45,675 matches
-
primă instanță, sîntem tentați să credem c-au înnebunit nemții. „Schijă“ a fost întotdeauna un fotbalist rezonabil, însă, din păcate, nebîntuit de harul magiei. Filiform, lipsit de forță și de perspectivă. La fel, Vlad Munteanu. Precoce, talentat, dar boem, interesat parcă mai mult de viața de dincolo de tușa terenului. Ce-o fi știut să le facă și să le spună Petrik Sander celor doi români? Și care Petrik Sander? Cine e Petrik Sander? Un mare Nimeni, un Nobody, un Niemand, dacă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
cu cercei mulți și victorii puține, ai toate șansele să te molipsești de nebunia generală și să ajungi, ca în cazul lui Mutu, din vîrf retras, vedetă în rezervă. De vină sînt și accidentările, izvorîte din duritatea campionatului englez, dar parcă Henry, Van Nistelrooy, Reyes, Cristiano Ronaldo și alți stranieri implantați în părți mai puțin rusificate ale Marii Britanii nu scîrțîie la fiecare contact și nu ruginesc la prima picătură consumată după lăsarea serii. Timpul nu e, însă, pierdut. Fotbalul e universal
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de a ne lăsa baltă. Tata Puiu, ca să ne exprimăm în registrul sloganului „Gîndește liber!“, e pierdut în eter între Senat, renunțare și pămînturile Saudite. Lobonț n-o duce nici el grozav, Rădoi cheamă în instanță contestatarii refacerii osoase, Ganea parcă nu se mai face bine, Chivu nu rezistă pe iarbă mai mult de zece minute, gîndindu-se nostalgic la epoca dinainte de fatalul tenis cu piciorul. Toate aceste suferințe nu erau prea greu de îndurat. În mintea românilor, cei enumerați mai sus
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
în fața Angliei cu 134-0. La numai cîteva luni, am cîștigat Cupa Europeană a Națiunilor și tragem nădejde să ne calificăm la Mondiale. România n-a dus-o niciodată foarte bine, dar, atunci cînd țara a avut conducători de os străin, parcă nu s-a mai trăit atît de rău. De ce deprind locuitorii acestor meleaguri gustul pentru muncă și temeinicie doar atunci cînd li se comandă în alt idiom decît în cel matern? Probabil că, atunci, în preajma străinilor, li se deșteaptă subit
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
adversarului, însă estetica l-a dus la victorie. Ce frumos e sudul Californiei! Ce destinși sînt oamenii care-și permit să dea de la 90 de dolari în sus ca să vadă echipa de tenis a Statelor cu unii din Europa, români parcă! Focile aclimatizate în parcul din La Jolla mușcă milionari, lebedele, grațiate surprinzător de suporterii români, alunecă pe apă, izvoarele susură și Florin Segărceanu se apără de soare și de umilință cu o șepcuță albă. Retina nu poate focaliza altceva. Sînt
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
a divinului, este relația însăși, pură, cu principiul generator, este unirea dintre etern și trupul muritor, de aceea el dă și sensul deplin al planului mântuirii creștine (Mondzain 51). Rezultatul acestei viziuni, inspirate, iată, nu direct de filosofia platoniciană, ci parcă mai curând de Aristotel și de filosofia sa practică, este încercarea de "iconicizare" a divinului, oíkonómos, gestionarul absolut al creației. Prónoia (providență), pe care o dirijează acest administrator suprem, trebuie să lase totuși pentru
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
cald al bunicii și mângâierea ușoară o trezesc pe Alondra din somn. Privește în jur. Sare din pat și aleargă la fereastră. Soarele cu dinți face să scânteieze în mii de luminițe zăpada pufoasă. Din mijlocul curții, omul de zăpadă parcă-i zâmbește. Așteaptă puțin! Vin în curând afară. N-am uitat ce ți-am promis! îi spune fetița cu buzele lipite de geam. EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * Ce fel de întâmplare a trăit Alondra în vis? * De ce a intrat omul
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
mare și eu decid. Primul sunt eu! a spus băiatu, fără ca măcar să-și privească sora. Fetița a început să plăngă în timp ce Emanuel s-a avântat pe derdeluș, chiuind de bucurie. Lăbuș s-a lipit tăcut de picioarele Ioanei, înțelegându-i parcă supărarea. La un hop, pe la jumătatea pârtiei, sania s-a răsturnat și băiatul s-a trezit aruncat cât colo într-un troian de zăpadă.Din vârful dealului , toți au văzut ce s-a întâmplat. Ioanei i-au înghețat lacrimile pe
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
