47,905 matches
-
franco-belgiană la Wannehain. La intrarea în Lille linia este interconectată cu rețeaua clasică ce permite deservirea gării Lille-Flandres. Linia de mare viteză traversează orașul în mare parte prin subteran, trecând și prin gara Lille-Europe. La Lambersart reîncepe tronsnul de mare viteză în direcția Calais. La Cassel, un racord permite deservirea orașului Dunkerque iar terminus-ul liniei este la Fréthun, în dreptul terminalului Eurotunnelului, ceea ce permite trenurilor TGV să deservească orașul Calais iar trenurilor Eurostar să continue călătoria spre Londra. . Traseul reprezintă cea
LGV Nord () [Corola-website/Science/310573_a_311902]
-
înainte de începerea serviciului Eurostar. Legătura către Bruxelles nu a fost deschisă decât în 1997 datorită numeroaselor dezacorduri politice dintre comunitățile flamande și valone din Belgia asupra traseului liniei. Odată cu inaugurarea acesteia legătura spre Bruxelles a devenit prima linie de mare viteză transfrontalieră din lume.
LGV Nord () [Corola-website/Science/310573_a_311902]
-
este o Linie de Mare Viteză internațională, ce este în stadiul de construcție. Lucrările au început la data de 15 noiembrie 2004, iar darea în folosință comercială este programată pentru anul 2009. Linia are o lungime de 44,4 km și traversează frontiera fintre Franța și
LGV Perpignan-Figueres () [Corola-website/Science/310601_a_311930]
-
și Figueres prin intermediul unui tunel de 8,3 km, săpat sub masivul col du Perthus. Proiectul prevede construirea unei linii cu ecartament standard de 1435 mm și electrificată la 25 kV și 50 Hz, consistent cu tensiune rețelelor de mare viteză franceze de LGV și spaniole AVE. Aceasta va fi prima conexiune internațională arețelei spaniole AVE, care va fi urmată de o a doua conexiune pe coasta Atlanticului în Țara Bascilor. De asemenea va fi prima conexiune cu rețeaua spaniolă ce
LGV Perpignan-Figueres () [Corola-website/Science/310601_a_311930]
-
o a doua conexiune pe coasta Atlanticului în Țara Bascilor. De asemenea va fi prima conexiune cu rețeaua spaniolă ce nu presupune schimbare de ecartament, deoarece rețeaua clasică spaniolă utilizează un ecartament de 1668 mm. Odată cu terminarea liniei de mare viteză Madrid-Barcelona (programată la începutul anului 2008) și a liniei Barcelona - Figueres (programată în 2009), trenurile vor putea circula între cele două țări fără oprire. Totuși până la construcția liniei între Montpellier și Perpignan, legătura va necesita trenuri speciale cu voltaj dual
LGV Perpignan-Figueres () [Corola-website/Science/310601_a_311930]
-
și Perpignan, legătura va necesita trenuri speciale cu voltaj dual, deoarece această linie este electrificată la 1500V curent continuu. Spre deosebire de celelalte linii LGV sau AVE construite actualmente, linia Perpignan-Figueres va fi o linie mixtă, utilizată atât de trenurile de mare viteză cât și de trenurile de marfă. Astfel aceasta este construită astfel încât rampele sunt limitate la 1,2 %. Contractul de construcție a fost atribuit la data de 17 februarie 2004 consorțiului TP Ferro, un joint venture al companiilor Eiffage (din Franța
LGV Perpignan-Figueres () [Corola-website/Science/310601_a_311930]
-
element de infrastructură îl reprezintă tunelul sub Col du Perthus de 8,3 km. Acesta este format din două tunele paralele pentru cele două sensuri de circulație săpate cu ajutorul a două mașini TBM de 150 m lungime. Acestea au o viteză de avansare de 150 m pe zi, săparea primului tunel fiind terminată în noiembrie 2007 . Pentru a evita efectele de boom sonic la intrarea trenurilor de mare viteză în tunele, acestea sunt prevăzute cu structuri de protecție la intrare, de
LGV Perpignan-Figueres () [Corola-website/Science/310601_a_311930]
-
cu ajutorul a două mașini TBM de 150 m lungime. Acestea au o viteză de avansare de 150 m pe zi, săparea primului tunel fiind terminată în noiembrie 2007 . Pentru a evita efectele de boom sonic la intrarea trenurilor de mare viteză în tunele, acestea sunt prevăzute cu structuri de protecție la intrare, de formă conică. Alte lucrări Odată cu darea în folosință comercială a liniei, timpii de parcurs vor fi reduși drastic. Traficul este estimat la 34 trenuri de călători și 24
LGV Perpignan-Figueres () [Corola-website/Science/310601_a_311930]
-
, sau "Linia Nouă 4 (LN4)" (), este o Linie de Mare Viteză situată în Franța, dedicată transportului de pasageri. Linia are o lungime de 115 km, este situată în regiunea Ron-Alpi și este o prelungire a liniei LGV Sud-Est spre sud. A fost dată în funcțiune în 1994 și asigură ocolirea aglomerației
