării cerealelor pe arii extinse. Alte țări, cum ar fi
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
în micile gospodării țărănești, pe 15% din suprafața agricolă totală rămasă în afara CAP-urilor reprezenta aproximativ 50% din efectivele totale. Criza economică din acea perioadă a dus sistemul la colaps, țăranii colectivizați ajungând să sufere de foame. După căderea regimului comunist în 1989, toate forțele politice au fost de acord că acest sistem trebuie să fie schimbat și CAP-urile au fost desființate. Reconstituirea dreptului la proprietate pe terenurile agricole este un proces îndelungat și greoi, dar a cărui derulare a
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
de a schimba lucrurile în republică pentru noi și pentru copiii noștri. Vrem că Republica Moldova să fie un stat liber și democratic. Vrem și putem dezvolta economia prin atragerea investițiilor străine și prin crearea locurilor de muncă, dar cu guvernarea comunistă acest lucru nu poate fi realizat. Trebuie să ne mobilizam toate forțele pentru a câștiga alegerile din 2009, astfel încât la cârma statului să vină cei care vor reprezenta interesele tuturor cetățenilor.”" La Congresul III al PL din 26 septembrie 2010
Valeriu Munteanu (politician) () [Corola-website/Science/317184_a_318513]
-
ornamental de o rară finețe al ancadramentelor. Șarpanta a fost refăcută grosolan și nu a păstrat nimic din elementele originale ale construcției. Inclusă pe Lista monumentelor istorice, biserica de lemn din Stolniceni-Prăjescu a suferit de lipsa de interes a autorităților comuniste față de reabilitarea lăcașurilor de cult. Într-o fișă a monumentului din anul 1955, la capitolul “Propuneri de restaurare”, s-au scris următoarele: "“Nu e cazul. Biserica neprezentând interes deosebit din punct de vedere artistic, nici din punct de vedere al
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
sa, care să rezolve problema. Nici această soluție nu dă rezultate, calculatorul și Trurl-clona multiplicându-se la infinit în căutarea rezolvării, ceea ce îl determină pe adevăratul Trurl să le distrugă și să înceteze căutarea fericirii universale. Din motive de cenzură comunistă, ediția apărută la editură Albatros în 1976 nu include ultimele trei povestiri. Ediția apărută la editură Nemira în 1994 a remediat această problemă, conținând traducerea integrală a cărții lui Lem.
Ciberiada () [Corola-website/Science/317162_a_318491]