46,103 matches
-
al Ligii drepturilor omului, a declarat în Journal de dimanche că nu se poate efectua o asemenea asimilare pentru că „marxismul, fiind responsabil de masacrul multor sute de milioane de ființe umane, nu l-a făcut în numele unui principiu de discriminare rasială”, ceea ce - în anumite cazuri - este fals (Revel, 1998, p. 231). Aceste argumente, „invariabil aceleași”, constau în „a nega natura intrinsec criminogenă a comunismului” sau în „a reclama cu zgomot mare deschiderea unei alte cărți negre, aceea a capitalismului” (Talaban, 2000
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o găină, Errare, Adulter - cu pagini de o tragică rezonanță) nu au fost, din câte se știe, niciodată încheiate. Cartea Rango, prietenul oamenilor, tipărită în 1942 sub numele lui V., îi aparține în realitate lui Marius Mircu, pe care legile rasiale impuse de Guvernul Antonescu îl împiedicau să publice. SCRIERI: Lacrimi adevărate, București, 1915; Tăcere..., București, 1922; Menuetul, București, [1932]; ed. pref. Constantin Cubleșan, București, 1972; Moartea fratelui meu, București, 1934; ed. îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1965; Republica disperaților
VLADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290605_a_291934]
-
primară „Poenărescu” (1921-1925), Liceul „Titu Maiorescu” (1925-1932) și Facultatea de Medicină (1933-1939), specializându-se în stomatologie. Și-a luat doctoratul în medicină (1940) și, mult mai târziu, în filologie (1971). În timpul dictaturii antonesciene, din cauza adeziunii la PCR și a legilor rasiale, i se interzice practicarea profesiunii și i se impune domiciliu forțat până în 1942, când e deportat într-un lagăr din Transnistria. Revine în țară în toamna anului 1944. Este redactor la „Scânteia” (1944-1946), membru în comitetul redacțional al revistei „Orizont
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
sunt colectate; • stocarea datelor pe o durată mai mare decât cea menționată se face cu respectarea garanțiilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal, prevăzute în normele care reglementează aceste domenii. Legea interzice prelucrarea datelor cu caracter personal legate de: • originea rasială, etnică; • convingerile politice, religioase, filosofice sau de natură similară; • apartenența sindicală; • starea de sănătate sau viața sexuală. Sunt supuse unor reguli speciale de prelucrare o serie de date cu caracter personal care au o semnificație deosebită pentru persoanele la care
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
o cauză a creșterii delincvenței juvenile. Sărăcia, de asemenea, poate fi invocată drept o variabilă contextuală a delincvenței pentru că ea „produce” lipsa mijloacelor legitime de atingere a scopurilor dezirabile. Este și situația „rasei” în colectivitățile în care se practică discriminarea rasială, mijloacele legitime fiind distribuite inegal între diferitele rase care coexistă. Teoria abstractă trebuie să fie legată de contextul social al unui fenomen social concret pentru a deveni efectivă în explicarea acestuia. Variabilele contextuale sau exogene reprezintă deci punctele în care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sau altul, cât și estimarea ipotetică a mărimii contribuției lor. Teoria abstractă a comportamentului deviant ne oferă o listă de cauze foarte generale. În cadrul unei teorii contextuale putem să formulăm o listă de condiții sociale particulare (sărăcia, șomajul, discriminarea socială, rasială sau religioasă, izolarea socială, dezagregarea formelor colective de control și integrare) despre care presupunem că sunt cauzele concrete ale devianței într-un anumit context, pentru că ne putem imagina modul în care ele se conectează cu variabilele cauzale abstracte. „Poziția geografică
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pusă în slujba puterii. Ca o reacție, a început să se afirme și o sociologie radicală. Una dintre caracteristicile acestei sociologii este străduința de a dezvolta punctul de vedere al „victimelor sistemului”, al celor nedreptățiți: săraci, muncitori, minorități naționale și rasiale,tineri, bătrâni, femei, handicapați (Becker și Horowitz, 1978). Această abordare este centrată pe evidențierea consecințelor structurale negative ale sistemului capitalist- așa cum apar ele dramatizate în cazul claselor și grupurilor marginalizate -, pe explorarea unei alternative de organizare socială. Discuții aprinse au
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
modifică neîncetat realitatea socială. Opusă integrării difuze, nespecificate este integrarea sociologiei într-un anumit punct al activității sistemelor sociale, în vederea realizării unui obiectiv anumit, a rezolvării unei probleme specifice: combaterea criminalității, facilitarea integrării sociale și profesionale a tineretului, eliminarea prejudecăților rasiale, promovarea tehnicilor democratice de conducere, soluționarea conflictelor dintre două sisteme sociale sau din cadrul unui sistem, promovarea unui climat pozitiv și stimulativ de muncă în întreprinderi etc. În această din urmă calitate, sociologul se angajează în cercetări particulare sau secondează pur