LGV Rhône-Alpes () [Corola-website/Science/310593_a_311922]
-
lungime de 115 km, este situată în regiunea Ron-Alpi și este o prelungire a liniei LGV Sud-Est spre sud. A fost dată în funcțiune în 1994 și asigură ocolirea aglomerației lyoneze prin est ceea ce permite realizarea de legături de mare viteză între nordul și sudul Franței. Linia deservește Gară Lyon-Saint-Exupéry TGV iar la sud de Vălence este continuată de LGV Méditerranée. A fost construită în două tronsoane, unul nordic și unul sudic, realizate pentru a permite o viteză de vârf maximă
LGV Rhône-Alpes () [Corola-website/Science/310593_a_311922]
-
legături de mare viteză între nordul și sudul Franței. Linia deservește Gară Lyon-Saint-Exupéry TGV iar la sud de Vălence este continuată de LGV Méditerranée. A fost construită în două tronsoane, unul nordic și unul sudic, realizate pentru a permite o viteză de vârf maximă de 300 și respectiv 320 km/h. Tronsonul nordic a fost dat an funcțiune în 1992 cu ocazia Jocurilor Olimpice de iarnă de la Albertville. Linia traversează patru departamente: Ain, Rhône, Isère și Drôme. Din lungimea totală de 115
LGV Rhône-Alpes () [Corola-website/Science/310593_a_311922]
-
lungime de 42 km iarcel sudic până la Vălence are o lungime de 73 km. La Saint-Quentin-Fallavier linia se intersectează cu linia clasică dintre Lyon și Grenoble ceea ce permite : Linia a fost realizată similar cu linia LGV Sud-Est, pentru a admite viteze nominale de 300 km/h, având curbe a caror rază minimă este de 4000 m și o distanta dintre cele două sensuri de rulare de 4,2 m. Caracteristic liniilor LGV rampele pot fi mai pronunțate decât în cazul liniilor
LGV Rhône-Alpes () [Corola-website/Science/310593_a_311922]
-
este o Linie de Mare Viteză franceză dedicată traficului de pasageri, aflată în stadiul de construcție. Linia urmează să lege văile Rinlui cu ce a Ronului și va fi utilizată de trnuri TGV operate de compania franceză SNCF. Este primul proiect de anvergură de construcție al
LGV Rhin-Rhône () [Corola-website/Science/310604_a_311933]
-
pasageri, aflată în stadiul de construcție. Linia urmează să lege văile Rinlui cu ce a Ronului și va fi utilizată de trnuri TGV operate de compania franceză SNCF. Este primul proiect de anvergură de construcție al unei ilinii de mare viteză interregionale în Franța, celelalte linii existente având o configurație radială cu placere de la Paris. Singura excepție, LGV Interconnexion Est este de dimensiune mult mai redusă și este situată la periferia capitalei franceze. este un proiect original deoarece permite în același
LGV Rhin-Rhône () [Corola-website/Science/310604_a_311933]
-
deservii o nouă gară multimodală în zona actualei gări Porte Neuve. Modalitatea de conectare cu LGV Sud-Est situată în vestul aglomerației nu a fost detaliată dar este foarte posibil ca aceasta să utilizeze actuala linie clasică, modernizată pentru a permite viteze ridicate. Scopul acesteia este de a asigura un serviciu de calitate pe relația nord-sud. Pentru relațiile naționale se așteaptă ca această să producă reduceri importante ale timpilor de parcurs. De asemenea linia poate oferi o alternativă la traficul de pe LGV
LGV Rhin-Rhône () [Corola-website/Science/310604_a_311933]
-
européenne (uneori numită doar ) este o Linie de Mare Viteză situată în Franța, dedicată transportului de pasageri. Linia leagă Parisul cu principalele orașe din estul Franței în faza finală urmând să aibă terminus-ul la Strasbourg. Linia permite realizarea de conexiuni de mare viteză între Paris și Luxemburg, Germania și
LGV Est () [Corola-website/Science/310591_a_311920]
-
doar ) este o Linie de Mare Viteză situată în Franța, dedicată transportului de pasageri. Linia leagă Parisul cu principalele orașe din estul Franței în faza finală urmând să aibă terminus-ul la Strasbourg. Linia permite realizarea de conexiuni de mare viteză între Paris și Luxemburg, Germania și Elveția. În ceea ce privește legăturile interne, prin intermediul LGV Interconnexion Est linia permite conectarea estului Franței la celelalte regiuni franceze deja deservite de trenuri TGV, fiind prevăzte legături inclusiv cu Belgia. Regiunile franceze traversate sunt Alsacia, Lorena
LGV Est () [Corola-website/Science/310591_a_311920]
-
