51,037 matches
-
să vină să se joace cu Fima, ca să nu se simtă atât de singur. Din păcate participa și el la jocurile lor, iar când se lăsa furat de acestea, deși din motive pedagogice era decis să piardă, Își uita bunele intenții și jubila triumfător când reușea să-i Învingă pe toți. Îi cumpără biroul mare pe care Fima Îl mai folosea și azi. Fie vară, fie iarnă Îl obliga să poarte haine mult prea groase. În toți acești ani un samovar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
că era mințit din nou. Și iertă minciuna, pentru că nu avea nici un motiv să se aștepte de la vecini să i se spovedească În ceea ce privea cearta care avusese desigur loc, mai ales că nici el nu spusese adevărul referitor la intenția de-a le telefona prietenelor sale. Întorcându-se acasă Își spuse: Ce idiot ești! Dar se iertă și pe sine, căci intenția fusese bună. Zece minute făcu exerciții În fața oglinzii, se bărbieri, se Îmbrăcă, se pieptănă puțin, puse apă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
În ceea ce privea cearta care avusese desigur loc, mai ales că nici el nu spusese adevărul referitor la intenția de-a le telefona prietenelor sale. Întorcându-se acasă Își spuse: Ce idiot ești! Dar se iertă și pe sine, căci intenția fusese bună. Zece minute făcu exerciții În fața oglinzii, se bărbieri, se Îmbrăcă, se pieptănă puțin, puse apă la fiert În ceainicul cel nou, făcu patul și, de astă dată, nu dădu greș cu nimic. A bătut-o, Își zise, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
târfă.“ În stânga acestei remarci Îl duru să citească: „Pace Acum - plata mai târziu 3“. Dar știuse Întotdeauna că trebuia arat adânc. Apoi „Ochi pentru ochi pentru 4“, ceea ce Îl făcu pe Fima să zâmbească și să se Întrebe care fusese intenția poetului. Altă mână mâzgâlise „Trădătorul Malmilian - și-a mâine mama!1“. Înțelegând că autorul Înlocuise „a vândut“ cu „mâine“, Fima găsi greșeala Încântătoare. De parcă inspirația poetică ghidase mâna scriitorului spre un lucru de care nu era conștient, dar pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Înăbușe un zâmbet, pentru că În clipa aceea Își dădu seama de asemănarea dintre Wahrhaftig și Ben Gurion, care striga la tatăl său pe strada Rașba, acum patruzeci de ani. Împreună cu doctorul sosise și Tamar Greenwich, speriată, lăcrimând ușor, plină de intenții bune. Fima se Îndreptă spre ei, acceptă cu resemnare strângerea de mână și Îmbrățișarea, dar nu Înțelese ce Îi spuneau. Fără să-și dea seama, buzele sale murmurau: Nu-i nimic. Nu-i grav. Se mai Întâmplă. Nici ei nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
forma dosare. Dar acesta este rolul ANI, să reacționeze prompt și să inițieze investigații. Eu îi numesc pe acești indivizi „apărători de serviciu ai corupției“, pentru că sunt prezenți inevitabil în fiecare seară la diverse posturi de televiziune, deschizând procese de intenție instituțiilor statului care își fac datoria. Adică s-au plâns că v-ați sesizat din materiale de presă? — Da. Sunt foarte multe situații de genul acesta. Eu consider că această atitudine este de rea-credință și este congruentă unor interese personale
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
jurnaliștii. Să spui asta în 2007 ca persoană din interior, mai ales că lucrasem la ministerul justiției (consilier al Monicăi Macovei - n. a.), s-ar fi interpretat ca fiind o preluare a discursului ministrului cu care am lucrat și ca o intenție de-a atinge reputația magistraților. A fost o reacție a unor judecători și grefieri din Cluj care au adresat o petiție CSM, ca să se ia măsuri cu privire la mine. Și a venit inspecția din nou. Mă întorsesem deja la Cluj. Inspecția
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
când am coborât în dimineața următoare și când m-am întors acasă seara și a doua zi. Era ca un vechi prieten sau ca o rudă îndepărtată care avusese ghinion, pe care o primești în casă cu cele mai bune intenții, dar care ajunge să te deranjeze. Și, ca un musafir nepoftit, mă urmărea peste tot, cerșind atenție, tânjind după o confirmare, căutând ceva cu disperare, dar nu puteam spune ce anume. Mă supraveghea în acea duminică după-amiază când Madeleine m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
