44,063 matches
-
Independență este evidentă: dacă în varianta naționalistă românii joacă rolul principal în "războiul româno-ruso-turc", prin prisma opticii deconstructiviste, același conflict este un război ruso-turc în care rolul României este redus la acela de "contribuție militară". Conturându-se între cele două, discursul reflexiv-europenist se rezumă la o prezentare mai degrabă factologică-descriptivă, fără o emisiune ideologică prea pronunțată. Spiritualitatea I. Discursul monofonic (1991-1997). În ciuda resurgenței ortodoxismului în sfera publică românească de după prăbușirea comunismului, manualele de istorie au fost refractare la încorporarea masivă a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
același conflict este un război ruso-turc în care rolul României este redus la acela de "contribuție militară". Conturându-se între cele două, discursul reflexiv-europenist se rezumă la o prezentare mai degrabă factologică-descriptivă, fără o emisiune ideologică prea pronunțată. Spiritualitatea I. Discursul monofonic (1991-1997). În ciuda resurgenței ortodoxismului în sfera publică românească de după prăbușirea comunismului, manualele de istorie au fost refractare la încorporarea masivă a factorului religios în narațiunea istorică românească. Logica inerției discursive a prevalat și în materie de spiritualitatea românească. Referințele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sau la Biserica Unită și la rolul lor istoric în prezervarea culturii românești și în stimularea cristalizării identității naționale rămân mai curând marginale. Laic rămâne și sistemul de datare a timpului, folosindu-se în continuare formula "î.e.n." și "e.n.". II. Discursul polifonic (post-1998). Abia pluralizarea discursului istoriografic difuzat de literatura didactică aduce și o accentuare a identității creștin- ortodoxe a poporului român. Desigur, direcția conservatoare păstrătoare a discursului naționalist din vechiul regim a militat cauza creștin-ortodoxismului românesc. Pe lângă reluarea tezei interbelice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la rolul lor istoric în prezervarea culturii românești și în stimularea cristalizării identității naționale rămân mai curând marginale. Laic rămâne și sistemul de datare a timpului, folosindu-se în continuare formula "î.e.n." și "e.n.". II. Discursul polifonic (post-1998). Abia pluralizarea discursului istoriografic difuzat de literatura didactică aduce și o accentuare a identității creștin- ortodoxe a poporului român. Desigur, direcția conservatoare păstrătoare a discursului naționalist din vechiul regim a militat cauza creștin-ortodoxismului românesc. Pe lângă reluarea tezei interbelice a "creștinismului genetic" al românilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de datare a timpului, folosindu-se în continuare formula "î.e.n." și "e.n.". II. Discursul polifonic (post-1998). Abia pluralizarea discursului istoriografic difuzat de literatura didactică aduce și o accentuare a identității creștin- ortodoxe a poporului român. Desigur, direcția conservatoare păstrătoare a discursului naționalist din vechiul regim a militat cauza creștin-ortodoxismului românesc. Pe lângă reluarea tezei interbelice a "creștinismului genetic" al românilor, potrivit căreia "Românii s-au născut ca popor creștin" (Scurtu et al., 1999, p. 30), este postulată identitatea dintre românism și creștinism
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a dus "nu numai [la] reașezarea noastră într-un curs al istoriei abandonat după cel de-al Doilea Război Mondial, dar și reîntâlnirea cu Europa, de care, arbitrar, fusesem despărțiți" (p. 4). Europa devine o temă atât de centrală în discursul identitar românesc, încât până și manualele cu un pronunțat caracter conservator-autohtonist sunt nevoite, sub imperiul programei școlare, să se acomodeze ideii europene. O fac, e-adevărat, la modul subversiv. După ce în prima ediție, manualul coordonat de I. Scurtu (1999) a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
torturați și exterminați opozanții regimului burghezo-moșieresc. În deplin acord cu legea actualizării politice a memoriei colective, orice referire la închisorile Doftana, Galata, Tg. Ocna sau Caransebeș (nodurile din sistemul concentraționar în care au fost închiși comuniștii) dispare cu desăvârșire din discursul postcomunist. Doftana, ipostaziată analogic drept "Bastilia românească" (Roller, 1952, p. 660), este substituită cu Pitești, locul macabrului experiment de "reeducare politică", la care se adaugă celelalte situri ale terorii comuniste închisorile Gherla, Aiud, Sighet etc. Analogia dintre Doftana și Pitești
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
memoriei colective și limitele hetorodoxiei istoriografice. Implozia regimului totalitar nu doar că a antrenat în cele din urmă un amplu proces de rescriere a trecutului (Culic, 2005), ci a creat condițiile pentru o mutație decisivă survenită la nivel infrastructural. Pluralizarea discursurilor despre trecut, cauționată de autoritățile statale prin introducerea principiului manualelor alternative în pedagogia românească, a avut ca efect direct constituirea unei "piețe a memoriei colective" (cum o numește S. Antohi în contextul dialogului cu A. Zub, 2002, p. 122), în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mnemonice. Totuși, statul național nu a delegat comunității de profesioniști sarcina de construire intelectuală a trecutului, continuând să fie un controlor prin frânghiile prin care stabilește viziunile permise și cele