44,964 matches
-
în acea vreme articole în publicația arabă locală „Suriya al Djanubiya” (Siria de sud). Palestina a rămas în cele din urmă separată, sub mandatul britanic, care și-a luat obligația întemeierii pe teritoriul ei a unui Cămin național pentru poporul evreu. În aceste împrejurări, alături de Aref al-Aref, al-Husseini s-a aflat printre principalii responsabili pentru actele de violență din aprilie 1920, provocate împotriva evreilor de către locuitori arabi ațâțați care se întorceau de la ceremoniile sărbătorii musulmane Nabi Musa. Când autoritățile britanice au
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
mandatul britanic, care și-a luat obligația întemeierii pe teritoriul ei a unui Cămin național pentru poporul evreu. În aceste împrejurări, alături de Aref al-Aref, al-Husseini s-a aflat printre principalii responsabili pentru actele de violență din aprilie 1920, provocate împotriva evreilor de către locuitori arabi ațâțați care se întorceau de la ceremoniile sărbătorii musulmane Nabi Musa. Când autoritățile britanice au emis împotriva sa și a lui Aref un mandat de arest, ei s-au refugiat pe malul de est al Iordanului (Transiordania), fiind
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
ash-Sharif, care include Moscheea Al Aqsa și Cupola Stâncii. Cu solduri ce i-au rămas, al-Husseini a construit în anul 1929 Hotelul „Palace” de pe strada Mamilla, astăzi strada Agron din Ierusalim. Pentru constructia hotelului el l-a angajat pe antreprenorul evreu Baruch Katinka. Acesta i-a construit și casa particulară din cartierul Sheikh Jarrah, pe care al-Husseini a dat-o în chirie prietenului său, istoricul George Antonius (viitorul Hotel „Shepherd”). Al-Husseini a combătut cu vehemență crearea Căminului Național al evreilor, consimțită
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
antreprenorul evreu Baruch Katinka. Acesta i-a construit și casa particulară din cartierul Sheikh Jarrah, pe care al-Husseini a dat-o în chirie prietenului său, istoricul George Antonius (viitorul Hotel „Shepherd”). Al-Husseini a combătut cu vehemență crearea Căminului Național al evreilor, consimțită de britanici în Palestina. Rolul său în tulburările arabe din anul 1929 este disputat. La 16 august 1929, cu o săptămână înaintea izbucnirii tulburărilor, Amin al-Husseini a rostit o cuvântare care a ațâțat masele arabe să dea năvala în
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
din Iran pentru a nu provoca o fractură în frontul unit al arabilor musulmani și creștini împotriva proiectului sionist în Palestina. Conferinta a proclamat Zidul de apus ca loc sacrosanct al Islamului și a denunțat sionismul și vânzarea de pământuri evreilor. În 1934 candidatul lui al-Husseini, dr.Hussein Fahri al Khaledi, l-a înfrânt pe Ragheb al Nashashibi în alegerile pentru funcția de primar al Ierusalimului. În acea perioadă s-au întărit legăturile dintre al-Husseini și mișcarea nazistă care a ajuns
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
Germania în 1933. În martie 1933 Muftiul a trimis un mesaj de sprijin pentru noul regim „fascist și antidemocratic” din Germania consulului acestei țări la Ierusalim, în care și-a exprimat și dorința de a se alătura boicotului nazist împotriva evreilor. În cadrul unui partid patronat de el în 1935, „Partidul Arab Palestinian”, a fost intemeiată și o mișcare de tineret „Al Futuwa” care s-a inspirat și din mișcarea tineretului hitlerist. Ea a folosit o bucată de vreme numele de „Cercetașii
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
a fost inițiatorul la origine al Marii Revolte Arabe,Hadj Amin a preluat cu repeziciune conducerea ei și a organizat rezistența arabilor palestineni față de stăpânirea britanică și față de colectivitatea evreiască din țară. El a condus o linie politică înverșunată contra evreilor și a încurajat omorârea de civili nevinovați. Din pricina marii influențe pe care a acumulat-o în calitatea funcției sale de muftiu, Marea Britanie, s-a abținut o vreme îndelungată de a-l îndepărta. Guvernanții britanici se temeau de izbucnirea de răzmerițe
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
ei în legătura cu chestiunea Palestinei, a ascultat mărturii de pe tot cuprinsul țării.Principalul purtător de cuvânt arab în fața comisiei de anchetă a fost Amin al-Husseini însuși, care devenise și președintele Înaltului Comitet Arab. El s-a plâns de faptele evreilor în Palestina, și a adus mărturii în favoarea acuzației aduse colectivității evreiești din Palestina că ar fi responsabilă de „distrugerea” locurilor sfinte ale islamului. El a afirmat ca pământurile Palestinei aparțin musulmanilor și a respins orice compromis cu ideea oricărei expresii
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