nerăbdătoare ceasul. În curând voi pleca și eu să-mi colind prietenii și vecinii. Privirea îmi alunecă de la ceas la bradul din camera mea. Împodobit cu multe luminițe strălucitoare, cu o mulțime de globuri si beteală, e tare mândru și parcă ne urează tuturor: “Crăciun fericit!” Se aud zgomote la ușă: voci de copii și clinchete de clopoței. Au sosit primii colindători. Cu obrajii roșii de la gerul de afară, ei încep să cânte, vestind prin colindele lor, Nașterea Mântuitorului Hristos. - Ramona
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
lasă purtată pe aripi de vânt și de închipuire. - Vrei să poposim aici? o întreabă GÎNDUL hoinar, oprinduse sus, pe Dealul Repedea. Privește pădurea!E toată smălțuită cu toporași, viorele și brebenei. - Să poposim, răspunde fetița. E foarte frumos! Totuși... parcă lipsește ceva? E prea multă liniște? De ce oare? - Întreabă pădurea! o sfătuiește GÎNDUL neștiutor. Fetița îi ascultă sfatul, dar pădurea nu are timp să-i răspundă.Trebuie să deschidă mugurașii, să le pună copacilor haină nouă de verde crud. Trebuie
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
pantof pernă păpușă covor caiet câine ochi boboc trandafir topor fular soră 6) Alcătuiește o propoziție folosindu-l , dintre cuvintele obținute mai sus, pe acela care denumește o floare de primăvară. Povestea Ceciliei Îmi amintesc bine ce vă voi povesti. Parcă s-a întâmplat ieri. Mergeam spre casă, într-o zi de toamnă târzie. Nu ploua, deși atmosfera era mohorâtă și un vânt rece învolbura frunzele uscate de pe trotuar. Eram cu mama . În fața noastră, o mânuță murdară de copil s-a
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
rămas pustii și stau de strajă-n zare, cu trunchiurile fumurii, în așteptarea iernii ce va sosi în caleașca ei argintie, cu zăpadă și polei. - Cri! cri! cri! Cri! cri! cri! Cosmin se oprește din meșterit. I s-a părut? Parcă a auzit cântecul unui greieraș. Nu poate fi adevărat. Greierașii și-au găsit demult un culcuș pentru iarnă . N-au cum să cânte pe o așa vreme neprietenoasă. - Cri! cri! cri! Cri! cri! cri! - Unde ești negriciosule? întreabă băiatul, auzind
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
privit Nu era prea mare, dar avea o formă perfectă. Solzii sidefii luceau în lumina soarelui. Aripioarele de pe spate și de pe abdomen se depărtau și se apropiau de corp, în ritmul unei respirații trepidante, în timp ce deschidea gura larg, să soarbă, parcă , tot aerul din jur. Mă privea cu niște ochi mari,fără gene și... - Dă-mi drumul, băiatule , că-ți voi face mult bine! am auzit spunându-mi un glas subțirel. Eu sunt peștisorul fermecat și dacă te înduri de mine
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
dimineață. S-au copt cireșele. Sute și sute de cercei sângerii se alintă pe crengile cireșilor. Cristian e fericit. Astăzi e sâmbătă și merge la bunica sa, în Copou. Cireșul cel mare al bunicii îl așteaptă gătit cu fructe zemoase. Parcă simte deja gustul dulce-acrișor. Va sta în cireș toată ziua. E gata de plecare. În prag, mama îl sfătuiește: - Să fii atent cum mergi! Să ai grijă la traversare! Ce plictiseală! Mereu aceleași și aceleași sfaturi. Parcă el nu știe
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
cu fructe zemoase. Parcă simte deja gustul dulce-acrișor. Va sta în cireș toată ziua. E gata de plecare. În prag, mama îl sfătuiește: - Să fii atent cum mergi! Să ai grijă la traversare! Ce plictiseală! Mereu aceleași și aceleași sfaturi. Parcă el nu știe cum să meargă pe stradă. E doar băiat mare. Dar... mă rog... Promite să circule pe trotuar, să fie atent la urcarea și la coborârea din troleibuz, să traverseze numai pe la trecerea de pietoni, după ce se asigură
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
istorie e un memorial plin de momente vii, superior notate, în care intuirea mecanismului vieții politice este ageră și sobru exprimată. Neuitată este scena primirii la curtea din Viena a cronicarului, de către Iosef II, circumstanțiată, demnă, fără neghioabe admirații, vie parcă de ieri. D. CANTEMIR D. Cantemir (1673-1723) e un erudit de faimă europeană,voievod moldovean, academician berlinez, prinț moscovit, un Lorenzo de Medici al nostru. Autor între altele al unei Istorii a imperiului otoman scrisă latinește, care i-a făcut
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
