44,454 matches
-
și acestea pot fi efectuate de auditori interni ("audit intern") sau de către o terță parte, independentă de organizația executantă a proiectului ("audit extern"), cum ar fi o agenție de auditare a sistemelor calității. "Inspecția calității bazată pe eșantionare și controlul statistic al proceselor". Ieșiri ale Asigurării Calității pot include: "Procese de îmbunătățirea calității". Imbunătățirea calității include acțiuni întreprinse pentru creșterea eficienței și eficacității proiectului, în scopul de a asigura beneficii sporite pentru părțile interesate în proiect. Astfel de acțiuni ar trebui
Managementul calității în proiecte () [Corola-website/Science/319048_a_320377]
-
etc. Dacă rezultatul proiectului este un nou serviciu, caracteristicile de calitate ale serviciului furnizat sunt: calitatea accesului la serviciu, promptitudinea servirii clienților, competența furnizorului de servicii, curtoazia și abilitățile de comunicare, fiabilitatea serviciului. Controlul calității necesită utilizarea metodelor de control statistic al proceselor. De aceea, echipa de lucru a proiectului trebuie să aibă cunoștințe asupra controlului statistic al calității, în special asupra eșantionării, pentru a ajuta la evaluarea rezultatelor controlului calității. Între alte subiecte, echipa de lucru trebuie să cunoască deosebirile
Managementul calității în proiecte () [Corola-website/Science/319048_a_320377]
-
accesului la serviciu, promptitudinea servirii clienților, competența furnizorului de servicii, curtoazia și abilitățile de comunicare, fiabilitatea serviciului. Controlul calității necesită utilizarea metodelor de control statistic al proceselor. De aceea, echipa de lucru a proiectului trebuie să aibă cunoștințe asupra controlului statistic al calității, în special asupra eșantionării, pentru a ajuta la evaluarea rezultatelor controlului calității. Între alte subiecte, echipa de lucru trebuie să cunoască deosebirile dintre: ٭"controlul statistic prin atribute", aplicat atunci când caracteristica controlată este nemăsurabilă sau greu măsurabilă și se
Managementul calității în proiecte () [Corola-website/Science/319048_a_320377]
-
De aceea, echipa de lucru a proiectului trebuie să aibă cunoștințe asupra controlului statistic al calității, în special asupra eșantionării, pentru a ajuta la evaluarea rezultatelor controlului calității. Între alte subiecte, echipa de lucru trebuie să cunoască deosebirile dintre: ٭"controlul statistic prin atribute", aplicat atunci când caracteristica controlată este nemăsurabilă sau greu măsurabilă și se clasează în "corespunzătoare" sau "necorespunzătoare", respectiv "controlul statistic prin măsurare" -atunci când caracteristica de calitate este măsurabilă și valorile acesteia se determină prin măsurare pentru fiecare unitate
Managementul calității în proiecte () [Corola-website/Science/319048_a_320377]
-
a ajuta la evaluarea rezultatelor controlului calității. Între alte subiecte, echipa de lucru trebuie să cunoască deosebirile dintre: ٭"controlul statistic prin atribute", aplicat atunci când caracteristica controlată este nemăsurabilă sau greu măsurabilă și se clasează în "corespunzătoare" sau "necorespunzătoare", respectiv "controlul statistic prin măsurare" -atunci când caracteristica de calitate este măsurabilă și valorile acesteia se determină prin măsurare pentru fiecare unitate din eșantion; ٭"cauze speciale ale erorilor" (evenimente neobișnuite) și "cauze aleatorii" (variația normală a procesului, datorată numai întâmplării); ٭"toleranțe" (rezultatul controlului
Managementul calității în proiecte () [Corola-website/Science/319048_a_320377]
-
este posibilă clasificarea cauzelor sau defectelor. Identificarea celor mai importante cauze sau defecte (în procente) este utilizată pentru a ghida acțiunile corective. Pentru îmbunătățirea calității se acționează în primul rând asupra eliminării cauzelor care generează cele mai numeroase defecte; ٭"Eșantionarea statistică" implică extragerea unei părți din "populația" care prezintă interes pentru inspecție. Există o varietate de modalități de prelevare a datelor pentru a forma (a constitui) eșantioane, care trebuie să fie cunoscute de echipa de lucru a proiectului. ٭"Utilizarea unor diagrame
