46,103 matches
-
celălalt pol al eșichierului politic evreiesc, printr-o tentativă de fuziune Între Uniunea Evreilor din România (U.E.R.) și Partidul Evreiesc 2. Problema legislației reparatoriitc "Problema legislației reparatorii" Revenirea vieții evreiești la o minimă normalitate impunea anularea Întregului complex de măsuri rasiale ale guvernării anterioare, măsuri ce au lovit societatea evreiască În Întregime și au scos-o, În fapt, de sub protecția legii. Deși noul guvern de coaliție, instaurat În urma loviturii de stat de la 23 August 1944, a proclamat oficial, În primele sale
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Deși noul guvern de coaliție, instaurat În urma loviturii de stat de la 23 August 1944, a proclamat oficial, În primele sale zile de existență, reîntoarcerea la Constituția din 19233, ceea ce ar fi presupus, logic, abrogarea imediată și integrală a Întregii legislații rasiale ce contravenea spiritului acestei Constituții, În fapt, o serie dintre aceste legi antievreiești au continuat să funcționeze - În parte din motive de inerție birocratică, În parte din cauza faptului că noua guvernare, prin toate segmentele ce o compuneau, nu a văzut
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
necesitate internă, românească. Liderii vieții evreiești, și În special Wilhelm xe "Fielderman"Fielderman, și-au concentrat eforturile În direcția obținerii legilor de reparație. Reprezentanți ai organizațiilor evreiești au Început o campanie pentru a explica opiniei publice românești problema anulării legislației rasiale. Astfel, Aurel xe "Weiss"Weiss, fost deputat și avocat, va Încerca o prezentare sistematizată a legislației antisemite: „Calitatea mea de intelectual, crescut În mediul cel mai autentic de viață românească, Îmi impune sarcina de a mă adresa În aceste cxe
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
sistematizată a legislației antisemite: „Calitatea mea de intelectual, crescut În mediul cel mai autentic de viață românească, Îmi impune sarcina de a mă adresa În aceste cxe "Antonescu"lipe poporului român, pentru a-l lămuri În privința unor aspecte ale legislației rasiale, care a Împânzit viața socială, politică și culturală a țării”2. La 16 septembrie 1944, Consiliul General Evreiesc a adresat guvernului un memoriu ce conținea toate grupurile de revendicări ale populației evreiești, legate de abrogarea prevederilor legislative antievreiești În problema
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
legi prin care să se acorde fiecărei familii Îndoliate În urma masacrelor hitleriste și legionare o pensie din partea statului 2. Se vor ivi probleme serioase În aplicarea legii În special În problema locuințelor: eliberarea acestora de chiriașii ce profitaseră de legislația rasială a fost În repetate rânduri amânată, luându-se În considerare dificultatea socială a evacuării acestora. Conform prevederilor legii, se prelungea eliberarea proprietăților redobândite până la 23 aprilie 1945, dar respectivii chiriași capătă o nouă prelungire până la 26 octombrie 19453, tinzându-se
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
român a trenat găsirea unei soluții. În același timp au rămas nerezolvate o serie de probleme, precum cea a cetățeniei populației evreiești. În vara lui 1946, un ziar evreiesc nota: „Legiferarea cetățeniei este În stadiul lăsat de regimul de prigoană rasială”6. La 9 octombrie 1946, o delegație a câtorva organizații evreiești, formată din avocatul xe "Goldhamer"Goldhamer, avocatul xe "Focșăneanu"Focșăneanu (U.E.R.) și avocatul xe "Tumarchin"Tumarchin (Partidul Evreiesc), a fost primită În audiență de Secretarul General din Ministerul Justiției
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
putut da, până acum, le vom face după Înfrângerea dușmanului comun”4. Planul comunitartc "Planul comunitar" În perioada 1944-1948, comunitățile evreiești s-au confruntat cu grave probleme, cauzate de starea de sănătate zdruncinată a populației evreiești, În timpul anilor de segregare rasială 5. De asemenea, grave probleme sociale stau În fața comunităților În perioada imediat următoare războiului: o populație pauperizată de politica vechiului regim, lipsa unui cămin, dificultatea reîncadrării În muncă. În fața acestor complicate și urgente probleme, s-a Încercat, În perioada 1945-1948
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
articole ale Legii numai articolele 1-5, 13, 14 și 16 mai au o redactare corespunzătoare, tot restul conținând prevederi depășite, care nu mai oglindesc situația reală a naționalităților conlocuitoare”1. Aceeași notă cerea abrogarea unor prevederi privind delictele de „injurie rasială”, pe motiv că ele se regăsesc În noul Cod Penal adoptat În ianuarie 1948 și În Constituție. Aceste prevederi referitoare la „delictul rasial” se refereau exclusiv la evrei și au fost elaborate În 1945, ca o reacție la legislația rasială
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
