44,063 matches
-
ca purtând povara morală pentru catastrofele armate ce au rupt în două rânduri țesutul civilizației europene prin cele două războaie mondiale. Deși există încă un ecart considerabil între valorile promovate prin noile politici educaționale și convingerile efective asumate de către școlari, discursul normativ desfășurat prin intermediul manualelor de educație civică produce efecte în credințele internalizate ale elevilor. Aceasta este arătată de studiul "Implicarea civică și politică a tinerilor", derulat de Fundația pentru o Societate Deschisă în 2010. Tabelul de mai jos relevă faptul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
structurile euroatlantice (finalizate cu aderarea României în NATO în 2004 și în UE în 2007), vechea imagine naționalist-eroizantă a trecutului autohton a fost succesiv revizuită. În primul rând, prin introducerea manualelor alternative începând cu anul școlar 1997-1998, care au pulverizat discursul monofonic, în locul acestuia instalându-se polifonia discursivă în cadrul căreia se făceau auzite atât voci conservatoare și naționaliste, cât și voci reflexive sau chiar postmoderne. Conștiința istorică promovată de manualele școlare de istorie a fost ulterior dislocată din matca sa tradițională
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tranziția de la paradigma tradițională, triumfalist-eroică, spre cea post-eroică, europenistă. Drumul intrării politice a societății românești în Uniunea Europeană, sfârșit în 2007, a fost deschis și pavat prin intrarea memoriei istorice românești în condiția postnaționalistă. Aceasta a însemnat o restructurare majoră a discursului oficial despre trecut difuzat sau împuternicit de autoritățile publice care poate fi descrisă ca acomodarea conștiinței istorice românești la etica europeană a memoriei configurată în epoca postbelică. Începând cu reforma învățământului care a început să producă efecte cu anul 1999
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
descrisă ca acomodarea conștiinței istorice românești la etica europeană a memoriei configurată în epoca postbelică. Începând cu reforma învățământului care a început să producă efecte cu anul 1999, naționalismul vectorul axial al tradiției istorice românești a fost estompat, pe măsură ce în cadrul discursului didactic se producea tranziția paradigmatică de la modul eroic-celebrativ de ilustrare a trecutului, impregnat de un spirit belicos, către un mod critico-reflexiv, post-eroic, de înțelegere a trecutului românesc. Tranziția paradigmatică reperabilă în rândurile literaturii didactice a fost accelerată prin asumarea oficială
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
generație marcate de polifonie discursivă, a relevat turnanta critico-reflexivă pe care s-a înscris reflecția despre trecut în literatura didactică românească. Ieșit din autarhia comunistă prin breșele deschise în urma Revoluției din 1989 și lărgite de reformele educaționale ce au urmat, discursul mnemonic s-a sculat din somnul letargic în care s-a cufundat pentru prima decadă a tranziției, pe măsură ce manualele școlare au venit purtătoarele ideologice ale democrației și europenismului. În paralel cu centrarea discursivă pe aceste două idei forță, noua semantică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ideologice ale democrației și europenismului. În paralel cu centrarea discursivă pe aceste două idei forță, noua semantică a trecutului se sprijină și pe un al treilea pilon structural: anticomunismul. Vom urmări, în această secțiune finală a lucrării, articularea progresivă a discursului anticomunist ca retorică oficială de stat, singura legitimată simbolic pentru a fi pusă în circulație în forumul public. Simbolul oficializării noii ortodoxii discursive a anticomunismului este exprimat de comandarea și asumarea publică, de către Președinția României, a Raportului de condamnare a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
temperării pasiunilor etnice, al "reformei comprehensive" a învățământului și mai ales al intensificării eforturilor de integrare în structurile euroatlantice demarate de elita politică românească. Memoria postcomunistă suferă o dublă prefacere, configurându-se ca memorie postnațională și ca memorie anticomunistă. Oficializarea discursului anticomunismului ca retorică de stat, dobândind hegemonie discursivă în sfera publică, este reflectată de comisionarea și asumarea Raportului de condamnare a comunismului de către Președinția României în 2006. Una dintre concluziile generale care se desfac din expunerea facerii și prefacerii memoriei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
național. Setându-și ca obiectiv suprem integrarea în structurile euroatlantice, elita politică românească a instrumentalizat, din nou, literatura didactică în acest scop, transformând cărțile școlare în general și manualele de istorie în special în purtătoarele noilor valori occidentale. Totuși, atunci când emițătorii discursului despre trecut au ieșit din parametri liminali definiți de autorități, radicalizând mesajul difuzat didactic în direcția deconstructivismului postmodernist, mecanismele de control statal s-au activat eliminând din spectrul discursiv tonalitățile indezirabile (vezi "Scandalul Sigma" produs de manualul de Istorie publicat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
