KorAP: Find »[drukola/base=adoptare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1760 1761 1762 ...1767 >

44,166 matches

Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438

a fost supusă aprobării plenului Constituantei. De la 11 iulie 1990 (data oficială a începerii procesului de elaborare a Coinstituției), trecuseră mai bine de 16 luni; Adunarea Constituantă a României își dusese la bun sfârșit mandatul în timp util. Votul pentru adoptarea Constituției a fost deschis, nominal și transmis în direct de Televiziunea Română. Din totalul celor 510 parlamentari (senatori și deputați), au fost prezenți 509; 414 s-au pronunțat pentru, iar 95 împotriva adoptării Constituției. Au votat favorabil toți parlamentarii Frontului, ai

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
bun sfârșit mandatul în timp util. Votul pentru adoptarea Constituției a fost deschis, nominal și transmis în direct de Televiziunea Română. Din totalul celor 510 parlamentari (senatori și deputați), au fost prezenți 509; 414 s-au pronunțat pentru, iar 95 împotriva adoptării Constituției. Au votat favorabil toți parlamentarii Frontului, ai Partidul Unității Naționale Române și cei reprezentând minoritățile naționale (altele decât minoritatea maghiară); 5 deputați și senatori ai opoziției au aprobat și ei Constituția. Împotrivă s-au pronunțat parlamentarii național-țărăniști, liberali și

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
Totuși, existau de acum înainte cadrele juridice necesare dezvoltării statului de drept și democrației pluraliste. Ca orice construcție juridică, legea fundamentală a României adoptată în 1991 nu a fost infailibilă. Din tensiunile generate de principalele tendințe ideologice care au marcat adoptarea ei (conservatorismul național-comunist, etnicismul minoritar și liberalismul amendat de precepte social-democrate și creștin-democrate) s-au născut hibele funcționale ale sistemului politic postcomunist. Unele au vizat raporturile noastre cu Occidentul care, în contextul procesului de integrare euro-atlantică, s-a arătat nemulțumit

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
în primii ani postcomuniști. Moștenirea regimului de dinainte de 1989 a fost mult mai importantă decât lăsau să se înțeleagă discursurile înflăcărate despre libertate, democrație și statul de drept. Rămânând dominante, culturile conformismului și paternalimului au fost prezente și au influențat adoptarea Constituției din 1991. Transformat în Adunare constituantă, Parlamentul a trecut la redactarea primului text constituțional post-comunist. Regulile și procedurile de lucru au fost revizuite de mai multe ori chiar în timpul deliberărilor privind conținutul textului constituțional 5. Principala preocupare a celor mai mulți

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
Parlamentului, dar și oferirea unei posibilități Președintelui de a-și "devora" încetul cu încetul Primul-ministru imputându-i toate erorile guvernării 10, organizarea alegerilor anticipate era aproape imposibilă 11. Astfel, Articolul 89 prevedea o procedură complicată, care necesită demisia Guvernului sau adoptarea unei moțiuni de cenzură și refuzul Parlamentului a cel puțin două numiri consecutive pentru candidații la postul de Prim-ministru într-o perioadă de 60 de zile. În plus, pentru a-și consolida puterea extinsă, non-transparentă și lipsită de responsabilități

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
internaționale. Va putea în mod direct să dizolve Camera Deputaților și să provoace alegeri anticipate în cazul în care acesta nu va putea să acorde votul de încredere unui guvern în termen de 60 de zile de la alegeri sau de la adoptarea unei moțiuni de cenzură. Implicarea Președintelui în funcționarea Guvernului ar fi nelimitată: Președintele nu va putea să participe la întâlnirile Guvernului în lipsa unei invitații exprese din partea Primului-ministru. În același timp, păstrându-și atribuțiile "regaliene" în ceea ce privește politica de apărare, Președintele va

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
Americii Istoria Constituției Americii este strâns legată de cucerirea independenței coloniilor americane care, nemulțumite de dominația britanică, și-au manifestat cu ardoare dorința de suveranitate, pe care au câștigat-o într-un lung șir de conflicte care au dus la adoptarea Declarației de Independență din 4 iulie 1776, de la Philadelphia, document ce a pus bazele națiunii americane. Pentru a înțelege cum s-a născut Constituția Americii, trebuie să trecem în revistă câteva momente istorice care au precedat-o. În contextul luptelor

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
cedate Congresului. Această situație a determinat statele membre să rediscute raporturile dintre administrația centrală și cea a statelor, tot în cvorumul Confederației de la Philadelphia, la care au participat delegați ai celor treisprezece state americane, care au avut ca mandat doar adoptarea unor amendamente care să reglementeze prerogativele puterii centrale. Delegații, invocând principiul suveranității poporului, stipulat în Declarația pentru Independență, au hotărât să eludeze prevederile Articolelor care permiteau ca orice modificare a Constituției să aibă acordul tuturor celor treisprezece state membre și