oglindesc situația reală a naționalităților conlocuitoare”1. Aceeași notă cerea abrogarea unor prevederi privind delictele de „injurie rasială”, pe motiv că ele se regăsesc În noul Cod Penal adoptat În ianuarie 1948 și În Constituție. Aceste prevederi referitoare la „delictul rasial” se refereau exclusiv la evrei și au fost elaborate În 1945, ca o reacție la legislația rasială din perioada fascistă și ca să sublinieze cotitura radicală a noii Puteri. Abrogarea lor În 1950 reprezenta o Încercare de „scădere de profil” a
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
rasială”, pe motiv că ele se regăsesc În noul Cod Penal adoptat În ianuarie 1948 și În Constituție. Aceste prevederi referitoare la „delictul rasial” se refereau exclusiv la evrei și au fost elaborate În 1945, ca o reacție la legislația rasială din perioada fascistă și ca să sublinieze cotitura radicală a noii Puteri. Abrogarea lor În 1950 reprezenta o Încercare de „scădere de profil” a discursului politic În problema persecuțiilor rasiale și naționale. Era și acesta un semn discret al Puterii că
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
și au fost elaborate În 1945, ca o reacție la legislația rasială din perioada fascistă și ca să sublinieze cotitura radicală a noii Puteri. Abrogarea lor În 1950 reprezenta o Încercare de „scădere de profil” a discursului politic În problema persecuțiilor rasiale și naționale. Era și acesta un semn discret al Puterii că Începea adoptarea ideologiei naționaliste, ce putea să-i ofere o legitimitate care Îi lipsea. În același timp, această reorientare a poziției teoretice a comuniștilor români față de problema națională era
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Înțelegerii și al rupturii a fost mai lung și implicit mai dureros, iar uneori fatal. Un număr important de comuniști provin din mișcarea sionistă, În special din gruparea de stânga Hashomer Hatzair, dar și din alte grupări. Pe fondul persecuțiilor rasiale, ce Încep din timpul guvernării profasciste Goga-Cuza, În 1937, și vor ajunge la paroxism În perioada dictaturii lui Antonescu, cât și datorită faptului că „soluția căminului național evreiesc” părea că devine tot mai Îndepărtată, aceștia au schimbat steagul alb-albastru cu
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
acest fapt ca pe un deziderat strict al evreilor („ei spun”, „ei vor”), și nu ca pe o necesitate a statului de drept român, care, reluând Constituția din 1923, ar fi trebuit să se despartă de toate legile cu caracter rasial. Un moment important În „despărțirea” evreilor de partidele istorice l-a avut cunoscuta cuvântare din februarie 1945 a generalului xe "Rădescu"Rădescu, În care vorbea de „cei fără neam și fără Dumnezeu, așa cum i-a botezat poporul, șcareț au pornit
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
loc pentru rasism și antisemitism. Era și un grăunte de logică În această speranță: o lume bazată pe ură și crimă se prăbușise, era de așteptat ca noua ordine ce se instaura să fie negarea celei vechi, negarea opresiunii naționale, rasiale, religioase. Dar speranța se va dovedi nefondată, ura față de cel diferit a supraviețuit schimbărilor politice și, drapată Într-un steag nou, avea să se reîntoarcă. Încă o dată logica nu a fost confirmată de istorie. Un test semnificativ În privința normalizării relațiilor
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
teren; din partea majorităților se manifestă intoleranță, datorită temerii că își pierd identitatea și modul de viață; mulți imigranți, mai ales tinerii sunt în mod disproporționat loviți de șomaj, se consideră discriminați și se organizează în grupuri pe criterii etnice ori rasiale, ca mijloc de apărare; ca reacție, apar mișcările extremiste în jurul ideilor național-șovine și xenofobe în rândurile majorității. Desigur, persoanele care fac parte din minorități trebuie să respecte legile și, pentru rațiuni de ordine publică, securitate, sănătate, morală, trebuie să-și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
parte din minorități, ca și grupurile ca atare, constituite pe bază de rasă, culoare, ascendență sau origine etnică ori națională, indiferent dacă astfel de grupuri sunt sau nu sunt recunoscute, intră sub incidența Convenției pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială din 1965, din punctul de vedere al drepturilor lor individuale. Acest lucru nu depinde de acceptarea unei definiții ori a unei clasificări a minorităților, probleme pe care practica le-a rezolvat de la caz la caz, în funcție de împrejurările concrete din fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
terorismului se negociază un proiect de Convenție generală privind terorismul internațional, ale cărui linii directoare prevăd: considerarea activităților teroriste drept infracțiuni supuse pedepselor legale și extrădarea celor vinovați; abrogarea textelor de lege care stipulează derogări pe motive politice, filosofice, ideologice, rasiale, etnice, religioase etc. Exista convingerea că se va ajunge, cu acest prilej, și la o definiție general acceptată a terorismului. În cadrul Adunării generale a ONU, statele s-au angajat să-și coordoneze mai bine inițiativele antiteroriste. La rândul său, Consiliul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
