6,446 matches
-
de pui, 300 gr. de măruntaie de pui, două bucăți de piept de pasăre, 100 ml de ulei, sare, piper, usturoi, cimbru, busuioc, 300 gr. de brânză telemea de oaie rasă pe răzătoare, 300 gr. de costiță bacon sau șuncă țărănească, patru ouă bătute spumă, 200 gr. de smântână. În tava unsă cu ulei punem un strat de măruntaie și le călim bine, adăugăm ficatul și mai călim puțin. În tava pentru cuptor unsă cu unt punem un rând de măruntaie
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
asistența chirurgicală calificată dar și Ministerul Sănătății care privea cu bunăvoință o îmbunătățire organizatorică în domeniul sanitar. Erau însă ani grei, ai crizei economice și banii de la buget nu se găseau pentru o asemenea instituție. La guvernare era Partidul Național Țărănesc. Ministrul titular al departamentului de stat (Ministrul Muncii, Sănătății și Ocrotirii Sociale) era D. R. Ioanițescu, profesor de Legislație a muncii la Academia Comercială, iar în calitate de Secretar general al Ministerului, însărcinat cu problemele sănătății publice, era Constantin Deculescu. Într-un
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
dr. Petre Topa, director al Spitalului de Chirurgie, Accidente de Muncă și Mecanoterapie din Calea Floreasca ș.a. Pe plan politic Asigurările Sociale au avut șansa să fie sprijinite - în mandatele sale de ministru de D.R. Ioanițescu, membru al Partidului Național Țărănesc, profesor de Legislație a Muncii la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale, inițiator, îndeosebi a unor legi care au vizat progresul asigurărilor sociale în perioada de până la 1940 [8]. Însemnarea D. R. Ioanițescu, ministrul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
natura era lăcașul divinităților, ceea ce-i conferea pădurii bătrâne, fluviului și muntelui o personalitate sacră care impunea respect. Temut și iubit, Pământul druizilor ca și al amerindienilor avea un suflet multiplu, oamenii fiind o simplă prelungire a sa. Pentru societatea țărănească din secolele trecute, natura era o forță cu care trebuia să te înțelegi, pentru a găsi relația cea mai fertilă, cea mai aptă să asigure pâinea zilnică" (Pierre Brunel (coord.), Miturile secolului XX, București, Editura Univers, 2003, vol. I, p.
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
deși aceasta este în realitate pricina deficitului finanțelor. Cert este, cel puțin, că aceste procedeuri sunt menite a face (Rusiei) popularitate în dauna lui (a Domnului), căci măsurile financiare hotărâte de Adunare, având de scop să impună mai tare clasa țărănească, aceasta ar putea numai să fie recunoscătoare că a fost scutită de noua taxă prin Rusia. Dar aici nu este chestiune de a se ști dacă un impozit pus pe toți boierii, care nu plătesc nimica pentru moșiile și casele
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
a independenței naționale”, unde atrăgea atenția asupra consecințelor actului deviaționist de la Belgrad. „Să ne închipuim pentru o clipă - spune autorul - care ar fi fost situația țării noastre dacă pe teritoriul ei s-ar fi aflat în locul armatei statului sovietic, muncitoresc țărănesc, trupele imperialiste anglo-americane... Nu numai că n-am fi putut avea un regim de democrație populară și n-am fi putut porni la construirea socialismului, dar orice urmă de independență ar fi fost distrusă, iar poporul nostru ar fi căzut
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
se face apel la o privire realistă asupra evoluției economiei unde se extinde necontenit capitalismul de stat, ajungându-se din ce in ce mai aproape de crearea condițiilor „pentru restaurarea completă a relațiilor capitaliste.” Unii teoreticieni iugoslavi au încercat să lanseze „idei antileniniste în problema țărăneasca și în chestiunea hegemoniei proletariatului.” De exemplu, cooperativele de productie se constituie pe baza aportului adus de membrii (pământ, vite, unelte), venitul distribuindu-se după acesta, nu după munca depusă, ceea ce implicit îi favorizează pe chiaburi. De asemenea, „domnește dezmățul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
discurs, din 6 martie 1949, că peste 400.000 de muncitori și-au părăsit locul de muncă, fenomenul înregistrându-se și în anii următori. Sunt cunoscute, totodată, diferite forme de sabotare economică, în timp ce mii de studenți „boicotează profesorii titoiști”. Mișcările țărănești au antrenat un număr impresionant de locuitori, iar militarii s-ar fi solidarizat cu armata coreeană. La clubul ofițerilor din Nis s-ar fi depistat de trei ori în decurs de o săptămână caricaturi „reprezentîndu-l pe Tito că o fiara
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
semnificative în utilaje agricole și rezistența țărânilor au condus la prăbușirea producției agricole. În anii 1951 - 1952 a început o schimbare a politicii agrare, ce a stârnit indignare în cercurile promoscovite, inclusiv la București. Generată în mare măsură de rezistență țărăneasca, apărută pe fondul lipsurilor alimentare și a secetei prelungite, ea a condus la reorganizarea cooperativelor agricole, punânduse practic punct procesului de colectivizare. Legea promulgată în martie 1953 proclama dreptul țărânilor de a părăsi gospodăriile colective, recuperându-și pământul și inventarul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
