44,692 matches
-
(n. 8 noiembrie 1988, Ocna Mureș, județul Albă) este un inginer, antreprenor și consultant în IT. În perioada 2007-2013 și-a făcut studiile de inginerie la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca. Începând cu anul 2009, din perioada studenției, s-a implicat în mediul universitar ca membru în structurile reprezentative, fiind în scurt timp
Tudor Vesa () [Corola-website/Science/337448_a_338777]
-
Munteanu după un scenariu scris de Vasile Băran. Rolurile principale sunt interpretate de Emil Hossu, Rodica Mureșan, Gheorghe Dinică, Gheorghe Cozorici, Stela Popescu, Marin Moraru, Florina Cercel, Nicoleta Ilie, Aurel Giurumia și Constantin Diplan. Filmul prezintă un conflict apărut între inginerul agronom nou sosit într-un sat și președintele CAP-ului local, un om orgolios și inert, cu privire la realizarea unui sistem de irigații care ar determina obținerea unor recolte mai mari. Pe fundalul conflictului între mentalitățile progresiste și cele învechite, se
Vară sentimentală () [Corola-website/Science/328465_a_329794]
-
om orgolios și inert, cu privire la realizarea unui sistem de irigații care ar determina obținerea unor recolte mai mari. Pe fundalul conflictului între mentalitățile progresiste și cele învechite, se înfiripă și câteva povești de dragoste. În perioada lucrărilor agricole de vară, inginerul agronom Bogdan Mihai (Emil Hossu) este transferat de la Butuceni la C.A.P.-ul Viitorul. Fostul agronom era foarte bolnăvicios, iar Coman (Gheorghe Dinică), președintele CAP-ului, solicitase trimiterea unui nou inginer. Pe drum spre satul unde fusese transferat, inginerul Mihai
Vară sentimentală () [Corola-website/Science/328465_a_329794]
-
povești de dragoste. În perioada lucrărilor agricole de vară, inginerul agronom Bogdan Mihai (Emil Hossu) este transferat de la Butuceni la C.A.P.-ul Viitorul. Fostul agronom era foarte bolnăvicios, iar Coman (Gheorghe Dinică), președintele CAP-ului, solicitase trimiterea unui nou inginer. Pe drum spre satul unde fusese transferat, inginerul Mihai oprește autoturismul Oltcit în dreptul unui lan de porumb și rupe un știulete pentru a vedea cât este de dezvoltat. El este surprins de paznicul Ion Gorun (Aurel Giurumia) și amendat cu
Vară sentimentală () [Corola-website/Science/328465_a_329794]
-
vară, inginerul agronom Bogdan Mihai (Emil Hossu) este transferat de la Butuceni la C.A.P.-ul Viitorul. Fostul agronom era foarte bolnăvicios, iar Coman (Gheorghe Dinică), președintele CAP-ului, solicitase trimiterea unui nou inginer. Pe drum spre satul unde fusese transferat, inginerul Mihai oprește autoturismul Oltcit în dreptul unui lan de porumb și rupe un știulete pentru a vedea cât este de dezvoltat. El este surprins de paznicul Ion Gorun (Aurel Giurumia) și amendat cu 50 de lei pentru furt din avutul obștesc
Vară sentimentală () [Corola-website/Science/328465_a_329794]
-
Mihai oprește autoturismul Oltcit în dreptul unui lan de porumb și rupe un știulete pentru a vedea cât este de dezvoltat. El este surprins de paznicul Ion Gorun (Aurel Giurumia) și amendat cu 50 de lei pentru furt din avutul obștesc. Inginerul afirmă că a constatat că lanul nu are desimea corespunzătoare, iar boabele au crescut sub potențial din cauza faptului că porumbul nu a fost udat suficient. Din acest motiv, el îl amendează pe brigadierul responsabil cu cerealele (care era chiar fiul
Vară sentimentală () [Corola-website/Science/328465_a_329794]
-