protejându-și ideologia fundațională care îl legitimează politico-istoric, societatea românească pare să fi intrat sub semnul postnaționalismului. "Crezul fanatic" în dogma "ideii naționale" îmbrățișat cu febrilitate colectivă în interbelic și-a epuizat forța de seducție. Literatura didactică, în special prin discursul emis de manualele de istorie școlară, difuzează acum o emisiune ideologică postnaționalistă, în care identitatea colectivă se condensează pe suportul europenismului civic și nu pe cel al naționalismului etnic. Punctul de coagulare a identității colective s-a mutat astfel la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fundamental metaforică" (Lakoff și Johnson, 1980, p. 3), avem motive serioase pentru a extinde jurisdicția validității acestei afirmații astfel încât să cuprindă înăuntrul limitelor sale și "sistemul conceptual extraordinar" pe care oamenii îl utilizează în momentele de reflecție teoretică sub forma discursului științific. Metaforele sunt inescapabile nu doar în vorbirea curentă a vieții mundane, ci și în limbajul conceptual de ordin științific cu posibilele excepții ale matematicii și logicii, ale căror limbaje simbolice sunt astfel construite încât să nu permită artificiile poetice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
teatralizat metaforic societatea. Dincolo de efectul incontestabil stilistic al acestor sintagme, marele lor merit rezidă în faptul că reușesc să ilumineze înțelegerea unor fenomene de o înaltă complexitate printr-o parcimonie extremă de cuvinte. Introducerea unor astfel de formule metaforice în discursul științific este justificată nu doar pe criterii estetice, ci mai ales prin prisma faptului că reprezintă instrumente conceptuale utile în facilitarea înțelegerii unor aspecte complicate ale realității sociale prin raportarea lor analogică la aspecte familiare. Metaforele conceptuale, spre deosebire de metaforele stilistice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reprezentări ale trecutului românesc. Inclusiv în literatura didactică românească poate fi reperată, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, o "revoluție iconică" izvorâtă din introducerea imaginilor în corpul textual. Componenta grafică a manualelor școlare formează, fără îndoială, un subunivers vizual al discursului despre trecut, parte integrantă a câmpului general definit de semantica trecutului românesc secretată de literatura didactică națională. Ca și celelalte dimensiuni ale memoriei pe care le-am detaliat, cu excepția celei textuale, și aceasta a fost lăsată deliberat în afara cuprinderii demersului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
procesul comunismului". Caietele Echinox, 13, Gulag și Holocaust în conștiința românească, 121-132. Cioflâncă, A. (2010). Nostalgia pentru comunism. Revista 22 (28 septembrie 2010), disponibil online la adresa http://www.revista22.ro/nostalgia-pentru-comunism-8962.html, accesat în 3 iulie 2013. Comte, A. (1999). Discurs asupra spiritului pozitiv. București: Editura Științifică. Constantiniu, F. (2011). O istorie sinceră a poporului român. Ediția a patra. București: Univers Enciclopedic Gold. Cornea, P. (1973). Originile romantismului românesc: spiritul public, mișcarea ideilor și literatura între 1780-1840. București: Cartea Românească. Costea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
New York: Verso. Fichte, J.G. (1928). Cuvântări către națiunea germană. București: Editura Casei Școalelor. Foucault, M. (1980). Truth and power. În C. Gordon (Ed.). Power/Knowledge: Selected Interviews and Other Writing 1972-1977 (pp. 109-133), New York: Pantheon Books. Foucault, M. (1998). Ordinea discursului: un discurs despre discurs. București: Eurosong & Book. Foucault, M. (1999). Arheologia cunoașterii. București: Univers. Gallagher, T. (2004). Furtul unei națiuni. România de la comunism încoace. București: Humanitas. Geertz, C. (1994). Primordial and Civic Ties. În J. Hutchinson și A. Smith (coord
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Fichte, J.G. (1928). Cuvântări către națiunea germană. București: Editura Casei Școalelor. Foucault, M. (1980). Truth and power. În C. Gordon (Ed.). Power/Knowledge: Selected Interviews and Other Writing 1972-1977 (pp. 109-133), New York: Pantheon Books. Foucault, M. (1998). Ordinea discursului: un discurs despre discurs. București: Eurosong & Book. Foucault, M. (1999). Arheologia cunoașterii. București: Univers. Gallagher, T. (2004). Furtul unei națiuni. România de la comunism încoace. București: Humanitas. Geertz, C. (1994). Primordial and Civic Ties. În J. Hutchinson și A. Smith (coord.), Nationalism (pp.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1928). Cuvântări către națiunea germană. București: Editura Casei Școalelor. Foucault, M. (1980). Truth and power. În C. Gordon (Ed.). Power/Knowledge: Selected Interviews and Other Writing 1972-1977 (pp. 109-133), New York: Pantheon Books. Foucault, M. (1998). Ordinea discursului: un discurs despre discurs. București: Eurosong & Book. Foucault, M. (1999). Arheologia cunoașterii. București: Univers. Gallagher, T. (2004). Furtul unei națiuni. România de la comunism încoace. București: Humanitas. Geertz, C. (1994). Primordial and Civic Ties. În J. Hutchinson și A. Smith (coord.), Nationalism (pp. 29-24). Oxford