Managementul calității în proiecte () [Corola-website/Science/319048_a_320377]
-
probabilitățile matematice ale diferitelor evenimente de joc, ci are și așteptări legate de rezultatele jocului, atâta timp cât există o interacțiune permanentă între joc și jucător. Pentru a obține rezultate favorabile în urma acestei interacțiuni, jucătorii iau în calcul toate informațiile posibile, inclusiv statistice, pentru a elabora strategii de joc. Atâta timp cât oamenii apelează la rezultate statistice trecute pentru a obține o probabilitate subiectivă drept grad de încredere, există și procesul psihologic invers - predicția rezultatelor statistice viitoare bazate pe o probabilitate dată. Un astfel de
Matematica jocurilor de noroc () [Corola-website/Science/319175_a_320504]
-
de rezultatele jocului, atâta timp cât există o interacțiune permanentă între joc și jucător. Pentru a obține rezultate favorabile în urma acestei interacțiuni, jucătorii iau în calcul toate informațiile posibile, inclusiv statistice, pentru a elabora strategii de joc. Atâta timp cât oamenii apelează la rezultate statistice trecute pentru a obține o probabilitate subiectivă drept grad de încredere, există și procesul psihologic invers - predicția rezultatelor statistice viitoare bazate pe o probabilitate dată. Un astfel de comportament predictiv se manifestă din plin în jocurile de noroc, unde probabilitățile
Matematica jocurilor de noroc () [Corola-website/Science/319175_a_320504]
-
interacțiuni, jucătorii iau în calcul toate informațiile posibile, inclusiv statistice, pentru a elabora strategii de joc. Atâta timp cât oamenii apelează la rezultate statistice trecute pentru a obține o probabilitate subiectivă drept grad de încredere, există și procesul psihologic invers - predicția rezultatelor statistice viitoare bazate pe o probabilitate dată. Un astfel de comportament predictiv se manifestă din plin în jocurile de noroc, unde probabilitățile sunt asociate cu mizele puse în joc, cu scopul de a prevedea câștiguri sau pierderi medii în viitor. Un
Matematica jocurilor de noroc () [Corola-website/Science/319175_a_320504]
-
Fizica statistică reunește trei discipline ale fizicii teoretice, înrudite prin obiectul de studiu dar diferite prin metodele utilizate: "termodinamică", "mecanică statistică" și "teorie cinetică". Obiectul de studiu comun sunt fenomenele în care, într-un sistem macroscopic, are loc un transfer de lucru
Fizică statistică () [Corola-website/Science/319325_a_320654]
-
Fizica statistică reunește trei discipline ale fizicii teoretice, înrudite prin obiectul de studiu dar diferite prin metodele utilizate: "termodinamică", "mecanică statistică" și "teorie cinetică". Obiectul de studiu comun sunt fenomenele în care, într-un sistem macroscopic, are loc un transfer de lucru mecanic, căldură sau substanță. Termodinamica nu utilizează metode statistice, dar principiile ei se justifică prin rezultatele celorlalte două discipline
Fizică statistică () [Corola-website/Science/319325_a_320654]
-
obiectul de studiu dar diferite prin metodele utilizate: "termodinamică", "mecanică statistică" și "teorie cinetică". Obiectul de studiu comun sunt fenomenele în care, într-un sistem macroscopic, are loc un transfer de lucru mecanic, căldură sau substanță. Termodinamica nu utilizează metode statistice, dar principiile ei se justifică prin rezultatele celorlalte două discipline. În teoria cinetică proprietățile macroscopice ale unui sistem sunt definite ca "valorile cele mai probabile" ale mărimilor microscopice corespunzătoare, pe când în mecanica statistică ele sunt "valori medii" calculate într-un
Fizică statistică () [Corola-website/Science/319325_a_320654]
-
căldură sau substanță. Termodinamica nu utilizează metode statistice, dar principiile ei se justifică prin rezultatele celorlalte două discipline. În teoria cinetică proprietățile macroscopice ale unui sistem sunt definite ca "valorile cele mai probabile" ale mărimilor microscopice corespunzătoare, pe când în mecanica statistică ele sunt "valori medii" calculate într-un "colectiv statistic" (sau "ansamblu statistic") asociat sistemului. Termodinamica se ocupă cu studiul fenomenologic, la scară macroscopică, al fenomenelor care decurg cu schimb de lucru mecanic, căldură si substanță. Baza teoretică a termodinamicii o