schif. Pe spatele pozei pe care Pfeffer o ținea în camera lui era scris Prima plimbare cu barca a lui Werner, 1932, de Rusalii. Eu am văzut același brațe, pline de răni și sângerând, lovite cu nepăsare, dar nu fără intenție de patul puștii unui gardian, în timp ce Pfeffer îl ținea întins ca să i se tatueze numărul. Lasă-l mai bine în pace, ar fi trebuit să îi spun lui Werner în pavilionul vămii. Nu mai căuta amintiri pe care nu le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
bani și din astea. Concertele pentru vreo cauza umanitară, socială, politica, personală sau ce-o mai fi inventat departamentul PR, fără să-și piardă succesul de public, au intrat în schema banală buget-target-sponsor-legacy. Și Woodstock-ul, si Stufstock-ul au pornit de la intenții nobile. Unde s-a ajuns, vă las ca să judecați singuri. Nu artiștii, ci contabilii „fac“ un concert sau altul. Drept care, într-o societate (ne)ândestulată ce aleargă după profit și cariera, numai rap-ul și maneaua se ocupă de suferințe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
carte se vinde, se cumpără, se schimbă, dar ea nu trebuie niciodată tratată ca o marfă oarecare, căci ea este în același timp multiplă și unică, de nenumărat și de neînlocuit. Ea este fructul anumitor tehnici puse în serviciul anumitor intenții și susceptibilă de anumite utilizări. S-ar putea spune același lucru despre cea mai mare parte a produselor industriei umane, dar particularitatea cărții este ca intențiile, utilizările, tehnicile care converg spre a o defini, departe de a se lăsa cuprinse
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
de nenumărat și de neînlocuit. Ea este fructul anumitor tehnici puse în serviciul anumitor intenții și susceptibilă de anumite utilizări. S-ar putea spune același lucru despre cea mai mare parte a produselor industriei umane, dar particularitatea cărții este ca intențiile, utilizările, tehnicile care converg spre a o defini, departe de a se lăsa cuprinse în fenomenul ca atare, îl depășesc cu mult, conservă într-o anumită măsură autonomia lor, evoluează în legătură cu circumstanțele istorice, acționând unele asupra altora, modificându-și reciproc
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
pus imaginația la treabă și au produs o noapte mezozoică în miniatură, cu trei dinozauri fioroși, jocuri de lumini, sunete de junglă, liane, buruieni. E drept, un joc de-a Jurrasic Park cam infantil, dar care merită apreciat, măcar pentru intenția oamenilor de a face ceva cu muzeul lor. Pentru că Muzeul de Geologie este un unicat: mă întreb dacă nu cumva o astfel de expoziție ar putea intra cu succes într-un muzeu al muzeelor făcut în viitor. Când am vizitat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
și din Serbia, din Slovacia dar și din Ucraina, din România dar și din Moldova vor lua parte la „European Borderlands“. Afirmația despre unitatea Europei nu avea cum să fie mai clară. Manifestarea nu are, totuși, un simplu caracter politic. Intenția sa e de a aduce laolaltă scriitori din țări învecinate, care nu au avut până acum prilejul să se cunoască, să se citească unii pe alții. Adesea, temele lor „de lucru“ sunt surprinzător de apropiate, astfel încât a-i aduce laolaltă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
nici nu voia ca Mike să meargă și el. Earl o forțase să fie crudă; Zach îi răpise ambiția; Mike o făcuse să se simtă bătrână și nesigură. Dragostea e ca un bărbat care nu-și cunoaște propria forță; are intențiile cele mai bune, dar uneori te frânge în brațe. Un singur bărbat îi scosese la lumină ce-avea mai bun în ea, iar bărbatul ăsta avea unsprezece ani și stătea în fața ei abia mai respirând. Jina s-a uitat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
decât din suferință. Peruzeaua lui Helena nu ocrotise pe nimeni; Zach îi promisese că, la sfârșitul excursiei, va fi teafără și nici el nu s-a ținut de cuvânt. Chiar și atunci când, la mijloc, nu există decât cele mai bune intenții, niciodată nu poți să crezi în cuvântul omului. Jina a plâns până când lacrimile i s-au transformat în fulgi de gheață. Și-atunci a apărut Elvis. Elanul despre care îi povestise Zach stătea la nouăzeci de metri distanță, pe cealaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
mai mare, ca ani - avea cel puțin doisprezece-treisprezece ani. Arăta ca un copil mic fiindcă era mai sărac cu duhul - Charlie ar fi zis că era retardat. Andy i-a zâmbit fericit. Părea să n-aibă nici cea mai vagă intenție de a se întoarce acasă. Cabana ta e pe-aproape ? l-a întrebat Danny. Băiatul a ridicat din umeri. A început din nou să cânte. „Pearl, fetița, se învârtea, haidi-hi, Andy liber. Zach, negru, mort și înapoi, haidi-hi, Andy liber