De notat sanctuarul Dochiei, păzit de Nona, un soi de vestală, și de o ciută: "Aice un spectacol nou se desfășură înaintea ochilor ei, un ocean de neguri plutea deasupra coamelor de pini urieși, stânci manine ăgreleî, răsturnate de cutremur, parcă erau aninate deasupra capului ei și formau o tărie nestrăbătîndă în giurul simulacrului Dochiei". Valea-Albă e un basm de aventuri mongolice în care Ștefan cel Mare e tot atât de puțin istoric ca și Goffredo în Gerusalemme liberata. Scenele de război sunt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mamă, obrajii-mi se pălesc! Ah! inima-mi zvîcnește!... și zboară de la mine! Îmi cere... nu-ș' ce-mi cere! și nu știu ce i-aș da: Și cald și rece, uite, că-mi furnică prin vine; În brațe n-am nimica și parcă am ceva. Evenimentul supranatural este salutat printr-o grea și lentă năvală de vite, într-un tablou vrednic de Troyon: Era în murgul serii și soarele sfințise; A puțurilor cumpeni țipând parcă chema A satului cireadă ce greu, mereu sosise
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
prin vine; În brațe n-am nimica și parcă am ceva. Evenimentul supranatural este salutat printr-o grea și lentă năvală de vite, într-un tablou vrednic de Troyon: Era în murgul serii și soarele sfințise; A puțurilor cumpeni țipând parcă chema A satului cireadă ce greu, mereu sosise Și vitele muginde la sghiab întins pășea. Dar altele-adăpate trăgea în bătătură, În gemete de mumă vițeii lor striga! Vibra al serii aer de tauri grea murmură; Zglobii sărind vițeii la uger
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
armonizare a colorilor țipătoare). O galerie de "caractere" este alcătuită numai dintr-o combinație obiectivă de proverbe și zicători, plină de nuanțe invizibile, de o truculență genială. Iată tipul sintetic al indolentului: Când umblă prin poticele Umblarea-i e-ncovoiată Parcă e luat din iele. Ca la pisica plouată. Te uiți la dânsul și parcă La o treabă când se scoală Tot prin străchini goale calcă. Parcă are ouă-n poală. Umblă parcă treieră la mărăcini. Pîn-a se găti mireasa, Ochii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
obiectivă de proverbe și zicători, plină de nuanțe invizibile, de o truculență genială. Iată tipul sintetic al indolentului: Când umblă prin poticele Umblarea-i e-ncovoiată Parcă e luat din iele. Ca la pisica plouată. Te uiți la dânsul și parcă La o treabă când se scoală Tot prin străchini goale calcă. Parcă are ouă-n poală. Umblă parcă treieră la mărăcini. Pîn-a se găti mireasa, Ochii ginerelui iasă. Când te uiți la el și trece Parcă este în chiostece. Pann
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
genială. Iată tipul sintetic al indolentului: Când umblă prin poticele Umblarea-i e-ncovoiată Parcă e luat din iele. Ca la pisica plouată. Te uiți la dânsul și parcă La o treabă când se scoală Tot prin străchini goale calcă. Parcă are ouă-n poală. Umblă parcă treieră la mărăcini. Pîn-a se găti mireasa, Ochii ginerelui iasă. Când te uiți la el și trece Parcă este în chiostece. Pann are meșteșugul măscăriei fine, al amestecului savuros de mirosuri lingvistice tari. Portretul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Când umblă prin poticele Umblarea-i e-ncovoiată Parcă e luat din iele. Ca la pisica plouată. Te uiți la dânsul și parcă La o treabă când se scoală Tot prin străchini goale calcă. Parcă are ouă-n poală. Umblă parcă treieră la mărăcini. Pîn-a se găti mireasa, Ochii ginerelui iasă. Când te uiți la el și trece Parcă este în chiostece. Pann are meșteșugul măscăriei fine, al amestecului savuros de mirosuri lingvistice tari. Portretul feciorului de împărat, fiu de țigancă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
uiți la dânsul și parcă La o treabă când se scoală Tot prin străchini goale calcă. Parcă are ouă-n poală. Umblă parcă treieră la mărăcini. Pîn-a se găti mireasa, Ochii ginerelui iasă. Când te uiți la el și trece Parcă este în chiostece. Pann are meșteșugul măscăriei fine, al amestecului savuros de mirosuri lingvistice tari. Portretul feciorului de împărat, fiu de țigancă, poate servi ca specimen: Deci crescând băiatul mare, Ș-alt miros dă bălăria". Și-ntîi și după-nțărcare, Astfel dar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în fine, castel selenar. Când toate aceste vise triste au fost risipite rămâne sentimentul propriului deces: Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost, De-mi țin la el urechea - și râd de cîte-ascult Ca de dureri străine?... Parc-am murit de mult. Eminescu e un poet de concepție și asta stânjenește pe unii critici. Dar poetul nu filozofează ci construiește vizionar. Bolta e o catapeteasmă spartă prin care curge nimicul, poetul stă sub "arcurile negre, cu stâlpi nalți
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]