Fizică statistică () [Corola-website/Science/319325_a_320654]
-
principiile ei se justifică prin rezultatele celorlalte două discipline. În teoria cinetică proprietățile macroscopice ale unui sistem sunt definite ca "valorile cele mai probabile" ale mărimilor microscopice corespunzătoare, pe când în mecanica statistică ele sunt "valori medii" calculate într-un "colectiv statistic" (sau "ansamblu statistic") asociat sistemului. Termodinamica se ocupă cu studiul fenomenologic, la scară macroscopică, al fenomenelor care decurg cu schimb de lucru mecanic, căldură si substanță. Baza teoretică a termodinamicii o constituie un număr redus de "principii", derivate prin generalizare
Fizică statistică () [Corola-website/Science/319325_a_320654]
-
justifică prin rezultatele celorlalte două discipline. În teoria cinetică proprietățile macroscopice ale unui sistem sunt definite ca "valorile cele mai probabile" ale mărimilor microscopice corespunzătoare, pe când în mecanica statistică ele sunt "valori medii" calculate într-un "colectiv statistic" (sau "ansamblu statistic") asociat sistemului. Termodinamica se ocupă cu studiul fenomenologic, la scară macroscopică, al fenomenelor care decurg cu schimb de lucru mecanic, căldură si substanță. Baza teoretică a termodinamicii o constituie un număr redus de "principii", derivate prin generalizare și abstractizare din
Fizică statistică () [Corola-website/Science/319325_a_320654]
-
abstractizare din fapte experimentale. Din aceste principii rezultă existența unor "funcții de stare" care caracterizează complet starea unui sistem termodinamic. Dar termodinamica nu poate stabili forma acestor funcții de stare; ele fie sunt determinate experimental, fie sunt calculate de mecanica statistică sau teoria cinetică. Necesitatea practică de a optimiza randamentul motorului cu abur, inventat și dezvoltat începând de pe la 1700, l-a condus pe Sadi Carnot (1824) la enunțarea "teoremei lui Carnot" care, câteva decenii mai târziu, avea să fie reformulată ca
Fizică statistică () [Corola-website/Science/319325_a_320654]
-
1873-1876) a pus bazele "termodinamicii chimice" și "chimiei fizice". Hermann von Helmholtz (1882-1883) a introdus metodele termodinamicii în "electrochimie". Impactul acestor idei și aplicațiile lor au acordat termodinamicii, alături de electromagnetism, o pozție de maximă relevanță în fizica secolului XIX. Mecanica statistică, numită uneori și "termodinamică statistică", studiază proprietățile sistemelor macroscopice la echilibru, utilizând metode statistice. Aceste metode sunt aplicate unui colectiv statistic (ansamblu statistic) constând dintr-un număr mare de stări microscopice ale sistemului studiat. Colectivul statistic este presupus reprezentativ pentru
Fizică statistică () [Corola-website/Science/319325_a_320654]
-
chimice" și "chimiei fizice". Hermann von Helmholtz (1882-1883) a introdus metodele termodinamicii în "electrochimie". Impactul acestor idei și aplicațiile lor au acordat termodinamicii, alături de electromagnetism, o pozție de maximă relevanță în fizica secolului XIX. Mecanica statistică, numită uneori și "termodinamică statistică", studiază proprietățile sistemelor macroscopice la echilibru, utilizând metode statistice. Aceste metode sunt aplicate unui colectiv statistic (ansamblu statistic) constând dintr-un număr mare de stări microscopice ale sistemului studiat. Colectivul statistic este presupus reprezentativ pentru sistem, în sensul că el
Fizică statistică () [Corola-website/Science/319325_a_320654]
-
introdus metodele termodinamicii în "electrochimie". Impactul acestor idei și aplicațiile lor au acordat termodinamicii, alături de electromagnetism, o pozție de maximă relevanță în fizica secolului XIX. Mecanica statistică, numită uneori și "termodinamică statistică", studiază proprietățile sistemelor macroscopice la echilibru, utilizând metode statistice. Aceste metode sunt aplicate unui colectiv statistic (ansamblu statistic) constând dintr-un număr mare de stări microscopice ale sistemului studiat. Colectivul statistic este presupus reprezentativ pentru sistem, în sensul că el trebuie să conțină, cu ponderi corecte, toate stările stările
Fizică statistică () [Corola-website/Science/319325_a_320654]
