46,103 matches
-
conflictuală în termeni de opoziție deschisă, de incompatibilitate, de incongruență, dezacord. Spre exemplu, Mihaela Vlăsceanu definește conflictul ca fiind o opoziție deschisă între doi sau mai mulți indivizi, grupuri, clase sociale, partide, comunități, state având interese (economice, politice, religioase, etnice, rasiale) divergente sau incompatibile, cu efecte negative, perturbatoare asupra interacțiunii sociale (Vlăsceanu, 1993). Este foarte important de sesizat faptul că autoarea pune accentul pe efectul perturbator pe care conflictul îl produce asupra interacțiunii și relațiilor dintre părțile implicate în conflict. Alți
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
logica designului experimental poate fi totuși aplicată. De obicei, aceste situații sunt considerate „cvasiexperimentale”. Se poate face uz de abordarea cvasiexperimentală chiar și Într-un cadru istoric În care, de exemplu, cercetătorul este interesat de studierea revoltelor sau a linșărilor rasiale (vezi Spilerman, 1971) și alege acest design deoarece controlul asupra evenimentului comportamental nu este posibil. În domeniul cercetării de evaluare, Boruch și Foley (2000) au prezentat motive convingătoare În favoarea caracterului practic al unei forme de strategie cvasiexperimentală, și anume studiile
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
cel al grupurilor mici (un altexemplu este confundarea unei tehnologii noi cu modul În care lucrează o echipă de ingineri Într-o organizație; vezi caseta 5A). Felul În care o zonă geografică de tipul unui cartier este influențată de tranziția rasială, de procesele de modernizare și alte fenomene poate fi foarte diferit de modul În care un mic grup de persoane reacționează În urma acelorași fenomene. De exemplu, lucrările Street Corner Society (Whyte, 1943/1955 - vezi și caseta 2 din capitolul 1
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Înregistrate de un studiu reflectă Într-adevăr evenimentele cruciale dintr-o vecinătate sau dacă se bazează doar pe impresiile cercetătorului. Aceste schimbări pot acoperi o varietate largă de fenomene: modificări În patternul serviciilor urbane, În instituțiile economice sau În preponderența rasială a vecinătății, deteriorarea și abandonarea locuințelor sau revitalizarea unei zone prin modificarea preponderenței locuitorilor, de la cei cu venituri mici la cei cu venituri medii. Pentru a aplica testul validității de construct, cercetătorul trebuie să se asigure că parcurge următoarele două
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Începerea studiului și să identificați un număr mare de cazuri ce trebuie incluse. De exemplu, În studierea schimbărilor din vecinătăți, o preocupare frecventă este faptul că, de obicei, schimbările ce intervin În zone diferite din punct de vedere etnic sau rasial nu urmează cursuri similare (vezi Flippen, 2001). Drept urmare, un studiu pe cazuri multiple care tratează această temă trebuie să conțină cel puțin câteva subgrupe de cazuri În care se Întâlnesc variații etnice sau rasiale (iar În fiecare subgrupă ar fi
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
din punct de vedere etnic sau rasial nu urmează cursuri similare (vezi Flippen, 2001). Drept urmare, un studiu pe cazuri multiple care tratează această temă trebuie să conțină cel puțin câteva subgrupe de cazuri În care se Întâlnesc variații etnice sau rasiale (iar În fiecare subgrupă ar fi de dorit minim două sau trei replicări literale). Dimpotrivă, când se consideră că nu vor apărea variații mari ale fenomenului studiat provocate de condițiile externe, este suficient un număr mai mic de replicări teoretice
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
de timp diferite Între ratele de reînnoire privitoare la (a) rezidenți, (b) comercianți și agenți economici, (c) instituții locale, cum ar fi bisericile și serviciile publice, și (d) locuințele disponibile (vezi Yin, 1982a). Atunci când Într-o vecinătate au loc schimbări rasiale, activități de modernizare sau alte tipuri de tranziții comune, toate aceste rate de reînnoire trebuie studiate pe o perioadă de zece sau douăzeci de ani. Potrivit teoriilor despre schimbările din cadrul vecinătăților, diagramele obținute vor varia În moduri predictibile. De pildă
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Transcripts, Yale University Press, New Haven, 1990, pp. 45-69. Zygmunt Bauman, În Modernity and the Holocaust, Oxford University Press, Oxford, 1989, emite aceeași părere cu privire la „metafora grădinii”, pe care o vede ca fiind caracteristică gândirii moderniste În general și politicilor rasiale naziste În particular. Această ideea este explicată excepțional de bine, atât empiric, cât și analitic, În Sally Falk Moore, Social Facts and Fabrications, mai ales În capitolul 6. În legătură cu acest subiect, vezi clasicul articol În care se arată că nivelul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