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
Inferioare, în urma desemnării de către statele membre a delegaților. Legislativul desemna executivul. Acest proiect, bazat pe separația celor trei puteri în stat, a fost la originea Constituției americane. Statele mici au propus un alt proiect: Planul New Jersey, care invoca doar adoptarea unor amendamente la constituția existentă, legislativul rămânând unicameral, cu reprezentarea egală (sub aspect numeric) a delegaților fiecărui stat, executivul central urmând să aibă competențe sporite în colectarea taxelor și a impozitelor. Un al treilea proiect, numit Compromisul Connecticut, inițiat de

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
a numit pe John Marshall Președinte al Curții Supreme de Justiție. Federaliștii au pierdut puterea executivă și legislativă ca urmare a alegerii președintelui Thomas Jefferson. Aceasta este, în rezumat, istoria Americii și a legii sale fundamentale, de la dobândirea independenței până la adoptarea Constituției. Cei unsprezece ani scurși între Declarația de Independență și elaborarea Constituției Americii au însemnat pentru cele treisprezece state o perioadă de experimentare a principiilor constituționalismului 2. Pretutindeni se privilegiau drepturile individuale, sacre, inalienabile, iar principala țintă a statelor era

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
1775, membrii Congresului Continental s-au reunit la Cambridge, Masssachusetts, unde au pus bazele însemnelor noii Republici născută din Războiul de independență, în primul rând a drapelului național. Washington a avut intervenții nesemnificative la Convenție, dar carisma sa a influențat adoptarea noii Constituții. La elaborarea Constituției au participat și alți delegați mai puțin notorii, dar cu importante contribuții la impunerea unor articole. James Wilson a propus modalitățile de alegere a președintelui, Gouverneur Morris este autorul Preambulului Constituției și a scris cea

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
de doar douăzeci și șapte de amendamente. Articolul I cuprinde 10 secțiuni cu referire la puterea legislativă, membrii Camerei Reprezentanților, Senatul, desfășurarea alegerilor pentru cele două Camere ale Congresului, constituirea cvorumurilor, procedurile acestora, privilegii, imunități, drepturi, incompatibilități, raporturile cu președintele, adoptarea legislației federale, migrația, politica externă și încheierea tratatelor externe. Articolul II cuprinde patru secțiuni care definesc puterea executivă, rolul și prerogativele președintelui, relațiile sale cu Congresul, demiterea acestuia și a vicepreședintelui. Articolul III definește în trei secțiuni puterea judecătorească. Articolul

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
relațiile sale cu Congresul, demiterea acestuia și a vicepreședintelui. Articolul III definește în trei secțiuni puterea judecătorească. Articolul patru definește raporturile dintre guvernul și puterea federală față de statele membre, drepturile și libertățile civile în uniune; articolul 5 stipulează modul de adoptare a amendamentelor constituționale; articolul 6 prevede datoria publică, jurământul de credință sau declarația solemnă a fiecărui membru și funcționar al Congresului, Executivului, Justiției și a celor de la nivelul tuturor statelor membre de a sluji Constituția; articolul 7 prevede modul de

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
constituționale; articolul 6 prevede datoria publică, jurământul de credință sau declarația solemnă a fiecărui membru și funcționar al Congresului, Executivului, Justiției și a celor de la nivelul tuturor statelor membre de a sluji Constituția; articolul 7 prevede modul de ratificare și adoptare a Constituției de către statele membre. De-a lungul a peste două secole, Constituția SUA a fost completată cu douăzeci și șapte de amendamente (dintre care 10 constituie Carta Drepturilor), ultimul fiind propus la 25 septembrie 1789 și ratificat abia la

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
este marele consiliu executiv al națiunii, validează tratatele încheiate de președinte, iar Camera nu are decât funcții legislative, dar reprezintă puterea poporului. Atribuțiile Președintelui USA sunt reglementate de articolul II, secțiunea I, care încredințează puterea executivă federală Președintelui, ales, de la adoptarea Amendamentului XXII (în 1951), pe o perioadă de patru ani (în prima marți a lunii noiembrie) și care depune jurământul pe 20 ianuarie a anului următor. Deorece autorii Constituției nu au avut încredere că poporul face o alegere bună, președintele

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
primului-ministru, Guvernului sau Parlamentului în regimurile semi-prezidențiale și parlamentare pentru a vedea exact unde se situează regimul politic românesc. Este drept, pe de altă parte, că în 1992 o asemenea analiză nu putea fi efectuată, dată fiind perioada scurtă de la adoptarea Constituției care nu permisese crearea unor practici instituționale, iar Curtea Constituțională nu avusese încă ocazia să se pronunțe asupra unor prevederi esențiale pentru raporturile dintre puteri și din interiorul puterilor statului. Aceeași opinie a fost susținută și de Antonie Iorgovan

