44,556 matches
-
Ca o recunoaștere a activității neurochirurgicale efectuate de Dr. , la 10 decembrie 1979, se inaugurează Serviciul de Neurochirurgie din Spitalul Militar Central la parterul blocului chirurgical afectându-i-se 65 paturi, un bloc operator modern cu o sală mare de operații stereotaxice plombată, cu control teleradiografic de finețe al fiecărui gest chirurgical, un serviciu de neuroradiologie, un cabinet de explorări funcționale, camere de reanimare, garsoniere plombate pentru cazarea bolnavilor implantați cu 198Au, 192Ir. Se abordează toată patologia neurochirurgicală, efectuându-se inclusiv
Mircea Iacob () [Corola-website/Science/331701_a_333030]
-
militari, grație calităților profesionale, cât și umane ale Doctorului Iacob. Înzestrat cu o deosebită disciplină a muncii și autoexigență, pe care le impunea și colaboratorilor, era sever, dar corect față de discipoli și de bolnavi, așa cum era și în plaga în timpul operațiilor. Modest și cinstit în relațiile colegiale se remarca printr-o putere de muncă deosebită, egalată numai de dragostea pentru bolnavi și specialitate. Deși din tinerețe suferea de o fibrilație atrială care-i necesita cruțare și tratament medical, a continuat să
Mircea Iacob () [Corola-website/Science/331701_a_333030]
-
neurochirurgi și neurologi de care poate să fie mândru. A fost creator de școală neurochirurgicală în armată, bucurându-se de stimă și respect deosebit printre bolnavii militari și civili, precum și printre neurochirurgii din Romania. În cele peste 20 000 de operații pe care le-a făcut forțând adeseori imposibilul, Generalul Dr. Iacob a uitat, deși o știa foarte bine, că mici măcar medicul nu este Dumnezeu. Așa se explică tenacitatea extraordinară cu care s-a dăruit profesiei. În munca sa nu
Mircea Iacob () [Corola-website/Science/331701_a_333030]
-
vechea școală, care urmând "logica gentilomilor", era adepta atacului armat impulsiv în rândurile opuse, unde victoria era în general câștigată cu prețul unor mari pierderi. Pe câmpul de bătălie era mereu atent și energic, chiar dacă deseori nu era ferm în operațiile precedente bătăliei pentru a-și asigura minimul avantaj, ca ocolirea flancurilor adversarilor, înșelarea inamicului și atacul prin surprindere. Într-o ocazie el a constrâns armata inamică franceză de 60000 de soldați, să se retragă și a cucerit ducatul de Brabant
John Churchill, I Duce de Marlborough () [Corola-website/Science/331734_a_333063]
-
să-l consilieze pe regele Carol al II-lea în chestiuni financiare. Autorul seriei de romane James Bond, scriitorul și fostul spion Ian Fleming, care a cunoscut-o bine pe Vera, din perioada când au lucrat amândoi pentru "Serviciul de Operații Speciale" britanic, SOE (Special Operations Executive), s-a inspirat din personalitatea ei pentru a construi personajul Moneypenny, șefa superagentului majestății sale, celebrul 007. Rolul Verei în SOE a fost să organizeze rezistența pe teritoriul ocupat de germani, să pună la
Vera Atkins () [Corola-website/Science/331871_a_333200]
-
pe semitulpină cu o încărcătură de 12-15 ochi/m 2 , repartizată pe cordițe sau coarde de 10-12 ochi. Reacționează puternic la fertilizarea cu îngrășăminte chimice, K, P, datorită vigorii mari de creștere, iar din punct de vedere al lucrărilor și operațiilor în verde, se realizează în special cele cu caracter curent. Calități și defecte: Soiul este productiv, dar prezintă o colorație neuniformă a boabelor, care îi diminuează considerabil valoarea comercială. http://www.eu-vitis.de/datasheet/culCountryTable.php?data=ROM&PHPSESSID=d435aa5012bca5d28dc1717ee8395f6b
Cetățuia (strugure) () [Corola-website/Science/331884_a_333213]
-