netolerate. După cum se va vedea imediat, heterodoxia instalată în sfera discursului despre trecut exprimată de literatura didactică vine cu limite incluse. Aspirând la integrarea europeană, statul național român și-a instrumentalizat, încă o dată, memoria istorică în scopul facilitării acestui proiect politic. Chiar dacă s-a marșat pe dimensiunea europeană a istoriei românilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a urmărit să rămână totuși ferm înrădăcinat în ideea națională. Noul program ideologic proiectat de autoritățile statale românești a urmărit un scop dual: crearea supra-categoriei identității europene în același timp în care se consolida categoria de bază a identității naționale. Discursurile care au depășit limita critică trasată de autoritățile statale, percepute ca punând în pericol identitatea fundamentală națională, au fost puse sub interdicție. Acesta este cazul manualului de Istoria românilor pentru clasa a XII-a elaborat de S. Mitu et al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
et al. (1999), a cărui interzicere reflectă gradul de etatizare a memoriei colective. Piața mnemonică în care se elaborează perspective concurente asupra trecutului continuă să fie puternic reglementată de normele statale, care, chiar dacă s-au relaxat, continuă să traseze limitele discursului posibil. "Scandal manualului Sigma" a arătat care sunt limitele până la care discursul critico-reflexiv exprimat în literatura didactică are autorizație statală. Imediat după începerea anului școlar, la 5 octombrie 1999, deputatul PDSR Petru Bejinariu a incriminat public manualul coordonat de S.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
colective. Piața mnemonică în care se elaborează perspective concurente asupra trecutului continuă să fie puternic reglementată de normele statale, care, chiar dacă s-au relaxat, continuă să traseze limitele discursului posibil. "Scandal manualului Sigma" a arătat care sunt limitele până la care discursul critico-reflexiv exprimat în literatura didactică are autorizație statală. Imediat după începerea anului școlar, la 5 octombrie 1999, deputatul PDSR Petru Bejinariu a incriminat public manualul coordonat de S. Mitu (1999) ca fiind un atac la adresa identității naționale. În cursul aceleiași
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
noul mileniu. Contestabilă din capul locului, în viziunea autohtoniștilor, este paradigma epistemologică din prisma căreia a fost reflectat trecutul românesc. Perspectiva relativismului postmodernist din care este conceput manualul este explicit asumată de către autori. În comparație cu ortodoxismul istoriografic manifestat în manualele "clasice", discursul elaborat în lucrarea de față constituie o erezie, dacă nu chiar o blasfemie la adresa dogmaticii oficiale oblăduite de stat. În loc să sacralizeze trecutul națiunii (așa cum prescrie norma istoriografiei tradiționale), discursul dezvoltat în manual îl prezintă ca o poveste mitoistorică asamblată din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
explicit asumată de către autori. În comparație cu ortodoxismul istoriografic manifestat în manualele "clasice", discursul elaborat în lucrarea de față constituie o erezie, dacă nu chiar o blasfemie la adresa dogmaticii oficiale oblăduite de stat. În loc să sacralizeze trecutul națiunii (așa cum prescrie norma istoriografiei tradiționale), discursul dezvoltat în manual îl prezintă ca o poveste mitoistorică asamblată din elemente ficționale în combinație cu elemente reale. Etnogeneza poporului român punctul sensibil al istoriografiei clasice, care a demonstrat într-o manieră "irefutabilă" teza continuității daco-romanilor la nord de Dunăre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comună și pe unitatea tuturor românilor; vor elabora gramatici și dicționare care să fixeze o limbă literară și corectă; vor construi apoi imaginea de sine a națiunii" (p. 40). Autorii nu schițează nici cel mai mic efort pentru edulcorarea radicalității discursului (cu care, în treacăt fie spus, personal, suntem perfect de acord). Și în acest punct, manualul contrastează puternic cu ortodoxia istoriografică: în loc să portretizeze națiunea română în termeni esențialiști, ca o împlinire determinată de necesitatea istorică sau ca un dat obiectiv
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în momentul în care au conștietizat pericolul pe care o asemenea abordare deconstructivistă îl poate avea la adresa identității naționale. Totuși, chiar dacă prin interzicerea manualului Sigma facțiunea conservator-reacționară, exponentă a ortodoxismului istoriografic în spiritul naționalismului etnic, a repurtat o victorie simbolică, discursul despre trecut emis de literatura didactică nu a revenit la paradigma naționalistă. Dimpotrivă, programele școlare ulterioare, din 2004, au accelerat tranziția înspre o viziune europenistă, postnațională a istoriei românești. O serie de tendințe novatoare și teme recurente pot fi decelate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