societății burgheze recomandau evreul ca suspect învederat, ca subversiv înrăit. În virtutea unor deducții circulare, era perceput drept antisocial pentru că era un rătăcitor și drept imoral pentru că rămânea un marginal. Deci, nimic de făcut. Cuvântul „evreu“ nu indica neapărat o particularitate rasială sau religioasă ci, mai mult, un fel de a fi special, abscons, de spus în șoaptă. Cândva i se imputa diferența, acum predispoziția la asimilare. I se reproșa evreului că, deși străin de cetate, e cel dintâi profitor de pe urma ei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
inculpat, împreună cu Geo Bogza, pentru „atac la bunele moravuri”. O vreme frecventează cenaclul Sburătorul, amfitrionul apreciindu-i proza (Oameni provizorii sau Oameni și vâlvătăi), din care un fragment apare, în 1935, în „Viața românească”. Până la sfârșitul războiului, în condițiile persecuțiilor rasiale, numele nu îi mai apare în presă. Tipărește totuși cartea Pinocchio în împărăția jucăriilor (1943), iscălită cu pseudonimul Mihail Axente. După căderea dictaturii antonesciene, dă la iveală cîteva poeme și articole în „Viața românească”, „România liberă”, „Răspântia”, „Orizont”, „Tribuna poporului
FAUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286971_a_288300]
-
impreciși, se includ aici grupări: (1) ostile nu doar guvernului aflat la putere și politicilor acestuia, ci și structurii constituționale și principiilor sale fundamentale, (2) grupări care urmăresc încălcarea drepturilor civile ale anumitor categorii de persoane (cum ar fi grupurile rasiale, etnice sau religioase) sau (3) grupări ce urmăresc înlăturarea conducerii politice prin mijloace violente. Elementul-cheie al recomandărilor lui Levi este că investigarea activității acestor grupări e permisă doar atunci când o grupare (sau un individ) este implicată sau se poate implica
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
să-i gestioneze. Spre deosebire de colonii, unde personalul suficient de calificat pentru a putea ocupa funcții manageriale în gestionarea investițiilor și în dezvoltarea afacerilor lipsea în cea mai mare măsură, iar diferențele culturale erau dublate de importante diferențe etnice, religioase sau rasiale, țările foste comuniste din Europa de Est ofereau o mică burghezie locală care putea fi utilizată ca bază de recrutare pentru burghezia angajată de marele capital. Aproape toate obstacolele imaginabile erau deja depășite. Mica burghezie postcomunistă era poliglotă, era educată, era ideologic
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
existau încă state în care căsătoria interrasială era prohibită. Dar chiar după interzicerea legală a acestei prohibiții(în 1967) și cu tot liberalismul pe care noi îl atribuim americanilor, în anii ’80 doar 2%din totalul mariajelor din SUA erau rasial mixte. Este de notat că tipul cel mai frecventde căsătorie interrasială în SUA este între femeia albă și bărbatul negru. Din 1968 până în 1980, proporția unor asemenea căsătorii a crescut de la 0,2 la 0,5% (din totalul căsătoriilor). Căsătoriile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
căsătoriilor mixte, pe linia unei mai bune conviețuiri intergrupale și comunitare, a posibilității de reducere a potențialului de conflictualitate interetnică, a creșterii coeficientului societal de interculturalism activ. Tabelul 4. Homogamie etnică Apartenența religioasă este în mare măsură asociată cu cea rasială și etnică. Studiile care au izolat doar determinațiile variabilei „religie” în alegerile maritale relevă că homogamia religioasă nu este atât de intensă cum e cea rasială, dar ea este încă marcantă. Investigațiile întreprinse în SUA cu câteva decenii în urmă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
activ. Tabelul 4. Homogamie etnică Apartenența religioasă este în mare măsură asociată cu cea rasială și etnică. Studiile care au izolat doar determinațiile variabilei „religie” în alegerile maritale relevă că homogamia religioasă nu este atât de intensă cum e cea rasială, dar ea este încă marcantă. Investigațiile întreprinse în SUA cu câteva decenii în urmă (Hollingshead, 1964) indică un coeficient de corelație de 0,77 pentru religie, în timp ce după clasă socială (șase straturi), coeficientul este de 0,71. Din anii ’60
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sărăciei. În 2002, US Census*, a găsit că 8% dintre albi și 24,1% dintre negrii, În creștere față de 22,7% În 2001, trăiesc sub limita sărăciei 19. La aproape 400 de ani de la sosirea primilor sclavi În America, chestiunea rasială domină Încă psihologia americană. Orice vizitator simte, foarte repede, tensiunea rasială care perimează atmosfera. și, ca să fim onești, mulți americani de rasă albă cred că cei de culoare sunt leneși, În cel mai bun caz, iar În cel mai rău
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și 24,1% dintre negrii, În creștere față de 22,7% În 2001, trăiesc sub limita sărăciei 19. La aproape 400 de ani de la sosirea primilor sclavi În America, chestiunea rasială domină Încă psihologia americană. Orice vizitator simte, foarte repede, tensiunea rasială care perimează atmosfera. și, ca să fim onești, mulți americani de rasă albă cred că cei de culoare sunt leneși, În cel mai bun caz, iar În cel mai rău caz incapabili din punct de vedere genetic să se ridice deasupra
