45,675 matches
-
alintă "ca cioara-n laț". Ea e "sora cea de scoarță". Fata moșului muncește de "nu-și mai strânge picioarele". E "piatra de moară în casă", iar soră-sa "busuioc de pus la icoane". Fata babei iese gătită dumineca "de parc-a lins-o vițeii". Gura babei "umbla cum umblă melița". În casa lui "a apucat a cânta găina", fiindcă dacă îndrăznește "să se întreacă cu dedeochiul", baba și fata ei "îl umple de bogdaprosti". În încheiere, fata moșului se mărită
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
foarte grațioase, sunt dintre acelea în care ușoara preocupare de moarte ia corp, fără mitologie, în fumul alb al prafului de Bărăgan, pastelurile de câmp în tradiția Eliade și Alecsandri: Când dimineața se ivește Din al văzduhurilor fund, Tot câmpul parcă-ntinerește, Iar deșteptată de pe prund, Cireada satului pornește... În urma ei un roi de grauri Ca niște valuri cenușii S-așează-n coarne pe la tauri, Fac fel de fel de nebunii. Până ce-n zarea depărtată Spre locul trist se pun pe drum, Și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
apune maiestos, Adio-al unui suflet artistic, ce se curmă Pe-o tristă armonie cu sunet dureros! Și degetele-i albe pe clapele sonore Se-nmlădiau alene, în ochii mei privind - Erau în miez de noapte târzii și tainici ore... Parcă simțeam pe Weber lângă clavir murind!... * Și-am plâns - precum ar plânge amantul după dricul Iubitei fidanțate purtat spre cimitir; Și-am plâns - precum ar plânge murindul în delir. Printre atâtea versuri prozaice, întîlnim uneori fraze poetice deloc banale: Alunec
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vraja acestor poeme, al căror ultim sens liric este: inutilitatea reacțiunilor personale în fața rotației lumii. Strofele ingenioase, frazele apăsate și sentențioase slujesc admirabil scopului: Și-n vremea cât s-au cununat * Iar când a fost la-nmormîntatS-a-ntins poporul adunat Toți morții parcă s-au sculat Să joace-n drum după tilinci: Să-și plângă pe ortacul lor, Feciori, la zece fete, cinci, Așa era de mult popor Cu sdrăngăneii la opinci Venit să plângă pe-un fecior Ca-n port de sat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
virtuozitate deplină. Traducătorul are, în afară de aceasta, un unghi de creație. Cu instinctul său de om de la Pind, el a văzut în epoca arhaică a Greciei o lume de păstori, de haiduci hărțăgoși, și ne-a dat un Homer oieresc, ieșit parcă de la stână. De altminteri imaginile pastorale sunt realmente în Homer. G. Murnu le-a făcut numai traco-getice, le-a țărănizat. Toate priveliștile cu vite, cu turme, cu ospețe sunt de un specific românesc izbitor. Traducătorul a știut să dea firesc
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
profană, Văzduhu-i greu cât n-ar fi-n stare vâslind să-l taie o aripă, Un trandafir murind se farmă pătând cuprinsul ca o rană. Și tot mai grea, mai tare crește naiva florilor urgie, Se-ntrec care de care parcă să-nvingă ori să moară-n luptă. În van trimite-un gând de pace un miros blând de iasomie Și flutură-n deșert în aer, ca un steag alb, o nalbă ruptă. Dăm și de serafimul mallarmean în chipul îngerului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sonoră a ceasurilor: Bate-ntîi un ceas sfios Cine știe unde, Și-n târziu auzi din jos Altul cum răspunde. Cântă liniștea, și-acum Altele rămase Se-ntîlnesc grăbite-n drum Și cad peste case. Cad, și-apoi răsună iar Subt bolți așa clare; Parc-arunci într-un pahar Cu mărgăritare. Fantezismul lui D. Anghel nu e o călătorie în plină aventură, cum se înțelege azi, poetul dimpotrivă arătând hotărârea de a sfârși poemul, ci tendința spre feeric. Aspectul acesta nu-i cel mai fericit
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
scutită de spiritul de "moft", de vreme ce poetul speră să intre în veșnicie, ca și Isus, călare pe asin: Nu știu ce s-a schimbat în mine, Dar simt că s-a schimbat ceva - Ceva, la fel, ca după-o boală grea, Când parcă simți că-ți este mult mai bine!... Am fost cândva bolnav cu-adevărat?... Dau boala mea n-a fost decât Calvarul unui vis urât Din care abia acum m-am deșteptat?... Nu știu ce-a fost, și nici n-aș
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