formă semiînaltă, sistemul de tăiere mixt, cu o încărcătura optimă de rod de 16-18 ochi/m2 , repartizată pe elemente lungi de rod (coarde de 12-14 ochi). În cursul perioadei de vegetație sunt recomandate un număr relativ mic al lucrărilor și operațiile în verde, în special plivitul lăstarilor sterili, copilitul și desfrunzitul parțial. Producțiile de struguri sunt mari și variază în funcție de arealul de cultură în care este cultivat, iar din această producție, producția marfă reprezintă 85-88%. Calități și defecte: Soiul Azur se
Azur (strugure) () [Corola-website/Science/331883_a_333212]
-
pe cerul planetei. Artiștii care populează Meridianul aparțin în marea lor parte uneia dintre cele două categorii: Amplificați și Transformați. Primii sunt cuplați la dispozitive miniaturizate asistate cerebral, auxiliare occipitale și tastaturi inserate în antebraț. Cei din urmă trec prin operații radicale care-i fac să prezinte aspectul exterior al unor animale terestre sau extraterestre, dispărute sau încă existente. Bob Benedict este un fost pilot, concediat după un accident în urma căruia au murit toți pasagerii navei sale. El s-a retras
Meridian (roman) () [Corola-website/Science/331892_a_333221]
-
muncitorii și prizonierii aliați eliberați au supus sistemul logistic aliat la o presiune uriașă. În acest timp, trupele aliate de la nord, sud și este de regiunea Ruhr își reorganizau liniile pentru pregătirea atacului final spre inima Germaniei. Noul plan de operații prevedea ca Grupul de Armată XII comandat de Bradley să dea atacul principal. Din cadrul acestui grup, Armata I comandată de Hodges în centrul frontului avea ca obiectiv un atac de aproximativ 210 km spre Leipzig și fluviul Elba. La nord
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
1916 și a avut ca rezultat anihilarea încercării Armatei 9 germane de forțare a Munților Carpați prin Culoarul Rucăr-Bran., în ea fiind angajate forțele Armatei 2 române și forțele Armatei 9 germane. Bătălia din zona Bran-Câmpulung a făcut parte din operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați, cea de-a treia operație de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916. Ea s-a desfășurat începând cu a doua decadă a lunii septembrie și până la începutul lunii octombrie
Bătălia din zona Bran-Câmpulung (1916) () [Corola-website/Science/335641_a_336970]
-
forțare a Munților Carpați prin Culoarul Rucăr-Bran., în ea fiind angajate forțele Armatei 2 române și forțele Armatei 9 germane. Bătălia din zona Bran-Câmpulung a făcut parte din operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați, cea de-a treia operație de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916. Ea s-a desfășurat începând cu a doua decadă a lunii septembrie și până la începutul lunii octombrie 1916, având trei obiective principale: oprirea ofensivei declanșate de inamic pe frontul
Bătălia din zona Bran-Câmpulung (1916) () [Corola-website/Science/335641_a_336970]
-
în Bucovina, Armata 1 austro-ungară acționând între Târnava Mare și Olt și Armata 9 germană acționând în partea sudică a frontului, aflată sub conducerea generalului Erich von Falkenhayn, proaspăt demis din funcția de șef al Statului Major general. Planul de operații al Puterilor Centrale prevedea în faza inițială o dublă ofensivă. Prima dintre acestea era a Armatei 1 austro-ungară în zona Trotuș-Oituz având ca scop ocuparea acestei trecători și ulterior interceptarea comunicației de pe Valea Siretului pentru a preveni sosirea ajutoarelor ruse
Bătălia din zona Bran-Câmpulung (1916) () [Corola-website/Science/335641_a_336970]
-
să fie desfășurată de Armata 9 germană și avea ca obiectiv „"deschiderea drumului peste munți spre București, pe calea cea mai scurtă, astfel ca întreg teritoriul de vest al Munteniei să fie tăiat ca de un cuțit"”. Dacă aceste două operații reușeau, planul prevedea o a treia operație care care consta în trecerea Dunării de către forțele aflate sub comanda lui Mackensen și desfășurarea unui atac concetrat asupra Bucureștiului. Planul general al ofensivei Armatei 9 germane prevedea „"trecerea munților odată cu inamicul, sau