toate celelalte, nici mai bun nici mai rău decât francezii, ungurii sau germanii" (Mitu et al., 1999, p. 5). Cu excepția manualelor destinate ciclului primar, pentru clasa a IV-a, care continuă să promoveze o iconografie a personalităților naționale și internaționale, discursul istoric a ieșit din captivitatea Oamenilor Mari. Trecutul românesc nu mai este personificat în figurile eroismului militar, iar destinul neamului nu își mai găsește încarnarea umană. În fapt, ideea teleologică de destin al neamului românesc este demonetizată, odată cu destructurarea cronologică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și restructurarea sa tematică. Efectul direct al acestei schimbări a logicii de organizare a timpului istoric consistă în destrămarea meta-narativei istoriei românilor, a cărei existență este dependentă de structurarea cronologică a timpului. Poate cea mai consecințională tranziție a fost abandonarea discursului absolutist și a certitudinii epistemologice în favoarea adoptării unei poziții relativiste care face tandem cu noua atitudine a reflexivității istoriografice. Chiar și manuale adresate clasei a VIII-a subliniază "rolul istoriografiei în conștiința națională", debutând chiar cu o discuție introductivă în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
postbelice. Declarația Schuman poate fi instituită ca asigurând uvertura postnaționalismului. Europa postbelică deschidea așadar, simultan, și epoca Europei postnaționaliste. O serie de clarificări conceptuale se impun în acest punct al argumentației, în efortul de a lămuri semantica noțiunilor centrale ale discursului desfășurat pe paginile acestui articol. Termenul de "postnaționalism" este utilizat ca descriptor al unei stări de fapt ideologice care ar caracteriza contemporaneitatea europeană în care naționalismul ca ideologie și-a epuizat forța de capacitare politică a maselor. Postnaționalismul nu trebuie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
startul deconstrucției mitologice a memoriei naționale. Imediat în trena lucrării lui Boia, noul Curriculum Național redefinea coordonatele centrale pe care era construită memoria publică în literatura didactică. Reintroducerea manualelor alternative după o jumătate de secol de monopol statal incontestabil asupra discursului oficial asupra trecutului a pulverizat monofonia discursivă. În 1947 autoritățile comuniste au decretat principiul manualului unic, după ce întreaga tradiție didactică românească se construise pe principiul pluralității cărților școlare. Pluralizarea discursului despre trecut prin instituirea manualelor alternative a facilitat o deschidere
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
după o jumătate de secol de monopol statal incontestabil asupra discursului oficial asupra trecutului a pulverizat monofonia discursivă. În 1947 autoritățile comuniste au decretat principiul manualului unic, după ce întreaga tradiție didactică românească se construise pe principiul pluralității cărților școlare. Pluralizarea discursului despre trecut prin instituirea manualelor alternative a facilitat o deschidere interpretativă care a făcut posibilă glisarea dinspre paradigma celebrativ-eroică a cărei finalitate antropologică era plămădirea de patrioți devotați națiunii înspre o paradigmă reflexiv-critică ce țintea către modelarea de cetățeni responsabili
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Pârâianu, 2002). Facțiunea naționalist-tradiționalistă, deși a câștigat lupta cu manualul, a pierdut pe termen lung bătălia cu noua paradigmă critico-reflexivă a postnaționalismului ce a început a se configura simultan în avangarda reflecției istoriografice autohtone (Boia, 1997), cât și în ariergarda discursului didactic românesc (Mitu, 1999). Succesul reacției naționalist-tradiționalistă a reușit să aresteze pentru moment schimbarea de paradigmă. Însă aceasta nu a putut frâna procesul de înnoire a tradiției naționale românești, care a devenit din ce în ce mai impregnată de spiritul occidental postnaționalist. În ciuda lamentațiilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
referitoare la trecutul românesc. Înainte de această dată, literatura școlară este tributară unei "etici marțiale", fiind pătrunsă de spiritul belic pe care îl celebrează necontenit. "Idolatria sabiei" (Hervé, 1910, p. 49), fascinația războiului și cultul eroismului militar, atât de pregnante în discursul naționalist despre trecut, se estompează în epoca postnaționalistă a memoriei istorice românești subordonată eticii europene a amintirii. După 1999, războiul își pierde centralitatea narativă pe care o deținea înainte vreme în memoria istorică românească. Spiritul belic al paradigmei naționaliste de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un "câmp de luptă", a Carpaților ca o "cetate asediată", a realizărilor intelectuale ca înaintări pe "frontul" culturii etc., sunt folosite ca instrumente expresive predilecte pentru a da sens trecutului românesc. Toată această retorică războinică slăbește puternic în intensitate, pe măsură ce discursul despre trecut se regrupează pe coordonatele definite de politica europeană a regretului, care exclude din capul locului elogiul războiului. De la factualism dogmatic apodictic la reflexivitate istoriografică. O a doua deplasare este detectabilă în trecerea de la factualism dogmatic apodictic (care fixa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
respectarea legilor și îndeplinirea obligațiilor civice. "Dihotomia Hans Kohn" (Liebich, 2006, p. 579), cea care îl celebrează pe gânditorul ce a insistat asupra distincției între naționalismul de tip occidental, liberal-civic și naționalismul de tip răsăritean, autoritarist- etnic, este asimilată în discursul identitar dezvoltat de literatura școlară actuală, cu o vădită aplecare pentru cel dintâi: "După cel de-al Doilea Război Mondial, ideea de națiune etnică intră într-un con de umbră, fiind tot mai mult asociată conflictelor armate, mondiale sau regionale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]