o formă istorică de comunitate umană, caracterizată prin comunitate de limbă, de teritoriu, de viață economică și prin comunitatea de factură psihică, ceea ce se manifestă în esență în comunitatea culturii naționale 36. Națiunea nu este un fenomen etnic sau biologic (rasial), ci un fenomen social, constituit ca urmare a unui îndelungat proces istoric, în cursul căruia diferite neamuri, popoare și rase s-au amestecat între ele, dând naștere națiunii 37. Într-un dicționar juridic englez relativ recent termenul "națiune" este definit
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
oameni existentă sub forma unei societăți organizată juridic, de obicei locuind o porțiune distinctă de teritoriu, care vorbește aceeași limbă, folosește aceleași obiceiuri, având o continuitate istorică și care se distinge de alte grupuri similare prin originea și caracteristicile lor rasiale și în general, dar nu în mod necesar, care trăiește sub aceeași guvernare și suveranitate 38. Totodată, având în vedere caracterul de stat federal al SUA, se precizează că potrivit dreptului constituțional american cuvântul "stat" se aplică la membrii Uniunii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a libertăților fundamentale, conform Cartei". In acest scop, se arată in Declarație, ,,b) statele trebuie să coopereze pentru a asigura respectarea universală și punerea în aplicare a drepturilor omului și a libertătilor fundamentale pentru toți, ca și a eliminării discriminării rasiale și a intoleranței religioase sub toate formele lor". 25 După cum arată E. Mc Whinney, acest principiu nu este mai important sau mai puțin important decât celelalte principii. Pe de altă parte, nu există nici o justificare juridică pentru încercarea de a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Tribunalului Arbitral Mixt); Convenția germano-poloneză, referitoare la Silezia Superioară, 15 mai 1922; Pactul Societății Națiunilor. 31 Convenția și Protocolul referitoare la statutul refugiaților; Convenția privind statutul apatrizilor; Convenția asupra reducerii cazurilor de apatridie; Convenția asupra eliminării tuturor formelor de discriminare rasială; Convenția internațională asupra eliminării și reprimării crimei de apartheid; Convenția împotriva torturii și a altor pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante, Tribunalul administrativ al Națiunilor Unite etc. 32 . E.I. Daes, La condition de l'individu et le droit international
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
din 1960 până în 2005, deținând funcții de conducere în Centrala M.A.E. director și secretar general, iar în străinătate a fost ambasador al României în Danemarca și Federația Rusă. Este expert în Comitetul O.N.U. pentru eliminarea discriminării rasiale. Este autor al unor lucrări de bază, dintre care menționăm: Tratatul de drept internațional (3 vol.), Drepturile omului, Drepturile minorităților în mileniul III și Discriminarea rasială. 1 Convenția a fost semnată de 42 State, din cele 45 State membre ale
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Danemarca și Federația Rusă. Este expert în Comitetul O.N.U. pentru eliminarea discriminării rasiale. Este autor al unor lucrări de bază, dintre care menționăm: Tratatul de drept internațional (3 vol.), Drepturile omului, Drepturile minorităților în mileniul III și Discriminarea rasială. 1 Convenția a fost semnată de 42 State, din cele 45 State membre ale Consiliului; sunt părți 35 state membre; nu au semnat-o Andorra, Franța și Turcia; șapte state semnatare nu au ratificat Convenția. 2 Doc.CM( 94) 161
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
îi influențează comportamentul de consum<footnote Sica Stanciu, op. cit., http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/5.htm footnote>: grupurile de naționalități, care trăiesc în comunități largi, cu gusturi și tradiții etnice specifice; grupuri religioase, cu preferințe și trebuințe proprii; grupuri rasiale, cu stiluri culturale și atitudini distincte; grupuri geografice, cu stiluri de viață caracteristice unor spații teritoriale. De exemplu, piața SUA, formată din peste 260 de milioane de oameni este alcătuită din importante culturi secundare, cum ar fi cea hispanică (aproximativ
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
îi influențează comportamentul de consum<footnote Sica Stanciu, op. cit., http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/5.htm footnote>: grupurile de naționalități, care trăiesc în comunități largi, cu gusturi și tradiții etnice specifice; grupuri religioase, cu preferințe și trebuințe proprii; grupuri rasiale, cu stiluri culturale și atitudini distincte; grupuri geografice, cu stiluri de viață caracteristice unor spații teritoriale. De exemplu, piața SUA, formată din peste 260 de milioane de oameni este alcătuită din importante culturi secundare, cum ar fi cea hispanică (aproximativ
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]