supreme condensări ale teroarei de umid sunt de citat Lacustră, halucinație a unui diluviu ce izbește cu valuri de apă pe adormit: De-atîtea nopți aud plouând, Aud materia plângând... Sunt singur, și mă duce-un gând Spre locuințele lacustre. Și parcă dorm pe scânduri ude, În spate mă izbește-un val - Tresar prin somn și mi se pare Că n-am tras podul de la mal. Un gol istoric se întinde, Pe-aceleași vremuri mă găsesc... Și simt cum de atâta ploaie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rost mai are-un suflet orb... . . - Chiar! Cu toate acestea poetul e capabil de reânnoire și e remarcabilă încercarea de folclor în stil ermetic, cu o întîlnire absurdă de mitologii și geografii disparate, într-un cântec amestecat și himeric: Și parcă mă cheamă, Nimic nu înțelege... De crengi atârnând, Și aș vrea ca să mor Avesalomi gemând Ca Romulus Rege, Cu plete-ncîlcite... Uitat, legendar... De spaimă mă prind Cuprins de-o furtună Priviri rătăcite, Pierdut să dispar, Și mintea, de zgomot, Prin
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
E. Bucuța, fără aparat artistic, dar câteodată cu o mai mare, tocmai de aceea, prospețime de sinceritate, Emil Dorian, în poezii de leagăn unde se cântă până și "pîntecuțul", buricul, dinții: Când deschizi gurița vie Și surâzi cu ochi nurlii, Parcă este o cutie Pentru mici bijuterii. Și sub buza ta frumoasă, Ispitindu-te să-i iei, Pe gingia de mătasă, Dinții mici sunt doi cercei. PERPESSICIUS Întâia culegere de versuri a lui Perpessicius, Scut și targă, conținea însemnări pe raniță
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-a lungul veacurilor de cronicari, scriitori, poeți. Cu mișcări gingașe, își reia cursul domol spre prietenul ei, râul Prut, ce o așteaptă și o îmbrățișează de o veșnicie cu aceeași dragoste. În lunca inundată a acestui râu molatic, unde apa parcă a uitat să meargă, în anul 1976 au început lucrările la cea mai mare amenajare piscicolă din Moldova, Complexul Piscicol Movileni, punct de lucru al SC PISCICOLA Iași, în aval de confluența pârâului Miletin cu râul Jijia, între gara Larga
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
sub forma unui plan de idei. Vei folosi, desigur, tasta ENTER. „A fost un om deosebit. Îi scânteiau privirile și era și el mișcat când ne spunea despre mărirea strămoșilor. Pe sub tavanul scund al casei treceau eroii altor vremuri. Auzeam parcă freamătul luptelor și, acasă, îi visăm o noapte întreaga. Ne-am strâns toți băieții și am luat o hotărâre mare, să ne ducem și noi cu Domnu peste Siret. Dar Domnu nu s-a dus nicăieri...” 3) Alcătuiește un scurt
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
adică prin tradiție -, au fost, și ei, conștienți de lucrul acesta. A. Russo ne spune că: "În Moldova clerul avea mare nume de învățătură și de evlavie"1, iar aiurea, dîndu-și seamă totodată și de influența salutară a Apusului și parcă voind să afirme că progresul românismului e concomitent cu influența apuseană, zice: "De la Costinești, crescuți în țeara leșească, și până la noi, tot drumurile Apusului sunt bătute de pruncii ro-mîni"2, ceea ce e o justificare a celor spuse de noi, că
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Negruzzi cu trei ani înainte 3, că "părtinește acestei din urmă sisteme". Asachi face, tot aici, și propuneri detailate: e de părere să se reînvie cuvinte din cărțile bisericești, din manuscrise, și să se ia cuvinte din limba populară. Așadar, parcă ne-ar vorbi Russo; nu lipsește nici poporanismul. Dar imediat cere alungarea cuvintelor străine, "deși vechi în limbă", căci... abuzul vechi e tot abuz. Ba, încă, recomandă modul cum s-a format limba literară grecească modernă, care, zice el, va
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
reprezentativ dîndu-ne pe acel om de Stat care a pus bazele României moderne. În epoca de decepție și reacție, numai un om ca dl Maiorescu cu cultura germană de după 1848 2, cu temperamentul său rece, cu frica sa de entusiasm - parcă sentimentul ar fi o slăbiciune 3 -, cu mintea sa cumpăni-toare, cu inteligența sa remarcabilă, cu cultura sa întinsă și variată, cu firea sa sterilă de concepții și de simțiri - de unde atitudinea sa disprețuitoare și negativă 4 -, nu-mai un astfel de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pe neînțelegerea limbii. Și mai departe, când Gheorghe zice: "- Vasile, măi frate, d-apoi cică-i pentru binele nostru"... iar Veveriță răspunde: "- Se poate, cumătri; însă vina noastră-i dacă nu-i pricepem? Ei ne grăiesc într-o limbă străină, parcă noi am fi pricopsiți ca dînșii..." -, e clar că Alecsandri pune mai ales pe socoteala limbii ceea ce ar fi trebuit să pună pe socoteala ciocnirii formelor noi cu obiceiurile vii ale pământului. * Dar toate direcțiile în care s-a manifestat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Articolul Comedia franceză și comedia ruseascăî. străinilor, pe când această părere ar fi trebuit să ne fie cumplit de indiferentă și atunci poate mergeam mai bine"1 . Aiurea se ridică împotriva "plăsmuirii meșteșugite" a limbii și cugetării "de către o anume academie", parcă "poporul în două mii de ani n-a avut nici limbă, nici cugetare..." 