sterline. Travestit în femeie, după un drum de trei zile, a ajuns cu bine în Irak, unde a fost primit cu onoruri. . Împreună cu alți conducători palestinieni din exil, el a participat acolo la organizarea răscoalei contra britanicilor și atacurilor împotriva evreilor locali (aprilie 1941), mai ales a pogromului antievreiesc din Bagdad, cunoscut sub numele de Farhud (1-2 iunie 1941). După eșecul revoltei progermane a lui Rashid Ali pașa Al Gailani în anul 1941 al-Husseini a fugit în Iran și s-a
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
Germaniei va fi să lichideze elementul evreiesc aflat în Spațiul Arab sub oblăduirea britanicilor”. După mărturia lui Dieter Wisliceny, Al-Husseini l-ar fi însoțit personal pe Adolf Eichmann într-o vizită de inspecție și control al procesului de exterminare a evreilor în lagărul Auschwitz, inclusiv camerele de gazare. Alții, între care Eichmann însuși, au dezmințit aceasta. La Berlin al-Husseini a cooperat la emisiunile de propagandă ale Germaniei, destinate lumii arabe și musulmane. În activitatea sa în Germania i s-au alăturat
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
Africii, în direcția Egiptului, și, în viitor, a Palestinei. În memoriile sale (publicate de „Al Ahbar al Yom” din Cairo) al-Husseini a menționat: Una din condițiile noastre pentu cooperarea dintre arabi și Germania este acordarea de mână liberă pentru lichidarea evreilor din Palestina și din statele arabe vecine. Într-o scrisoare adresată lui Adolf Hitler am cerut o declarație explicită din partea Germaniei și a Italiei că ele recunosc dreptul statelor arabe de a rezolva problema minorităților evreiești, într-un mod corespunzător
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
o declarație explicită din partea Germaniei și a Italiei că ele recunosc dreptul statelor arabe de a rezolva problema minorităților evreiești, într-un mod corespunzător cu aspirațiile lor rasiale și nationale, după modelul metodelor științifice utilizate de Germania si Italia față de evreii lor. În decembrie 1942 Hadj Amin a ținut un discurs la inaugurarea Institutului Central Islamic din Dresda, unde i s-a oferit o catedră de onoare. În cuvântarea sa, el a înfierat pe cei pe care i-a considerat agresori
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
Hadj Amin a ținut un discurs la inaugurarea Institutului Central Islamic din Dresda, unde i s-a oferit o catedră de onoare. În cuvântarea sa, el a înfierat pe cei pe care i-a considerat agresori contra musulmanilor, și anume „evreii, bolșevicii și anglo-saxonii”. La 1 martie 1944, vorbind la Radio Berlin, al-Husseini a spus: „Arabi, ridicați-vă ca un singur om, și luptați pentru drepturile voastre sfinte. Ucideți pe evrei oriunde îi veți găsi! Aceasta este pe placul lui Dumnezeu
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
pe care i-a considerat agresori contra musulmanilor, și anume „evreii, bolșevicii și anglo-saxonii”. La 1 martie 1944, vorbind la Radio Berlin, al-Husseini a spus: „Arabi, ridicați-vă ca un singur om, și luptați pentru drepturile voastre sfinte. Ucideți pe evrei oriunde îi veți găsi! Aceasta este pe placul lui Dumnezeu, al istoriei și religiei. Aceasta ne salvează onoarea. Dumnezeu fie cu voi!” În acel moment se aflau în Germania circa 3.000 musulmani, inclusiv 400 germani convertiți la islam. După
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
albanezi de munte „Skanderbeg”. Într-o broșură destinată soldaților din divizia „Handjar”, tradus pentru bosnieci ca „Islam i Židovstvo” („Islamul și iudaismul”) Hadj Amin a menționat un pasaj din Abu Khurreira: Ziua Judecății va veni, când musulmanii vor zdrobi pe evrei în întregime: și atunci fiecare copac, în dosul căruia se va ascunde un evreu va spune: „E un evreu in spatele meu, ucideți-l!” al-Husseini a mai participat la recrutarea unei divizii de munte nr 23 de Waffen SS „Kama
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
bosnieci ca „Islam i Židovstvo” („Islamul și iudaismul”) Hadj Amin a menționat un pasaj din Abu Khurreira: Ziua Judecății va veni, când musulmanii vor zdrobi pe evrei în întregime: și atunci fiecare copac, în dosul căruia se va ascunde un evreu va spune: „E un evreu in spatele meu, ucideți-l!” al-Husseini a mai participat la recrutarea unei divizii de munte nr 23 de Waffen SS „Kama” (zisă și „a doua divizie croată”), a unui regiment musulman SS „de auto-aparare” tot
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
Islamul și iudaismul”) Hadj Amin a menționat un pasaj din Abu Khurreira: Ziua Judecății va veni, când musulmanii vor zdrobi pe evrei în întregime: și atunci fiecare copac, în dosul căruia se va ascunde un evreu va spune: „E un evreu in spatele meu, ucideți-l!” al-Husseini a mai participat la recrutarea unei divizii de munte nr 23 de Waffen SS „Kama” (zisă și „a doua divizie croată”), a unui regiment musulman SS „de auto-aparare” tot în Iugoslavia, în Sandžak, a