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de urbanizare și industrializare al unei țări au un efect major asupra efortului statului în asigurarea de bunăstare socială.2 După Peterson, fragmentarea regională a instituțiilor de guvernământ are un efect important.3 Alți teoreticieni au subliniat gradul de omogenitate rasială sau etnică a societății, cultura politică referitoare la legitimitatea intervenției guvernamentale și relativa vizibilitate a obligațiilor privind taxele necesare finanțării ajutorului social. Mulți comentatori au insistat asupra puterii partidelor politice de centru-stânga în parlament și a mecanismelor prin care organizațiile
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
masa. Tot astfel putem explica de ce Canada sau Australia au avut o tranziție spre independență relativ ușoară, bazându-ne pe legea generală din științele sociale care susține că acele colonii care au o populație dominantă similară din punct de vedere rasial, religios și etnic cu țara mamă, suferă cele mai ușoare tranziții spre independență. Este important de reținut faptul că o astfel de lege este scrisă în termeni generali. Aceasta nu conține nume proprii specifice unui anumit spațiu și timp. Cazurile
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Unii indivizi nu recunosc să fi avut un comportament controversat (de exemplu unele femei nu recunosc să fi făcut un avort), sau să aibă vederi nonconformiste în ceea ce privește problemele politice mai delicate (de exemplu, nu-și exprimă sincer prejudecățile etnice sau rasiale). Cei care nu votează de obicei spun intervievatorului că au votat în alegerile trecute. Există totodată riscul de a se obține perspective incomplete. Un sondaj transformă probleme complexe în răspunsuri rapide, adesea sub formă de da-sau-nu. O întrebare care ar
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
postmoderniști acesta este doar un vis irealizabil. Este doar unul dintre tipurile de proiecte iluministe optimiste, care au fost așa de răspândite în secolul trecut. Un astfel de proiect pare tot mai absurd într-o lume unde conflictele naționaliste, religioase, rasiale și etnice au avut drept rezultat uciderea a milioane de oameni și unde armele cele mai teribile de distrugere se află în mâinile unor conducători puternici. Un astfel de proiect sună tot mai absurd, într-o lume unde indivizii pot
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
mai expuși riscului infectării cu virusul HIV, acești indivizi fiind, atât În rândul populației de culoare, cât și În rândul albilor, de regulă, homofili. Populația hispanică pare a fi, În acest context, o punte de legătură Între cei doi poli rasiali, În sensul că este mult mai heterofilă În relațiile sexuale, deopotrivă cu negrii și cu albii. Schimbări macrosociale vs. microsociale. Testarea unui model teoretic O carte remarcabilă a doi cercetători, Wenfgang Tang și William L. Parish (2000), referitoare la procesele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În AJS (Abbott, 1999, 129); principalele teme și curente științifice sunt extrapolate de AJS foarte prompt: seriile de Special Issues, reprezentând colecții de articole și rapoarte asupra tendințelor sociale curente (familie, politica imigranților, evoluția producției și veniturilor, organizarea comunităților, relațiile rasiale, educație, guvernare etc.) s-au dovedit bestselleruri științifice (Abbott, 1999, 132-136). Asemenea demersuri au Însemnat o aventură intelectuală din partea departamentului care a avut Însă o finalitate remarcabilă: AJS s-a redefinit, devenind, alături de ASR, revista unei comunități științifice ce trece
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Argus”, „Rampa”, „Comedia”, „Mișcarea”, „Țara”, „Gazeta”, „Zorile”. Ține, ani de-a rândul, cronica dramatică la „Rampa” și la alte periodice. În timpul celui de-al doilea război mondial și-a încetat activitatea în presă, ca urmare a interdicției introduse de legile rasiale. Activ în special la Teatrul „Barașeum”, pentru care scrie piese originale, scenarii ale unor spectacole de divertisment, face adaptări și localizări, pune în scenă piese, organizează conferințe și concerte, va fi prezent și în repertoriul altor teatre (companiile Colorado, Grigore
MILORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288147_a_289476]
-
cel puțin în anumite zone (Transilvania, de pildă). Chiar dacă s-au declarat ortodocși, pentru țigani această etichetă este, așa cum vom vedea, mai puțin convingătoare decât pentru români. Apropieri stilisticetc " Apropieri stilistice" Din motive care țin de istoria lor culturală și rasială, țiganii sunt astăzi minoritatea cea mai vizibilă pentru românul de rând. Rămânând mult timp neasimilați de masa largă a românilor, prezența țiganilor în societate este distinctă și resimțită contradictoriu de populația majoritară. De la rostirea iute a unei limbi bogate dialectal
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cele de culoare, nu mai contează (prea mult): intrarea cetățenilor de culoare în clasa de mijloc (ca venituri, valori, drepturi și stiluri de viață), precum și frecvența tot mai mare a căsătoriilor mixte vor atenua (dacă nu cumva vor anihila) demarcațiile rasiale. Nu pot analiza aici poziția lui Etzioni, nici controversa între Gray și comunitarism, una din liniile de forță ale operei profesorului de la LSE (apropiat cândva de comunitarism!). Toate acestea merită o tratare specială, indispensabilă pentru o înțelegere critică a postmodernității