-
idei și aplicațiile lor au acordat termodinamicii, alături de electromagnetism, o pozție de maximă relevanță în fizica secolului XIX. Mecanica statistică, numită uneori și "termodinamică statistică", studiază proprietățile sistemelor macroscopice la echilibru, utilizând metode statistice. Aceste metode sunt aplicate unui colectiv statistic (ansamblu statistic) constând dintr-un număr mare de stări microscopice ale sistemului studiat. Colectivul statistic este presupus reprezentativ pentru sistem, în sensul că el trebuie să conțină, cu ponderi corecte, toate stările stările dinamice microscopice compatibile cu starea macrocopică dată
Fizică statistică () [Corola-website/Science/319325_a_320654]
-
aplicațiile lor au acordat termodinamicii, alături de electromagnetism, o pozție de maximă relevanță în fizica secolului XIX. Mecanica statistică, numită uneori și "termodinamică statistică", studiază proprietățile sistemelor macroscopice la echilibru, utilizând metode statistice. Aceste metode sunt aplicate unui colectiv statistic (ansamblu statistic) constând dintr-un număr mare de stări microscopice ale sistemului studiat. Colectivul statistic este presupus reprezentativ pentru sistem, în sensul că el trebuie să conțină, cu ponderi corecte, toate stările stările dinamice microscopice compatibile cu starea macrocopică dată. Proprietățile macroscopice
Fizică statistică () [Corola-website/Science/319325_a_320654]
-
fizica secolului XIX. Mecanica statistică, numită uneori și "termodinamică statistică", studiază proprietățile sistemelor macroscopice la echilibru, utilizând metode statistice. Aceste metode sunt aplicate unui colectiv statistic (ansamblu statistic) constând dintr-un număr mare de stări microscopice ale sistemului studiat. Colectivul statistic este presupus reprezentativ pentru sistem, în sensul că el trebuie să conțină, cu ponderi corecte, toate stările stările dinamice microscopice compatibile cu starea macrocopică dată. Proprietățile macroscopice pe care le utilizează termodinamica sunt calculate ca valori medii ale mărimilor microscopice
Fizică statistică () [Corola-website/Science/319325_a_320654]
-
sistem, în sensul că el trebuie să conțină, cu ponderi corecte, toate stările stările dinamice microscopice compatibile cu starea macrocopică dată. Proprietățile macroscopice pe care le utilizează termodinamica sunt calculate ca valori medii ale mărimilor microscopice corespunzătoare, pe acest colectiv statistic. Bazele mecanicii statistice clasice au fost puse de Gibbs (1884). Ulterior, dinamica clasică a componentelor microscopice ale sistemului a fost completată cu cea dată de mecanica cuantică, inclusiv calcularea ponderilor asociate stărilor microscopice: conform statisticilor Bose-Einstein pentru bosoni sau Fermi-Dirac
Fizică statistică () [Corola-website/Science/319325_a_320654]
-
că el trebuie să conțină, cu ponderi corecte, toate stările stările dinamice microscopice compatibile cu starea macrocopică dată. Proprietățile macroscopice pe care le utilizează termodinamica sunt calculate ca valori medii ale mărimilor microscopice corespunzătoare, pe acest colectiv statistic. Bazele mecanicii statistice clasice au fost puse de Gibbs (1884). Ulterior, dinamica clasică a componentelor microscopice ale sistemului a fost completată cu cea dată de mecanica cuantică, inclusiv calcularea ponderilor asociate stărilor microscopice: conform statisticilor Bose-Einstein pentru bosoni sau Fermi-Dirac pentru fermioni. Teoria
Fizică statistică () [Corola-website/Science/319325_a_320654]
-
puse de Gibbs (1884). Ulterior, dinamica clasică a componentelor microscopice ale sistemului a fost completată cu cea dată de mecanica cuantică, inclusiv calcularea ponderilor asociate stărilor microscopice: conform statisticilor Bose-Einstein pentru bosoni sau Fermi-Dirac pentru fermioni. Teoria cinetcă utilizează metode statistice pentru a determina proprietățile macroscopice ale unui sistem, pornind de la dinamica microscopică (forțele care acționează la scară moleculară și atomică). Spre deosebire de mecanica statistică, nu se limitează la studiul stărilor de echilibru termodinamic. James Clerk Maxwell și Ludwig Eduard Boltzmann au
Fizică statistică () [Corola-website/Science/319325_a_320654]