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
tot în Iugoslavia, în Sandžak, a unei unități „turce de est” de voluntari din Azerbaidjan și a unei unități de arabi aflați în Germania, denumită „Legiunea Arabiei Libere”. Heinrich Himmler, care l-a informat asupra avansării planurilor de exterminare a evreilor, a fost și cel care i-a conferit lui Hadj Amin gradul, după câte se pare onorific, de Gruppenführer-SS. În octombrie 1944 se crede ca al-Husseini a fost implicat în așa numita „Operație Atlas” care a a constat in trimiterea
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
execute acțiuni de sabotaj împotriva populației evreiești și a regimului mandatar în Palestina. Ei au fost parașutați în zona Ierihon. Ex-muftiul a apelat , de asemenea, la autoritățile din Italia, Bulgaria și Ungaria, cerând să anuleze permisele de plecare a unor evrei în Palestina, cu recomandarea de a-i deporta mai degrabă în Polonia, care era aflată atunci sub ocupație nazistă și adăpostea o mare parte din lagărele de exterminare. La finele războiului mondial al-Husseini a fost capturat la 15 mai 1945
Amin al-Husseini () [Corola-website/Science/335014_a_336343]
-
500 musulmani (cca. 17,000 în 1967, peste 30,000 în 2013, tendința: creștere), 5,681 creștini (cca. 6,000 în 1967), fără a-i include pe cei 790 armeni (până la cca. 500 în 2011, tendința: descreștere) și 3,089 evrei (începând cu zero în 1967, întrucât au fost evacuați după ce Vechiul Oraș a fost capturat de Iordania în urma războiului arabo-israelian din 1948; aproape 3,000 plus vreo 1,500 studenți ieșiva în 2013, tendința: creștere). În timpul războiului arabo-israelian din 1948
Ierusalimul Vechi () [Corola-website/Science/335052_a_336381]
-
Oraș a fost capturat de Iordania în urma războiului arabo-israelian din 1948; aproape 3,000 plus vreo 1,500 studenți ieșiva în 2013, tendința: creștere). În timpul războiului arabo-israelian din 1948, Vechiul Ierusalim a fost capturat de Iordania și toți locuitorii săi evrei au fost evacuați. În timpul Războiului de Șase Zile din 1967, când s-au văzut lupte mână-la-mână pe Muntele Templului, forțele israeliene au capturat Vechiul Oraș împreună cu restul Ierusalimului de Est, l-au anexat ulterior la Israel și l-au reunit
Ierusalimul Vechi () [Corola-website/Science/335052_a_336381]
-
această biserică. În 1099, Ierusalimul a fost capturat de armata creștină occidentală a Primei Cruciade și a rămas în mâinile cruciaților până a fost recapturat de musulmanii arabi conduși de Saladin, pe 2 octombrie 1187. El i-a chemat pe evrei și le-a permis să se restabilească în oraș. În 1219, zidurile orașului au fost distruse de Mu'azzim, sultan al Damascului; în 1229, prin tratatul cu Egiptul, Ierusalimul a trecut temporar în mâinile lui Frederick II al Germaniei. În
Ierusalimul Vechi () [Corola-website/Science/335052_a_336381]
-
Muntelui Templului din sud, către Zidul Plângerii și Poarta Damascului aflate în vest. Populația sa a fost de 22,000 în 2005. Ca și alte trei cartiere ale Vechiului Oraș, cartierul musulman a avut în trecut o populație amestecată de evrei, musulmani și creștini până la tulburările din 1929. Astăzi, există în cartierul musulman mai multe case cumpărate și locuite de evrei și niște ieșive, ca de exemplu Cartierul creștin (, Ḩărat an-Nașăra) este situat în partea nord-vestică a Vechiului Oraș, întinzându-se
Ierusalimul Vechi () [Corola-website/Science/335052_a_336381]
-
în 2005. Ca și alte trei cartiere ale Vechiului Oraș, cartierul musulman a avut în trecut o populație amestecată de evrei, musulmani și creștini până la tulburările din 1929. Astăzi, există în cartierul musulman mai multe case cumpărate și locuite de evrei și niște ieșive, ca de exemplu Cartierul creștin (, Ḩărat an-Nașăra) este situat în partea nord-vestică a Vechiului Oraș, întinzându-se de la Poarta Nouă din nordul cartierului, de-a lungul zidului vestic al Vechiului Oraș până la Poarta Jaffa, de-a lungul
Ierusalimul Vechi () [Corola-website/Science/335052_a_336381]
-
Strada Chain în nord și se extinde spre Zidul Plângerii și Muntele Templului. Cartierul are o istorie bogată, cu o prezență iudaică aproapre continuă din secolul 8 î. Hr. În 1948, populația sa era de în jur de 2,000 de evrei ce au fost asediați și forțați să plece în masă. Cartierul a fost complet devastat de forțele arabe în timpul , iar vechile sinagogi au fost distruse. Cartierul evreiesc a rămas sub control iordaniaan până la capturarea sa de către parașutiștii Israelului în timpul Războiului
Ierusalimul Vechi () [Corola-website/Science/335052_a_336381]