crescut sub potențial din cauza faptului că porumbul nu a fost udat suficient. Din acest motiv, el îl amendează pe brigadierul responsabil cu cerealele (care era chiar fiul lui Gorun). Chiar de la sosirea în sat, președintele Coman îl anunță arogant pe inginerul Mihai că cooperativa Viitorul a ieșit de patru ori fruntașă în producție și că lui îi plac oamenii serioși și care prind rădăcini în sat. Până la renovarea locuinței repartizate, agronomul locuiește în gazdă la brigadierul Ioan Stroe (Marin Moraru). Inginerul
Vară sentimentală () [Corola-website/Science/328465_a_329794]
-
inginerul Mihai că cooperativa Viitorul a ieșit de patru ori fruntașă în producție și că lui îi plac oamenii serioși și care prind rădăcini în sat. Până la renovarea locuinței repartizate, agronomul locuiește în gazdă la brigadierul Ioan Stroe (Marin Moraru). Inginerul intră în activitate de a doua zi și o ia pe teren cu el pe tehniciana agronom Maricica (Rodica Mureșan), care fusese repartizată la o muncă de birou. El inspectează loturile cultivate ale cooperativei și este nemulțumit de ceea ce vede
Vară sentimentală () [Corola-website/Science/328465_a_329794]
-
la o muncă de birou. El inspectează loturile cultivate ale cooperativei și este nemulțumit de ceea ce vede: arăturile nu se fac la adâncimea corespunzătoare (35 cm), iar culturile nu sunt suficient udate și astfel nu se dezvoltă la potențialul maxim. Inginerul agronom îi ordonă tractoristului Vasile Abrudan (Constantin Diplan) să regleze plugul la 35 cm. Într-o ședință cu președintele CAP-ului și cu Aurel Goldiș (Gheorghe Cozorici), secretarul organizației comunale de partid, inginerul Mihai afirmă că pentru a avea o
Vară sentimentală () [Corola-website/Science/328465_a_329794]
-
astfel nu se dezvoltă la potențialul maxim. Inginerul agronom îi ordonă tractoristului Vasile Abrudan (Constantin Diplan) să regleze plugul la 35 cm. Într-o ședință cu președintele CAP-ului și cu Aurel Goldiș (Gheorghe Cozorici), secretarul organizației comunale de partid, inginerul Mihai afirmă că pentru a avea o recoltă abundentă este necesar ca plugurile să are la adâncimea potrivită; în ceea ce privește cantitatea insuficientă de apă pentru culturi, el propune construirea unei stații de pompare pentru a colecta apa celor trei izvoare ce
Vară sentimentală () [Corola-website/Science/328465_a_329794]
-
ce treceau prin apropiere și a o folosi la irigații. Ideea colectării apei din cele trei izvoare fusese susținută anterior și de studentul Mircea Abrudan (Dan Puric), dar conducerea comunei o respinsese pe motiv că ar avea costuri prea ridicate. Inginerul susține că din suma de 6 milioane de lei necesară pentru construirea sistemului de irigații, costurile majoritare ar fi reprezentate de munca propriu-zisă și propune să se apeleze la munca voluntară. Adunarea generală a organizației locale de partid acceptă această
Vară sentimentală () [Corola-website/Science/328465_a_329794]
-
irigații cu prim-secretarul organizației județene de partid (Silviu Stănculescu), obținând sprijinul acestuia din urmă. Secretarul de partid al comunei îl acuză pe Coman că ar fi delăsător și că ar avea o mentalitate învechită prin faptul că se opune inginerului agronom care privește în perspectivă. Confruntat cu amenințarea de a fi pus în discuție în următoarea ședință de partid, Coman începe să-l susțină pe agronom. Între timp, se înfiripă și câteva povești de dragoste între Ana (Nicoleta Ilie), fiica
Vară sentimentală () [Corola-website/Science/328465_a_329794]
-