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
etno-culturale crescânde a populației - pe care, până la urmă la fel de rasist, unii o deplâng apocaliptic, iar alții o preamăresc în numele multiculturalismului -, nu se află (din aceste motive) în criză, ci se îndreaptă către o condiție fericită în care originea etno-culturală și rasială, simbolizată sau chiar indicată de culoarea pielii, nu mai este determinantă pentru biografiile individuale și de grup. Nici nu mai există grupuri monolitice (vechea fantasmă a tuturor rasiștilor), pe care să le „citești” imediat, pe baza stereotipurilor, ci există o
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
care subscriu cetățenii/grupurile. În orice caz, coeziunea internă a diverselor grupuri „etnice” sau „minoritare” e mai mică decât eterogenitatea lor, într-o lume care pare mai fragmentată de disparități economice și educative decât de epidermice, instabile și manipulabile deosebiri „rasiale”. Pentru a face o societate bună, fiindcă Statele Unite sunt (încă) departe de a fi așa ceva, deși sunt deja o societate civilă funcțională, mai avem „doar” de (re)construit comunitatea pe temelia unor virtuți (nu doar valori) comune; sau, altfel spus
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
fond, se putea renunța până și la cablu, important era principiul) au consecințe dintre cele mai tangibile. 21. Cazul Braziliei este de un tragicomic foarte elocvent: în secolul al XIX-lea, pentru a distinge net între indivizi pe baza atributelor „rasiale”, demografii și politicienii au inventat 462 de combinații posibile, un sistem taxonomic la fel de delirant ca faimosul „arbore al pasiunilor” calculat de Fourier pentru a epuiza posibilitățile combinatorice ale variațiilor individuale și tipologice. Până la urmă, sistemul a fost abandonat. Poate așa
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
traseele ideologice și politice ale primei generații americane studențești postbelice: a) activismul de stânga, mergând în anumite cazuri și împrejurări până la stalinism, dar în genere focalizat pe antifascism, pacifism, justiție socială, redistribuirea avuției create de relansarea economiei, lupta împotriva discriminării rasiale, temperarea a ceea ce ei divulgau ca fiind mecanismele alienante ale capitalismului; b) alegerea unor poziții conservatoare, la rândul lor organizabile în două clase - 1. economiste, având în centru ceea ce George Soros a numit cândva „fundamentalismul pieței”, iar John Gray a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
profilului studentului american prezentate critic de Bloom sunt: relațiile interumane (trivializate, golite de emoțiile nobile; așa, nici sexul nu mai este ce era!); avansul irezistibil al egalitarismului (altă mare temă tocquevilliană: „egalizarea condițiilor”, cheie a transformării democratice); tensiunile și conflictele rasiale, un element important în gândirea lui Bloom, cristalizat inițial sub impactul experienței sale de la Cornell, unde a avut prilejul de a-i vedea în (re)acțiune pe radicalii negri, de a observa lașitatea oportunistă a universității și universitarilor. Partea a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de influența mediului și a profilului culturii asupra comportamentului. Îi ajută pe elevi să-și dezvolte capacitățile cognitive și respectul față de învățare. De asemenea, le stimulează respectul de sine, motivația, caracterul, responsabilitatea civică, respectul față de diferențele individuale, culturale, religioase și rasiale. • Cunoașterea disciplinei predate și a celor mai bune metode de predare Profesorii trebuie să dispună de o serioasă pregătire de specialitate și să fie conștienți de structura materiei, de relațiile acesteia cu alte discipline și de aplicabilitatea ei practică; să
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
nu e așa șovin precum au lăsat unii să se creadă. Toate scrierile sale tipărite ori manuscrise dovedesc o delicatețe desăvârșită În așa-zisa problemă evreiască și dacă Eminescu pomenește și de evrei face aceasta nu din punct de vedere rasial ci economic (Ă). În fond Eminescu nu este exaltatorul producției primitive și sunt sigur că azi ar fi aplaudat industrializarea țării inițiată de P.M.R. (Ă). În manuscrisul 2261, fila 20 stă scris repetat: Karl Marx, Carl Marx. În articole Îl
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
la «adăpost» și atât. Pe d-sa nu-l interesează stârpirea cauzei războaielor. D-sa vorbește de «posibilitatea de a ne vedea În liniște de treburile noastre, scutiți de o nedreaptă și putredă Întocmire socială, departe de superstiții și discriminări rasiale». D-sa uită Însă că această «liniște» și aceste «scutiri» s-au câștigat prin lupta dârză de zi cu zi și se Întăresc În luptă Împotriva celor care ne pândesc dreptul la liniște. Că R. Petrescu - care e atât de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]