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
alianță politică ați vota?". 27 Din garnitura de manuale alternative pentru clasa a XII-a, doar cel coordonat de I. Scurtu (1999, 2001), alături de cel întocmit de V. Băluțoiu și M. Grecu (2010), pe care le-am clasificat în categoria discursului conservator al vechii gărzi istoriografice românești care continuă să prezerve spiritul naționalist, nu s-a racordat la noua paradigmă europenistă. De pildă, doar manualul Scurtu et al. (1999) nu are introducerea specificată de Programa școlară despre "Românii în Europa". A
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
menționate au fost împărțite în două mari categorii: a) avangarda reflecției social politice și istorice românești, secțiune în care sunt grupate operele care au pus în circulației idei novatoare în cultura română; b) ariergarda consensului societal, reprezentat de literatura didactică discursul care exprimă, de regulă, ortodoxia interpretativă a vremii. Pentru și mai multă ordine, lucrările din această ultimă categorie au fost grupate în patru subcategorii: i) abecedare, cărți de citire, prime cunoștințe, ii) manuale de istorie a românilor; iii) miscellanea: legislație
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
egale. Primul congres al uniunii pan-europene a avut loc la Viena (1924); au participat reprezentanți din 24 de state europene. Proiectul uniunii federale europene Acest proiect a fost lansat de Aristide Briand, ministrul de externe al Franței, într-un discurs rostit la 5 septembrie 1929, cu ocazia celei de-a X-a Adunări a Societății Națiunilor. Ideea a fost ulterior dezvoltată într-un Momorandum care a fost prezentat Societății Națiunilor în 1930. Din această uniune urmau să facă parte toate
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
România; reprimarea brutală a mișcărilor opoziției interne; excesele cultului personalității; Venirea lui Mihail Gorbaciov la conducerea URSS și lansarea reformelor sale au zdruncinat din temelii regimurile comuniste din Europa. Mihail Gorbaciov a vizitat România în 1987 și a ținut un discurs televizat în care și-a prezentat reformele și a făcut aluzie la necesitatea adoptării unor reforme în România. Vizita a rămas practic fără nici un efect deoarce nu s-a simțit o îmbunătățire a vieții economice. 5. România de la statul totalitar
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
pe pastorul Laszlo Tokes. Demonstrațiile de protest s au desfășurat la Timișoara în perioada 16-21 decembrie 1989 și au fost reprimate violent de Securitate și armată. La 20 decembrie 1989, Ceaușescu, întors dintr-o vizită în Iran, a ținut un discurs televizat în care morții din Timișoara erau caracterizați drept fasciști și huligani și a convocat un miting de sprijin la București în favoarea sa. La 21 decembrie 1989, mitingul de sprijin s-a transformat în demonstrație de protest. Armata a tras
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
pace imposibilă”; pacea este imposibilă pentru că cele două superputeri au scopuri opuse iar războiul este improbabil deoarece descurajarea nucleară le împiedică să transforme conflictul într-un război real; Perioada de început a Războiului Rece este marcată de mai multe evenimente: Discursul lui Winston Churchill (5 martie 1946); aflat în vizită la Fulton (Missouri, S.U.A.), fostul primministru al Angliei a rostit un discurs pe care mulți îl consideră a fi începutul Războiului Rece. Churchill a tras un semnal de alarmă împotriva agresivității
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
să transforme conflictul într-un război real; Perioada de început a Războiului Rece este marcată de mai multe evenimente: Discursul lui Winston Churchill (5 martie 1946); aflat în vizită la Fulton (Missouri, S.U.A.), fostul primministru al Angliei a rostit un discurs pe care mulți îl consideră a fi începutul Războiului Rece. Churchill a tras un semnal de alarmă împotriva agresivității sovietice și cerea consolidarea alianței între S.U.A.și Marea Britanie petru a combate U.R.S.S. Churchill a utilizat pentru prima dată expresia
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
cerea consolidarea alianței între S.U.A.și Marea Britanie petru a combate U.R.S.S. Churchill a utilizat pentru prima dată expresia „Cortina de Fier” care separa Europa estică de restul continentului. Doctrina Truman sau doctrina îndiguirii (12 martie 1947); o într-un discurs ținut de președintele american Harry Truman în fața Congresului, S.U.A. ofereau un ajutor de Descurajarea nucleară = doctrină care se bazează pe existența unor forțe nucleare capabile să provoace eventualului agresor pierderi mai mari decât câștigul pe care l-ar putea obține
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
poate fi sintetizată astfel: orice guvern care manifestă intenția de a combate comunismul și expansiunea acestuia are dreptul la ajutor american; Planul Marshall (5 iunie 1947); o secretarul de stat al SUA (ministrul de externe), George Marshall a pronunțat un discurs la Universitatea Harvard, în care se arăta îngrijorat de situația economică europeană. o Marshall propunea un ajutor financiar gratuit pentru reconstrucția economică a Europei astfel încât să fie evitate tulburările sociale care i-ar fi favorizat pe sovietici. Perioada Războiului Rece
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]