46,103 matches
-
fac obiectul studiului nostru. Ceea ce ne interesează este faptul că doctrina evoluționismului biologic și cea a socialismului reformator social-politic vor deveni surse ideologice care vor exercita o influență puternică asupra sferei igienei mintale, prin intermediul igienei sociale și ulterior prin igiena rasială. Ideile doctrinare le regăsim în lucrările lui Ch. Darwin (Originea speciilor pe calea selecției naturale), A. de Gobineau (Essai sur l’inégalité des races humaines) și H.S. Chamberlain (La genèse du XIX-ème siècle). Aceste ideologii care își au sursa în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în spiritul expansivității romantice se deosebesc profund de spiritul temperat și ordonat riguros conform cu principiile bunului simț, al rațiunii, profesat de iluminism. Sub influența acestor ideologii social-politice, care au favorizat intrarea în istorie a regimurilor totalitare, practicile igienei sociale și rasiale s-au dovedit a fi catastrofale prin consecințele lor. Aceste aspecte au extins atitudinea de rezervă, chiar de interdicție, și asupra măsurilor, în esența lor medico-psihologică, atât de importante și necesare, în ceea ce privește igiena mintală. Reabilitarea igienei mintale începe destul de timid
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aceste stări după cum urmează: slăbiciuni naturale umane, care privesc modul de desfășurare a vieții interioare: nostalgia, angoasa; reacțiile nevrotice; reacții patice, care sunt reacții ale vieții curente: reacțiile preparanoice, în cursul cărora asistăm la o îngustare a planului libertății (persecuțiile rasiale, amenințările, crispările interioare, atitudinea de victimă, nedreptățirea); crizele anxioase, neliniștea permanentă, îndoielile și interiorizarea, așteptarea unui pericol; depresia anxioasă cu inhibiție și bradipsihie; tulburări de imobilizare în raport cu dinamismul vieții; viața are caracterul unei propulsii către viitor, un sens progresiv și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sociale, care, deși doresc să se integreze în societate, sunt refuzați parțial sau total de aceasta (șomerii, tinerii calificați fără posibilitatea de a munci etc.); e) grupurile discriminate, reprezentate prin categoriile de persoane inferiorizate și marginalizate pe considerente politice, etnice, rasiale pe care societatea le refuză, le izolează sau chiar le supune unor persecuții (minoritari etnici, imigranți, persoane dislocate, azilanți etc.); f) grupurile reprimate, reprezentate prin categoria socială a persoanelor cu potențial antisocial sau care prezintă un alt tip de „pericol
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
discriminatoriu. Criteriul unic este conservarea integrității individului și eliminarea din societate a persoanelor cu defecte fizice, senzoriale sau psihice. Reintră din nou în acțiune eugenia, ca formă de manifestare de tip ultimativ a unei selecții sociale, mascată de ideile purității rasiale și ale igienei sociale. Se poate desprinde din cele de mai sus concluzia că atitudinea societății față de deficienți poate fi protectiv-tolerantă sau discriminator-eliminativă. De aici se deduc cu claritate statutul social al deficienților și drepturile lor în cadrul societăților. 4. Măsuri
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sănătate superioară să procreeze descendenți și izolarea sau chiar împiedicarea reproducerii celorlalți. În a doua jumătate a secolului XX, această teorie și această practică s-au dovedit a fi extrem de nefaste, fiind aplicate în scopul realizării unei politici de segregare rasială. b) Eutanasia caută să se justifice atât din punct de vedere medical, cât și din punct de vedere psihologic și moral. Plecând, aparent, de la cele mai bune intenții „medico-morale”, care vizează suprimarea vieții celor cu afecțiuni grave, incurabile, pentru a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a generat o stare colectivă de anxietate și frustrare. Era nevoie de identificarea problemelor-cauză cu care se confrunta societatea germană. Evreii, țiganii, amestecul raselor sunt promovate drept cauzele crizei sociale. Soluția care decurgea dintr-o astfel de definire era purificarea rasială și, în mod special, suprimarea evreilor, a țiganilor și a slavilor. Limitarea „spațiului vital” a fost o altă definire a problemei-cauză, soluția fiind expansiunea militară. În anii ’90, considerarea „neocomuniștilor și a securiștilor” drept cauză a eșecurilor tranziției pare să
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
proiect internațional de eliminare a efectelor foametei din Sudan a produs efecte catastrofale (Rao, Walton, 2004a, p. 7). Politica internă din Sudan este caracterizată de un război civil de lungă durată între milițiile „arabe”/islamice (compuse, din punct de vedere „rasial”, din populații de culoare) susținute de un guvern concentrat în nordul țării și populația de culoare din sud, majoritar creștină sau animistă, susținută de Armata Populară de Eliberare a Sudanului. Conflictul s-a accentuat foarte mult în ultimii ani, când
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
există 748 indivizi cu TPD la 10 000 de persoane (Universitatea Stanford, 2000,) și de asemenea se consideră că incidența este mai mare de patru ori la bărbați decât la femei. TPD este boala care afectează indivizi din toate ariile rasiale, din toate grupuri sociale. Dr. Marie Bristol-Powers de la Institutul Național al Sănătății Copilului și a Dezvoltării Umane, USA, 2002, a prezentat următoarea situație privind rata de incidență a TPD. 1 la 1000 indivizi diagnosticați cu autism "classic"; 1 la 500