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
au sugerat că unul dintre motivele pentru care europenii, spre deosebire de americani, sunt mai Înclinați să creadă că sărăcia nu se datorează unor defecte personale, ci mai degrabă factorilor sociali, este că, până de curând, pătura săracă nu era o minoritate rasială, ci era formată din rasa albă și, prin urmare, majoritatea putea să se identifice și chiar să empatizeze cu situația lor. Rasa, În special În America, unde majoritatea albă Încă nu conștientizează efectul a mai mult de două secole de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de două secole de sclavie, devine linia de separație dintre noi și ceilalți. Este mai ușor să nu ne gândim la numărul Îngrijorător de oameni care trăiau În sărăcie dacă aceștia nu ni se aseamănă, dacă sunt percepuți ca fiind rasial, sau chiar biologic, diferiți de noi. America albă nu-și poate permite să creadă că modul de viață american poate, În vreun fel, să fie răspunzător pentru starea de sărăcie În care se găsesc mulți americani de culoare. Însă, realitatea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Forțate, la fel ca și Convenția pentru Populațiile Indigene și Tribale. Un an mai târziu, OIM a adoptat Convenția referitoare la Discriminare În Domeniul Angajării și Ocupațiilor. În 1965, ONU a adoptat Convenția Internațională pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială. Anul următor, ONU a adoptat alte două acorduri referitoare la drepturile umane: Acordul Internațional pentru Drepturile Civile și Politice și Acordul Internațional pentru Drepturile Economice, Sociale și Culturale. Cele două convenții au fost ratificate, devenind lege În 1976. În 1979
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
testului creion-hârtie (Sigall și Page, 1971). Să observăm aici că de mai multe decenii în SUA atitudinea dezirabilă mai frecventă față de negri și, în general, față de alte grupuri etnice este aceea a egalității și pluralismului, spre deosebire de anii ’30, când atitudinea rasial discriminativă era larg răspândită și acceptată (vezi experimentul lui La Piere). Totuși, și în această privință, atitudinile dezirabile nu sunt atât de profund sedimentate în mentalitate, precum sunt ele de ușor exprimate pe plan verbal. Diferențe marcante între răspunsuri în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
atitudinile ar fi în parte determinate genetic, el arată că și alți factori fac ca între similaritățile de ordin psihologic și axiologic și cele genetice să existe o corelație, și anume proximitatea spațială și selectivitatea rezultată din prejudecăți (în speță, rasiale și etnice). Altfel spus, ajutându-i pe cei apropiați nouă (spațial, cultural, atitudinal și comportamental), noi facem - mai mult sau mai puțin transparent logic - inferența că aceștia sunt apropiați și genetic. Se încearcă în acest mod să se răspundă și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de suport social e greu să producă indivizi inocenți. Iar ca note comune ale acestor stări sunt sărăcia și lipsa de educație - caracteristici aflate la rândul lor în raport de circularitate cauzală. În multe țări, lor li se asociază factorul rasial și cel etnic, însoțite de cel religios, de unde o exacerbare a fricii, urii și violenței interindividuale și intergrupale. La nivel macrogrupal însă, de etnii, națiuni, țări, în exercitarea violenței intervin și alți factori, ce țin de tradiție, de cadrul economic
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
teorie a personalității autoritare, elaborată de Th. Adorno și colaboratorii săi (1950), în centrul căreia stă ideea că persoanele cu pronunțate tendințe de dominare, avide după putere, inflexibile în idei, atitudini și comportamente, practică în mult mai mare măsură discriminarea rasială, etnică sau față de alte grupuri sociale decât cei cu o personalitate nonautoritară. De factură psihanalitică, teoria explică structura de personalitate autoritară prin experiențele din copilărie, când, din cauza comportamentului sever și amenințător al părinților, s-au acumulat reprimări ce vor fi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
2000), în Europa, tendințele inegalitare sunt și mai îngroșate. Aici se adaugă împrejurarea că, mai cu seamă acolo unde minoritățile etnice sunt distincte din punct de vedere fizic de majoritatea populației, cum e cazul celor de culoare sau asiatici, conservatorismul rasial, practicat atât la nivelul simțului comun, cât și la cel pseudoinstituțional (birocratic), face ca modelul melting pot și cel al pluralismului cultural să fie greu de realizat. Perpetuarea discriminării în societățile democratice europene este o realitate care produce mari îngrijorări
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]