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
un sistem de guvernare de tipul parlamentarismului raționalizat"47. Ce se întâmplă însă cu o asemenea recomandare dacă Giovanni Sartori avea dreptate și ne aflăm în fața unui regim parlamentar și nu semi-prezidențial ? * * * La mai bine de 22 de ani de la adoptarea Constituției din 1991, doctrina de drept public și autorii de știință politică articolul nu are pretenția să epuizeze toate aceste contribuții nu au reușit să se pună de acord asupra naturii regimului politic instituit de această Constituție. Carateristicile regimului semi-

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
nu mai există 1. 2. Regimul semi-prezidențial pe model francez în această ipoteză, actuala arhitectură instituțională de la noi este menținută, cu recalibrarea prerogativelor Președintelui. Îi va reveni șefului de stat dreptul de a iniția referendumuri care să poată rezulta în adoptarea unor proiecte legislative, ca și posibilitatea de a dizolva Camera inferioară/ Camerele, în funcție de designul parlamentar. Totodată, Președintele conduce de drept Consiliu de Miniștri, în vreme ce șeful de guvern prezidează doar cabinetul. Sistemul francez are avantajul de a stabili, dincolo de orice echivoc

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
judecăm viabilitatea unui sistem este cultura politică a societății, fiindcă trebuie să urmărim respectul și încrederea cetățenilor în instituții și nu disputele și opțiunile politice conjuncturale. Capitolul 5 TIPUL DE PARLAMENT Reforma Parlamentului Ioan STANOMIR Experiența ultimilor ani probează necesitatea adoptării urgente a unei reforme a reprezentării politice. Nu se poate imagina o revigorare a vieții democratice și constituționale de la noi fără a lua în considerare nevoia publică, exprimată covârșitor și în referendumul din 2009, de a avea un parlament care

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
acest instrument atât legiferării obșinuite, cât și delegării legislative propriu-zise. Această practică este cu atât mai criticabilă cu cât o analiză a Constituției României probează faptul că legiferarea în procedură de urgență poate rezolva chestiunile legate de administrarea procesului de adoptare a actelor normative în Camere, în vreme ce delegarea legislativă este suficient de flexibilă spre a fi utilizată de către cabinet 1. Pe acest fundal, Raportul "Comisiei de la Veneția pentru democrație prin drept", publicat în 2013, sublinia necesitatea regândirii statutului ordonanțelor de urgență

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
având în vedere și argumentele enunțate de Comisia de la Veneția, se poate imagina un mecanism grație căruia ordonanțele de urgență să fie calibrate mai atent, ca regim juridic: 1. în cadrul Constituției trebuie să se menționeze expres, fără alte derogări, interdicția adoptării de ordonanțe de urgență în domeniul tututor legilor organice; 2. odată adoptate, ordonanțele de urgență trebuie depuse la camere în vederea aprobării lor. Dacă într-un termen de 45 de zile ele nu sunt aprobate ca atare, ele își încetează efectele

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
66 de locuitori/km²; județele Brăila și Ialomița cu doar 14 locuitori/km²12); 3. dimensiunea prea mică a unora dintre unități, ceea ce implica resurse și mijloace financiare insuficiente, bugete deficitare și chiar lipsa de utilitate ca organe administrative 13; 4. adoptarea doar la nivel declarativ a principiului descentralizării, sugrumat în practică de o tutelă administrativă excesivă (așa cum nu se regăsea în niciunul dintre modelele din care s-a inspirat legiuitorul român. 2. România Mare (1918-1947) Mărirea teritoriului țării (la 294.244

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
din 1925, necesară pentru a avea o administrație unitară la nivelul tuturor provinciilor României Mari. Unitățile administrative erau județele, plășile și comunele rurale și urbane. În 1938, odată cu instituirea regimului monarhic autoritar al lui Carol al II-lea și cu adoptarea unei noi Constituții, a fost necesară și o nouă organizare administrativă. Unitățile administrative cu personalitate juridică erau ținuturile și comunele, cu atribuții de administrație generală și a căror conducere era asigurată de persoane numite de către monarh. A fost o organizare

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
descentralizarea ("constituirea unor organisme responsabile în fața comunității") și subsidiaritatea ("coborârea deciziei la un nivel cât mai apropiat de comunitatea locală"). Pentru că în România există frica de "dizolvare a statului", întreținută de toate regimurile și guvernămintele din secolul XX, se recomandă adoptarea regionalizării administrative și nu a celei politice. În prezent, se vorbește despre o regionalizare în care regiunile să înglobeze mai multe județe. Practic, se mai creează o structură transjudețeană care nu simplifică, ci complică procesul administrativ la nivel local. Iată

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
apte să asigure independența justiției și că această atribuție este o consecință firească a faptului că Președintele României este cel care numește judecătorii și procurorii, la propunerea CSM, cu excepția celor stagiari (Dec. CCR nr. 148/2003). 4.6. Hotărârile CSM adoptare și motivare În art. 133 alin. 5 se arată că hotărârile CSM se iau prin vot secret. Pentru responsabilizarea membrilor CSM, votul exprimat ar trebui să nu mai fie secret, iar hotărârile CSM să fie motivate 17. Curtea Constituțională a

Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]