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
3. bătrânii prin imposibilitatea de apărare; 4. debilii mintali care după concepția lui von Hentig, sunt înnpscuți pentru a deveni victime; 5. intelecte de limita; 6. imigranții, prin reducerea temporară a relațiilor umane vitale; 7. minoritățile în caz de discriminare rasială; 8. depresivii prin scăderea reactivității fizice și psihice; 9. singuraticii prin credulitate; 10.lacomii și achizitivii, prin dorința de a-si mari avutul; 11. desfrânații prin indiferență li dispreț față de legi; 12. cei care-i torturează pe alții, prin reacțiile
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
cei din urmă fiind expuși în primul rând autovictimizării; imigranții, psihicul acestora fiind afectat de probleme de ordin comunicațional, de lipsa mijloacelor materiale și de ostilitatea băștinașilor; etnicii care se confruntă cu problema integrării sociale din partea lor, și a discriminării rasiale din partea majoritarilor; indivizii normali dar cu inteligența redusă, nu au capacitatea de a anticipa rezultatele acțiunilor lor în raport cu influențele mediului; indivizii temporar deprimați la care prezența scopului în plan mental este redusă datorită lipsei de voință și a sentimentului de
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
are reprezentările sale proprii referitoare la sănătate și boală în raport cu normele modelului socio-cultural. Din acest motiv și semnificația omului va diferi în raport cu societatea respectivă, el fiind atât purtătorul sănătății, cât și al bolii. Din punct de vedere biologic, cu excepția trăsăturilor rasiale specifice, omul este același în orice societate. Diferențele apar în sfera psihologică (emoții, comportamente, reacții, model de gândire, aspirații etc.). E. Fromm crede că este mult mai potrivit să se vorbească despre „natura umană”, care implică atât normalul, cât și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
American Legion 8. Metropolitan Life Insurance 9. Institute of Life Insurance 10. American Cancer Society ARIA DE INTERES 1. Rolul muncii în societate 2. Interzicerea experimentelor pe animale 3. Călătoriile, turismul (folosind mijloace de transport cu benzină) 4. Eliminarea prejudecăților rasiale și religioase 5. Educația șoferilor și conducătorilor auto 6. Dezvoltarea talentelor științifice 7. Protejarea democrației 8. Sănătatea 9. Economia sănătății 10. Efectele fumatului Autorul a arătat că aceste grupuri au influențat semnificativ curriculumul învățământului profesional-vocațional american fie în mod direct
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și diverse care au loc în societatea și cultura americane? Era momentul și locul potrivit. În anii ’60, San Francisco și Aria Bay erau considerate de americani „tărâmul contraculturii”. În program au fost prevăzute „dezbateri speciale” cu privire la chestiunile etnice și rasiale. Profesorul de culoare Samuel Proctor de la Rutgers University a deschis sesiunea generală cu referatul programatic „Education for Social Change” („Educația pentru schimbare socială”). Lucrările au fost „condimentate” corespunzător de o echipă de actori Chicano care au jucat o piesă, au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
gândirea curriculară postmodernă în ultimele trei decenii? Urmând îndeaproape sugestiile lui Pinar, Reynolds, Slattery și Taubman (2001), putem distinge cel puțin zece „colonii” ale panoramei curriculare postmoderne: a) pedagogia critică și interpretarea politică a curriculumului; b) pedagogia multiculturalității și interpretarea rasială a curriculumului; c) pedagogia educației sexuale și interpretarea feministă a curriculumului; d) pedagogia fenomenologică și interpretarea fenomenologică a curriculumului; e) pedagogia poststructuralistă și interpretarea distructivă a curriculumului; f) pedagogia autobiografică și interpretarea biografică a curriculumului; g) pedagogia estetică și interpretarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
diferitele rase; problemele orientării curriculumului în funcție de cele ale rasismului și antirasismului; construirea unor curricula multiculturale; emanciparea culturală; problemele identității și ale represiunii; agresivitatea antiși interrasială; problemele instituționale rasiste și antirasiste; politicile antirasiale și curriculumul; miturile sexuale legate de rasism; prostituția rasială; relațiile dintre feminism, rasism, erotism și homosexualism; etnicismul și „visul american”; afrocentrismul; pedagogia emancipării ș.a. Cele mai multe idei ale pedagogiei multiculturaliste - mai ales antirasiste - au fost asimilate, prin diverse „formule”, în curricula optimizate în SUA, Canada și Europa. (Unele reforme de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cât de reală este această șansă? În 1993, Cameron McCarthy a dat multiculturalismului o foarte inspirată și ingenioasă definiție; acesta ar reprezenta un „armistițiu curricular” (curricular truce) între liberali și negrii radicali 86. Desigur, definiția este adecvată în ceea ce privește complicata problematică rasială și culturală din SUA. Dar nici în Europa lucrurile nu stăteau foarte diferit. După McCarthy, în anii ’70-’80, multiculturalismul a absorbit cele două tendințe politice și culturale care exercitau presiuni asupra școlilor și a curriculumului: activismul persoanelor de culore