Bătălia din zona Bran-Câmpulung (1916) () [Corola-website/Science/335641_a_336970]
-
și avea ca obiectiv „"deschiderea drumului peste munți spre București, pe calea cea mai scurtă, astfel ca întreg teritoriul de vest al Munteniei să fie tăiat ca de un cuțit"”. Dacă aceste două operații reușeau, planul prevedea o a treia operație care care consta în trecerea Dunării de către forțele aflate sub comanda lui Mackensen și desfășurarea unui atac concetrat asupra Bucureștiului. Planul general al ofensivei Armatei 9 germane prevedea „"trecerea munților odată cu inamicul, sau în cel mai rău caz înainte ca
Bătălia din zona Bran-Câmpulung (1916) () [Corola-website/Science/335641_a_336970]
-
trecătorilor de pe granițe"”. În acest scop urmau să fie atacate succesiv forțele românești care apărau trecătorile Carpaților Meridionali, în vederea ocupării prin surprindere a uneia dintre acestea și facilitarea astfel a trecerii grosului forțelor germane la sud de Carpați. Planul de operații român prevedea trecerea la apărarea strategică pe întreg frontul de nord și menținerea de către cele trei armate (1, 2 și de Nord) a aliniamentului Carpaților până la sosirea iernii „"când zăpezile mari ce vor cădea peste munți vor opri operațiile"”. Forțele
Bătălia din zona Bran-Câmpulung (1916) () [Corola-website/Science/335641_a_336970]
-
de operații român prevedea trecerea la apărarea strategică pe întreg frontul de nord și menținerea de către cele trei armate (1, 2 și de Nord) a aliniamentului Carpaților până la sosirea iernii „"când zăpezile mari ce vor cădea peste munți vor opri operațiile"”. Forțele române erau reprezentate de Grupul Nămăești (comandant general de divizie Dumitru Cotescu - comandantul Corpului II Armată), ocupând un dispozitiv de luptă centrat pe șoseaua Câmpulung - Brașov. Inițial forțele române erau reprezentate de dinDivizia 22 Infanterie (comandant general de brigadă
Bătălia din zona Bran-Câmpulung (1916) () [Corola-website/Science/335641_a_336970]
-
Cotescu - comandantul Corpului II Armată), ocupând un dispozitiv de luptă centrat pe șoseaua Câmpulung - Brașov. Inițial forțele române erau reprezentate de dinDivizia 22 Infanterie (comandant general de brigadă Aristide Razu) proaspăt intrată în dispozitiv de luptă după sosirea din zona operației de la Flămânda. Acesteia avea să i se alăture începând cu noaptea de 7/18 octombrie Divizia 12 Infanterie (comandant general de brigadă Traian Găiseanu) retrasă de pe frontul din Dobrogea. Pentru atacul pozițiilor românești, comandamentul german destinase forțe ale Armatei 9
Bătălia din zona Bran-Câmpulung (1916) () [Corola-website/Science/335641_a_336970]
-
îndreptate spre poziția de ocupat, restul, constituit în ariergardă va întârzia înaintarea inamicului, folosindu-se de pozițiunile intermediare ce oferă terenul și care vor fi și ele recunoscute de pe acum". Respectarea cu strictețe de către trupele române a acestui ordin de operații a făcut ca deși inamicul a obținut un număr de victorii tactice în faza inițială, în cele din urmă a fost nevoit să oprească acțiunea ofensivă și să treacă la defensivă, într-o situație nu foarte favorabilă: "Corpul 1 rezervă
Bătălia din zona Bran-Câmpulung (1916) () [Corola-website/Science/335641_a_336970]
-
ca rezultat zădărnicirea încercării Armatei 9 germane de forțare a Munților Carpați pe „cel mai scurt drum spre București”., în ea fiind angajate forțele Armatei 2 române și forțele Armatei 9 germane. Bătătlia de pe Valea Prahovei a făcut parte din operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați, cea de-a treia operație de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916. Ea s-a desfășurat începând cu a doua decadă a lunii septembrie și până la începutul lunii octombrie