amenințarea de a fi pus în discuție în următoarea ședință de partid, Coman începe să-l susțină pe agronom. Între timp, se înfiripă și câteva povești de dragoste între Ana (Nicoleta Ilie), fiica brigadierului Stroe, și studentul Mircea Abrudan, între inginerul Mihai și tehniciana Maricica și între Coman și felcerița Paraschiva Dârzu (Florina Cercel), care-i face zilnic masaj președintelui CAP-ului. Filmul se încheie cu începerea măsurătorilor pentru construcția viitoare a sistemului de irigații. Cu acest prilej, studentul Mircea Abrudan
Vară sentimentală () [Corola-website/Science/328465_a_329794]
-
trateze cu zâmbetul pe buze un subiect (...) cu multe «locuri comune»”. El concluzionează metaforic însă că „moara macină din nou în gol”. Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Un tânăr și chipeș inginer își ia în primire postul de agronom la CAP „Viitorul”, plătind o amendă paznicului pentru că a rupt un știulete din lanul de porumb ca să vadă cât e de dezvoltat. Știuletele n-a crescut cum trebuie, posibilitățile sale erau mai mari
Vară sentimentală () [Corola-website/Science/328465_a_329794]
-
asigure apărarea în fața unor eventuale atacuri străine și, în același timp, de a contracara eficient orice revoltă internă. Citadela a fost primul obiectiv din cadrul acestei rețele. Piatra de temelie a noii fortărețe a fost pusă în 1850, pe baza proiectului inginerului genist austriac Emmanuel Zitta. Bugetul alocat și aprobat de către împăratul Franz Joseph pentru realizarea fortăreței a fost de două sute de mii de florini de aur. Locația a fost stabilită pe amplasamentul vechiului observator astronomic, distrus în 1849, extins la grădinile
Citadela din Budapesta () [Corola-website/Science/328487_a_329816]
-
în timpul celei de A Treia Republică Franceză. Émile Zola a descris opera lăsată posterității de Puvis de Chavannes, ca fiind ""o artă făcută din rațiune, pasiune și voință"". s-a născut într-o suburbie a Lyon-ului în familia unui inginer minier descendent a unei vechi familii nobiliare din Burgundia. A purtat la naștere numele de Pierre-Cécile Puvis și mai târziu și-a adăugat particula "de Chavannes". De-a lungul vieții sale și-a renegat originea lyoneză și a preferat să
Pierre Puvis de Chavannes () [Corola-website/Science/336458_a_337787]
-
preferat să se identifice ca făcând parte din familia cu "sânge albastru" de burgunzi a tatălui său. Pierre Puvis a urmat cursurile Colegiului Amiens și mai apoi Liceul "Henri al IV-lea" din Paris. A intenționat să urmeze profesia de inginer a tatălui său, dar o boală gravă a făcut să-și întrerupă studiile. Pe perioada convalescenței s-a mutat împreună cu fratele său la Mâcon în perioada anilor 1844 - 1845. A făcut o călătorie în Italia și la întoarcerea sa la
Pierre Puvis de Chavannes () [Corola-website/Science/336458_a_337787]
-
de John Ambrose Fleming și a fost folosită ca în aparatele de radio. Primul tub cu trei electrozi a fost unul cu descărcare în vapori de mercur, brevetat la 4 martie 1906 de austriacul Robert von Lieben. Independent, în 1906 inginerul american Lee De Forest a inventat tuburi cu trei electrozi, prin adăugarea unui electrod într-o diodă, tuburi numite Audion. Audion este considerată prima triodă. Tubul la care grila era plasată între filament și anod, și care va deveni prototipul
Triodă () [Corola-website/Science/336446_a_337775]
-
de discuri de muzică clasică, a mers atât de departe încât l-a numit pe Ruffo „un geniu”. Născut Ruffo Titta în Pisa (el a inversat prenumele și numele de familie în interpretările de pe scenă), Ruffo a fost fiul unui inginer. A studiat canto cu mai mulți profesori. În "Musical America" din 27 decembrie 1913, Ruffo a scris următoarele: „Având în vedere faptul că numeroși profesori de voce s-au străduit să-și revendice meritul de a-mi fi fost „profesori