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
cabană. Acum nu-i mai auzea nici pe Andy, nici pe Pearl, dar și-o putea închipui pe aceasta din urmă trișând la cărți astfel încât toate dulciurile să-i revină lui Andy, și-o putea închipui făcând greșeli cu bună intenție. M-am gândit la tine în fiecare zi, a șoptit el. Imediat Zach a văzut că Jina nu făcuse și ea același lucru. Dar a încercat să fie fericit din cauza asta. Măcar atât putea și el să ofere - dorința de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
fratele lui, care scotea niște sunete gâlgâite, pe care Jina abia dacă suporta să le audă. Rana din pieptul lui Ahmad era mică, dar pământul de sub el se făcuse de-un roșu închis. Ochii bărbatului nu se mai focalizau. Nu, intenția lui nu fusese să scape. El nu se gândise decât la ceea ce i se spusese: că viața asta prețioasă e lipsită de sens, că groaza transformă mințile oamenilor, nu le face mai hotărâte, că Dumnezeu e la fel de rău ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
ochelarii pe nas, cârpea pledul agățat cine știe cum. - Tanti! Sună! zise leneș Sia. Lina, care băga în ac, nu răspunse îndată. Sia se uită la profesor. Doctorul Rim, nemișcat pe fotoliu! do la birou, nu spuse nimic, surise numai gardianei, cu intenția de a fi grațios și, firește, mai slut când surâdea. Rim aștepta cu nerăbdare să i se întoarcă pledul pe picioare. Nu era frig în miez de septembrie - poate chiar se făcuse un foc prematur în soba de porțelan nouă
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
în birou, unde Rim, tot singur, fără să doarmă, ținea ochii strânși, ca cineva care vrea să consume un timp inutil. Nu păru a le remarca întoarcerea. 139 - Se întoarce Sia! Ce vorbă lungă și fata asta! zise Lina cu intenție de mustrare. - Nu-i spune nimic! Copila a stat cu tatăl ei! Numai optsprezece ani! O nespusă indulgență către acele sentimente filiale unse glasul de obicei strepezit al doctorului. Fu un moment de pauză, în care probabil ar fi trebuit
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
simplu acompt și Lică o înnoise în prima zi mai zbârlită. li ședea șnapanului foarte bine și primise complimente de la tot personalul inferior, la care răspunsese făcând cu ochiul și căutîndu-se de formă în buzunare cu un gest de bune intenții. Pe când fuma o țigară de foi oferită de saftea ele mister Whip, deși strict interzisă în incinta grajdurilor, se trezise, pe la spate, cu Ada, prin surprindere. De la poarta mare, Ada văzuse un străin "bine- și, cum avea obsesii de proprietară
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
tot încordate. Pe Trubadur Ada nu-1 putea pune la curent cu politica pe care o ducea, fiindcă știa că nu vrea să audă cu nici un chip de Drăgănești și ar fi fost în stare să strice tot. Lică nu avea intenții, nici prevederi și era nedumerit de răceala, ei. Gesturile de fugă nu le mai avea acum decât din obicei, nu din convingere. Trecuse pragul despărțitor al celor două medii aociaie și prinsese gust să rămână dincoace, unde îi condusese destinul
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
se putea duce la Rim și prefera chiar să nu meargă pentru a nu mâhni pe Lina, dând doctorului lecția meritată. Decisese să trimită un ultimatum, dar amâna din grijă pentru Lina. Comisionul căzu asupra lui Mini, care tocmai avea intenția s£ se ducă pe-acolo. De altfel, mesagiul Elenei avea forma unei scrisori categorice, pe al cărei conținut Mini nu era obligată să-1 cunoască. Rim lipsea de la repetiții ocupat cu chestii grave. Avea și ei drama lui. Mâhniri și bucurii
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
gustul lui... O umbră de surâsuri. Deși Lina auzise vorbele lui clare și bine conturate, nu o izbi înțelesul lor provocator, o izbi surâsul... își bătea joc de ea ... râdea... Și el ca și Lică! Fu operația inversă a tuturor intențiilor cu care venise: gravitate, pocăință, indulgență, precauție, bunătate, lașitate, toate se întorceau pe dos. In demersul ei era, pesemne, cuprins și ceea ce avea să se petreacă între ei. Lucruri serioase și triste: mustrări, iertare, împăcare . . . poate chiar și înduioșare, acum
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]