Bătălia de pe Valea Prahovei (1916) () [Corola-website/Science/335640_a_336969]
-
pe „cel mai scurt drum spre București”., în ea fiind angajate forțele Armatei 2 române și forțele Armatei 9 germane. Bătătlia de pe Valea Prahovei a făcut parte din operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați, cea de-a treia operație de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916. Ea s-a desfășurat începând cu a doua decadă a lunii septembrie și până la începutul lunii octombrie 1916, având trei obiective principale: oprirea ofensivei declanșate de inamic pe frontul
Bătălia de pe Valea Prahovei (1916) () [Corola-website/Science/335640_a_336969]
-
în Bucovina, Armata 1 austro-ungară acționând între Târnava Mare și Olt și Armata 9 germană acționând în partea sudică a frontului, aflată sub conducerea generalului Erich von Falkenhayn, proaspăt demis din funcția de șef al Statului Major general. Planul de operații al Puterilor Centrale prevedea în faza inițială o dublă ofensivă. Prima dintre acestea era a Armatei 1 austro-ungară în zona Trotuș-Oituz având ca scop ocuparea acestei trecători și ulterior interceptarea comunicației de pe Valea Siretului pentru a preveni sosirea ajutoarelor ruse
Bătălia de pe Valea Prahovei (1916) () [Corola-website/Science/335640_a_336969]
-
să fie desfășurată de Armata 9 germană și avea ca obiectiv „"deschiderea drumului peste munți spre București, pe calea cea mai scurtă, astfel ca întreg teritoriul de vest al Munteniei să fie tăiat ca de un cuțit"”. Dacă aceste două operații reușeau, planul prevedea o a treia operație care care consta în trecerea Dunării de către forțele aflate sub comanda lui Mackensen și desfășurarea unui atac concetrat asupra Bucureștiului. Planul general al ofensivei Armatei 9 germane prevedea „"trecerea munților odată cu inamicul, sau
Bătălia de pe Valea Prahovei (1916) () [Corola-website/Science/335640_a_336969]
-
și avea ca obiectiv „"deschiderea drumului peste munți spre București, pe calea cea mai scurtă, astfel ca întreg teritoriul de vest al Munteniei să fie tăiat ca de un cuțit"”. Dacă aceste două operații reușeau, planul prevedea o a treia operație care care consta în trecerea Dunării de către forțele aflate sub comanda lui Mackensen și desfășurarea unui atac concetrat asupra Bucureștiului. Planul general al ofensivei Armatei 9 germane prevedea „"trecerea munților odată cu inamicul, sau în cel mai rău caz înainte ca
Bătălia de pe Valea Prahovei (1916) () [Corola-website/Science/335640_a_336969]
-
trecătorilor de pe granițe"”. În acest scop urmau să fie atacate succesiv forțele românești care apărau trecătorile Carpaților Meridionali, în vederea ocupării prin surprindere a uneia dintre acestea și facilitarea astfel a trecerii grosului forțelor germane la sud de Carpați. Planul de operații român prevedea trecerea la apărarea strategică pe întreg frontul de nord și menținerea de către cele trei armate (1, 2 și de Nord) a aliniamentului Carpaților până la sosirea iernii „"când zăpezile mari ce vor cădea peste munți vor opri operațiile"”. Forțele
Bătălia de pe Valea Prahovei (1916) () [Corola-website/Science/335640_a_336969]
-
de operații român prevedea trecerea la apărarea strategică pe întreg frontul de nord și menținerea de către cele trei armate (1, 2 și de Nord) a aliniamentului Carpaților până la sosirea iernii „"când zăpezile mari ce vor cădea peste munți vor opri operațiile"”. Forțele române erau reprezentate de Grupul Prahova (comandant general de brigadă Arthur Văitoianu), ocupând un dispozitiv de luptă centrat pe șoseaua Ploiești - Brașov, cu Divizia 10 Infanterie (comandant general de brigadă Emanoil Manolescu Mladian) în flancul drept și Divizia 21
Bătălia de pe Valea Prahovei (1916) () [Corola-website/Science/335640_a_336969]