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
80, multiculturalismul a absorbit cele două tendințe politice și culturale care exercitau presiuni asupra școlilor și a curriculumului: activismul persoanelor de culore, menit să restructureze învățământul american, botezat „nonrasism” (nonracism), și tradițiile, mai mult sau mai puțin estompate, ale inegalității rasiale din școlile americane clasice. După McCarthy, educația multiculturală reprezintă un efort de a conștientiza diversitatea culturală și de a o reprezenta în curriculum. Realizarea practică a acestei nobile intenții s-a dovedit însă totdeauna dificilă. Educația multiculturală este, într-adevăr
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
După McCarthy, educația multiculturală reprezintă un efort de a conștientiza diversitatea culturală și de a o reprezenta în curriculum. Realizarea practică a acestei nobile intenții s-a dovedit însă totdeauna dificilă. Educația multiculturală este, într-adevăr, singura soluție pentru inegalitatea rasială școlară. Dar, mai ales în Statele Unite, ea pare contradictorie și complicată. McCarthy a trecut în revistă istoria educației multiculturale care, în SUA, nu este prea veche. Ea a început abia între 1950 și 1960, cu teoriile și practicile curriculare asimilaționiste
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
timpului, de Departament of Education al University of Wisconsin. În 1990, acesta definea cultural understanding drept o modalitate de orientare spre „îmbogățire culturală” (cultural enrichment), pornind de la prezumția că aceasta din urmă este calea cea mai sigură pentru eliminarea prejudecăților rasiale. Este modelul oficial de „înțelegere culturală”, care presupune că atitudinile individuale se află în centrul reproducerii prejudecăților rasiale. McCarthy observa că, din păcate, programele de înțelegere culturală, inclusiv cele care conțin ceea ce se numește „antrenarea sensibilității” (sensitivity training), nu au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de orientare spre „îmbogățire culturală” (cultural enrichment), pornind de la prezumția că aceasta din urmă este calea cea mai sigură pentru eliminarea prejudecăților rasiale. Este modelul oficial de „înțelegere culturală”, care presupune că atitudinile individuale se află în centrul reproducerii prejudecăților rasiale. McCarthy observa că, din păcate, programele de înțelegere culturală, inclusiv cele care conțin ceea ce se numește „antrenarea sensibilității” (sensitivity training), nu au condus decât la rezultate modeste, în sensul că nu au diminuat mai deloc reproducerea prejudecăților rasiale. Care să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
reproducerii prejudecăților rasiale. McCarthy observa că, din păcate, programele de înțelegere culturală, inclusiv cele care conțin ceea ce se numește „antrenarea sensibilității” (sensitivity training), nu au condus decât la rezultate modeste, în sensul că nu au diminuat mai deloc reproducerea prejudecăților rasiale. Care să fie cauza acestei ineficiențe? McCarthy a observat, cu finețe, că vinovat este însuși modelul de cultural understanding folosit. Și nu numai el - toate modelele de înțelegere culturală au tendința de a suprastatua și a supraestima diferențele etnice, contribuind
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
McCarthy a observat, cu finețe, că vinovat este însuși modelul de cultural understanding folosit. Și nu numai el - toate modelele de înțelegere culturală au tendința de a suprastatua și a supraestima diferențele etnice, contribuind în mod fatal la perpetuarea stereotipurilor rasiale și etnice. Rezultă, în acest fel, efecte inverse celor scontate. Tot astfel stau lucrurile și cu cultural competency. Modelele competenței culturale sunt derivate întotdeauna din modele ale înțelegerii culturale. Competența culturală se manifestă în limbaj și în practicile culturale ale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
secret: asimilarea. Toate modelele - de înțelegere culturală, de competență culturală și de emancipare culturală - sunt „discursuri asimilaționiste” (assimilationist disscourses)90. Ele prezintă, prin inflexiuni, eufemisme și metafore subtile, care schimbă sensurile, tot ceea ce se poate spune despre inegalitatea etnică și rasială în școlile americane. Propunătorii de modele ale înțelegerii culturale pledează pentru sensibilitate și aprecierea diferențelor culturale anticipând un model de „armonie rasială” (a model for racial harmony). Este o viziune utopică, nerealistă, contradictorie în sine. Propunătorii de modele ale competenței
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prin inflexiuni, eufemisme și metafore subtile, care schimbă sensurile, tot ceea ce se poate spune despre inegalitatea etnică și rasială în școlile americane. Propunătorii de modele ale înțelegerii culturale pledează pentru sensibilitate și aprecierea diferențelor culturale anticipând un model de „armonie rasială” (a model for racial harmony). Este o viziune utopică, nerealistă, contradictorie în sine. Propunătorii de modele ale competenței culturale sunt și ei utopici, iar visul lor este edificarea unor punți culturale (building of cultural bridges) între minoritate și populația majoritară
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]