Alsacia, Lorena, Champagne-Ardenne și Île-de-France. Primii 300 km ai proiectului de 406-km, ce leagă Vaires-sur-Marne la periferia Parisului cu Baudrecourt în departamentul Moselle, au fost dați în folosință la data de 10 iunie, 2007. Linia este construită pentru a asigura viteze de 350 km/h, dar actualmente serviciul comercial este limitat la 320 km/h. Este prima linie de mare viteză care utilizează această viteză în serviciul comercial precum și prima LGV ce utilizează sistemul de semnalizare ERTMS, noul sistem european de
LGV Est () [Corola-website/Science/310591_a_311920]
-
în departamentul Moselle, au fost dați în folosință la data de 10 iunie, 2007. Linia este construită pentru a asigura viteze de 350 km/h, dar actualmente serviciul comercial este limitat la 320 km/h. Este prima linie de mare viteză care utilizează această viteză în serviciul comercial precum și prima LGV ce utilizează sistemul de semnalizare ERTMS, noul sistem european de semnalizare feroviară. De asemenea este prima linie franceză utilizată de trenurile germane de mare viteză ICE. Proiectul se înscrie într-
LGV Est () [Corola-website/Science/310591_a_311920]
-
fost dați în folosință la data de 10 iunie, 2007. Linia este construită pentru a asigura viteze de 350 km/h, dar actualmente serviciul comercial este limitat la 320 km/h. Este prima linie de mare viteză care utilizează această viteză în serviciul comercial precum și prima LGV ce utilizează sistemul de semnalizare ERTMS, noul sistem european de semnalizare feroviară. De asemenea este prima linie franceză utilizată de trenurile germane de mare viteză ICE. Proiectul se înscrie într-un proiect europea de
LGV Est () [Corola-website/Science/310591_a_311920]
-
Este prima linie de mare viteză care utilizează această viteză în serviciul comercial precum și prima LGV ce utilizează sistemul de semnalizare ERTMS, noul sistem european de semnalizare feroviară. De asemenea este prima linie franceză utilizată de trenurile germane de mare viteză ICE. Proiectul se înscrie într-un proiect europea de lung termen ce vizează realizarea unei legături de mare viteză între Paris și Budapesta trecând prin sudul Germaniei și Austria. În plan național, traseul proiectului ia în calcul necesitatea unei bune
LGV Est () [Corola-website/Science/310591_a_311920]
-
de semnalizare ERTMS, noul sistem european de semnalizare feroviară. De asemenea este prima linie franceză utilizată de trenurile germane de mare viteză ICE. Proiectul se înscrie într-un proiect europea de lung termen ce vizează realizarea unei legături de mare viteză între Paris și Budapesta trecând prin sudul Germaniei și Austria. În plan național, traseul proiectului ia în calcul necesitatea unei bune deserviri a marilor metropole de la est de Paris și anume Reims și Strasbourg. Pentru a nu relansa rivalitatea dintre
LGV Est () [Corola-website/Science/310591_a_311920]
-
egală distanță între acestea, iar o gară nouă situată la intersecția dintre LGV Est și linia clasică Nancy-Metz a fost construită. Datorită costurilor ridicate și compexității proiectului, acesta a fost împărțită in două faze: Pe lânga construcția liniei de mare viteză proiectul a mai cuprind și: Lucrările de terasament au debutat în anul 2002 și au durat timp de trei ani. Au fost realizate de asemenea 327 lucrări de infrastructură și lucrări ce au permis restabilirea căilor de comunicație afectate. O
LGV Est () [Corola-website/Science/310591_a_311920]
-
de arheologie. În acest timp, în paralel cu exploatarea primei faze, au loc negocieri pentru reunirea capitalului necesar construcției, proiectul fiind dependent de decizii politice și bugetare. Înaintea inaugurării LGV Est au fost efectuate o serie de teste de mare viteză, denumite Operațiunea V150 (referire la viteza țintă de 150 m/s). Testele au fost realizate în comun de SNCF, constructorul TGV-urilor Alstom și de proprietarul infrastructurii Réseau Ferré de France în perioada 15 ianuarie 2007 - 15 aprilie 2007. În urma
LGV Est () [Corola-website/Science/310591_a_311920]
-
paralel cu exploatarea primei faze, au loc negocieri pentru reunirea capitalului necesar construcției, proiectul fiind dependent de decizii politice și bugetare. Înaintea inaugurării LGV Est au fost efectuate o serie de teste de mare viteză, denumite Operațiunea V150 (referire la viteza țintă de 150 m/s). Testele au fost realizate în comun de SNCF, constructorul TGV-urilor Alstom și de proprietarul infrastructurii Réseau Ferré de France în perioada 15 ianuarie 2007 - 15 aprilie 2007. În urma unor teste la viteze din ce în ce mai ridicate
LGV Est () [Corola-website/Science/310591_a_311920]