2 . Dar acela împotriva căruia Eminescu este mai categoric e Eliade Rădulescu: " Ruina frumoasei limbi vechi, care se scria încă cu toată vigoarea în veacul trecut, o datorim
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în fiecare zi. O causerie între artiști care fac glume într-un atelier, o fată frumoasă care se apleacă la teatru pe marginea lojei, o stradă spălată de ploaie, în care lucește caldarâmul înnegrit... totul ni-l face prezent și parcă viu a doua oară ă...î Ieșim la miezul nopții din teatrul unde el asculta pe Malibran, și intrăm în strada aceea lugubră Moulins, unde, pe un pat cu plată, Rolla al său a venit să doarmă și să moară
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
mei copii (având și eu patru, la rându-mi), iar suferința mi-e cumplită când îmi văd primul copil bolnav (de la 21 de ani) și neajutorat, dar avându-i pe Leo și Bia în preajmă, îmi alin supărarea și trec, parcă, mai ușor peste obstacole. împreună cu acești doi minunați elevi, acum în ultimul an al ciclului primar, celebrăm spiritul care ne însuflețește, înțelegând iubirea ca pe o bucurie de a fi alături de cei care au nevoie de o mână de ajutor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
micuț, cu părul blond. Mi-e dor de amicii mei cu care mă jucam până târziu în nisip, sau făceam mâncarea noastră specifică și extrem de ciudată, cu ingrediente deosebite cum ar fi: pământul, apa, frunzele etc. Pare prostesc, uneori, dar parcă tot ce e în jurul meu mă leagă, într-o oarecare măsură, de vremea copilăriei. Nici măcar nu am realizat cât de repede am crescut, câte s-au schimbat în preajmă...Am pierdut persoane dragi, am învățat ce înseamnă moartea, ce înseamnă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
nu-i un ocean de iubire, Ci o mare moartă Nu s-a ținut după gloată, Tată n-a vrut să fie (acum abia constată ca și-a dorit familie), îmbătrânit, se simte răscolit, Căci viața-i o roată și parcă nu simte nimic Căci odată și-a investit Toate sentimentele într-o singură fată și iată că, nici la sfârșit, viața nu-i poate fi cumpărată Arta face toți banii, dar banii nu fac artă, Așteaptă să-i găsești doar
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
rămas cei mai tari în minciuni și plăsmuiri iar demența voastră nu are limite. Chiar dacă spuneți că aceste falsuri sînt scrise într-o limbă necunoscută, totuși susțineți ,,că textele de acolo nu cuprind decît perioada Bure- bista - Decebal”. Huoo! Spuneți parcă pătrunși de fiorul morții, că dacă aceste tăblițe nu ar fi false asta ar însemna o revoluție în istoria limbii române. Gura păcătosului adevăr grăiește! Cît privește demența lui Densușianu, la noi hulitul a ajuns o meserie pentru liftele ce
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
face mare supărare ivriților mincinoși. Așera era o zeiță filisteană a fertilității descoperită în multe locuințe înainte de secolul Vl î.e.n. sub forma unei statuete ce prezintă o femeie pînă la brîu cu trăsă- turi fine, cu o podoabă pe cap, parcă din monede, cum poartă și astăzi unele bănățence dar și regina Șubad din Sumer. În brațe ține un copil mic în scutece. Dar statueta a fost descoperită și în numeroase morminte care erau niște găuri orizontale săpate într-un deal
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
harmiz cu sensul de cal tînăr și plin de forță, fiind la geți simbolul sacru al judecății. Sub imaginea unui cal alergînd, puternic stilizat apare pe monezile de argint ale geților iar pe tăblița 17 calul este culcat pe pământ parcă așteptînd mesajul preotului judecător care hotărăște în numele lui Zabelo. Grecii l-au preluat sub forma de Hermes cu toate atributele lui Sarmis divinul sau Mitra cum i-au spus romanii. Herodot spune despre regii Traciei că adorau dintre toți zeii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]