Titta Ruffo () [Corola-website/Science/336526_a_337855]
-
Canal Grande în sestriere Cannaregio. Această clădire a fost locuința poetului Pietro Aretino în secolul al XVI-lea, apoi în primii ani ai secolului al XIX-lea a fost cumpărată de familia Levi. După Primul Război Mondial a locuit aici inginerul constructor Gino Vittorio Rava, care a construit Podul Scalzi din Veneția și a inventat sistemul de restaurare prin metoda cricurilor hidraulice. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost închiriată pentru o scurtă perioadă de timp poetului Filippo Tommaso
Palatul Bolani Erizzo () [Corola-website/Science/333445_a_334774]
-
noul, se luptă cu vechiul și este nedreptățit, pentru simplul motiv că nici el, nici ea nu reprezintă nimic, se prezintă doar pe ei înșiși. Morala lor este îndoilenică, dar nu la nivelul marilor concepte - Ani se încurcă cu un inginer din Târgoviște și îl compromite, Nelu vinde dinții de aur ai lui taică-su ca să-i facă ei rost de bani"”. Filmul se află pe locul 9 în clasamentul ” Cele mai bune 10 filme românești din toate timpurile”, publicat în
Probă de microfon () [Corola-website/Science/330003_a_331332]
-
Liviu Ion Mănduc (n. 15 septembrie 1909, Viștea de Sus - d. 1999) a fost un inginer român, întemeietor, profesor și decan al Facultății de Electromecanică din Cluj (1963 - 1964), întemeietor și prim decan al Facultății de Electrotehnică din Cluj (1964 - 1972). s-a născut în satul Viștea de Sus din Țara Făgărașului la data de 15
Liviu Mănduc () [Corola-website/Science/330018_a_331347]
-
o termină în comuna Racovița, Sibiu și în perioada 1919 - 1927 urmează cursurile Liceului Gheorghe Lazăr din Sibiu. Se înscrie, apoi, la Facultatea de Mecanică și Electricitate a Institutului Politehnic din București, unde obține în anul 1940 o diplomă de inginer electrician. După terminarea facultății, se angajează ca inginer la uzinele de armament din cadrul Uzinei Mecanice Mârșa (județul Sibiu). În anul 1943 este încorporat și pleacă pe frontul celui de al doilea război mondial unde cade prizonier până la sfârșitul acestuia. Revine
Liviu Mănduc () [Corola-website/Science/330018_a_331347]
-
perioada 1919 - 1927 urmează cursurile Liceului Gheorghe Lazăr din Sibiu. Se înscrie, apoi, la Facultatea de Mecanică și Electricitate a Institutului Politehnic din București, unde obține în anul 1940 o diplomă de inginer electrician. După terminarea facultății, se angajează ca inginer la uzinele de armament din cadrul Uzinei Mecanice Mârșa (județul Sibiu). În anul 1943 este încorporat și pleacă pe frontul celui de al doilea război mondial unde cade prizonier până la sfârșitul acestuia. Revine în țară și anul 1947 îl găsește pe
Liviu Mănduc () [Corola-website/Science/330018_a_331347]
-
armament din cadrul Uzinei Mecanice Mârșa (județul Sibiu). În anul 1943 este încorporat și pleacă pe frontul celui de al doilea război mondial unde cade prizonier până la sfârșitul acestuia. Revine în țară și anul 1947 îl găsește pe în postura de Inginer șef la SETA SA Sibiu, ulterior la IRE Sibiu și Cluj (1948) după care se transferă ca inginer șef la Electromontaj București. În anul 1951, Liviu Mănduc, devine ministru adjunct și Director general al energiei electrice în cadrul Ministerului Energiei Electrice
Liviu Mănduc () [Corola-website/Science/330018_a_331347]