inventarul agricol complet depășit, „jefuirea țărănimii muncitoare și propășirea gospodăriilor chiaburești” etc. De-a dreptul înfiorător sunt etichetate, prin comparație, prețurile produselor. De exemplu, un kilogram de cuie reprezintă contravaloarea a 50 kg de grâu sau un costum de haine țărănești ar costa aproximativ cât 1200 kg grâu. Nu știm cât de reale pot fi aceste cifre, poate că da. Cu adevarat exagerată ni se pare afirmația conform căreia țărănimea din statul vecin „lupta cu dârzenie în front unic cu clasa
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
000 - 1.500 dinari, echivalentul a circa 3,5 kg. zahăr. Tabloul nu ar fi fost complet fără a se vorbi despre procesul deposedării de pământ, alimentat de „legea privind accelerarea colectivizării”, care prevedea „ridicarea uriașă a impozitelor asupra gospodăriilor țărănești ce nu acceptă să intre în cooperativele chiaburești”. Neplătitorii „sunt deportați, trimiși în lagăre de muncă, iar pământul le este confiscat”. Efectul acestor nedreptăți ar fi, în opinia autorului, declanșarea procesului de destrămare a cooperativelor, existând locuri unde au fost
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
dar și alte aspecte. De exemplu, aflăm că „atotputernicii directori ai zadrugilor, ca și directorii de fabrici și uzine, devin de fapt proprietari deplini ai acestor zadrugi, care nu reprezintă nimic altceva decât niște ferme particulare, în timp ce așa numitele consilii țărănești, constituite de titoiști pe lângă aceste zadrugi-ferme, sunt chemate să joace același rol că și așa numitele consilii muncitorești din întreprinderi, ale căror sarcini constau în a aproba tot ceea ce fac administratorii titoiști”. Erau suficiente motive că „țărănimea muncitoare din Iugoslavia
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
specifice zonei unde te-ai născut și ai crescut, aș dori să te informez că suntem mai mulți colegi și prieteni care am decis să continuăm tradițiile părinților noștri, să formăm un nucleu care ar putea să revitalizeze Partidul Național Țărănesc. Propunerea mea este, dacă vrei, cu toată discreția, fără nici un tam-tam, să te înscrii și tu. Eu și încă doi colegi care te cunosc foarte bine am face recomandarea firească pentru primirea ta cercul nostru, aflat în formare. Ești de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
membri ai partidelor istorice, sau ale unor partide apărute în București, chiar în alte orașe. Dacă îmi aduc bine aminte, pe la mijlocul lunii ianuarie 1990, erau deja înregistrate peste 20 de partide, dintre care cele mai bine organizate erau: Partidul Național Țărănesc, condus de Corneliu Coposu; Partidul Național Liberal, condus de Câmpeanu; Partidul Social-Democrat, condus de Sergiu Cunescu. Mai erau partide democrate sau național-democrate, ecologiste, uniuni, ligi etc. Apariția multitudinii de partide prefigura o atmosferă electorală deosebit de tensionată. Un prim pas în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
Iuga, generalul Dadarlat, Ioniță Rotompan, Lache Grădinaru, Cosma Buruiană, dar nu de țărani. Astfel, „caracterul simfonic al acestui roman, spiritul savant al orchestrației lui literare” , poate fi cel mai clar demonstrat pe desfășurarea acestei teme, pe arhitectonica concretă a „problemei țărănești”. La nivel arhitectonic, atât simfonia, cât și romanul se compun din patru momente (secvențe). Prima parte a Simfoniei - Allegro con brio - apare ca un mare prolog al întregii lucrări, în care compozitorul german expune temele supuse dezbaterii. Celebrul motiv al
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
Mi bemol major), cu o evidentă notă eroică, constituie celălalt element esențial al simfoniei. într-o confruntare continuă cu tema principală este redată astfel lupta care se petrece în sufletul compozitorului pentru a învinge destinul. Uvertura romanului expune tema: „chestia țărănească”. înainte ca țăranii să intre în scenă, discuția din tren, care-l are ca personaj-martor pe Titu Herdelea, pune în evidență păreri despre împilarea și nedreptatea care domnesc la sate, despre mizeria vieții țăranilor: „Dumneavoastră nu cunoașteți țăranul român, dacă
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
tuși ușor să-și dreagă glasul și rosti sentențios: Domnul meu ... domnule Rogojinaru, un lucru rămâne indiscutabil: că noi toți, dar absolut toți, trăim de pe urma trudei acestui țăran, așa prost și leneș, și rău cum îl categorisești d-ta!” „Chestia țărănească” va străbate romanul ca un laitmotiv. Țăranii bătuți, năpăstuiți, priviți cu dispreț de către stăpânii lor, sunt încă departe de a gândi să smulgă printr-o revoltă colectivă ceea ce ar trebui să fie al lor. Și totuși, ancestralul pământ, care pentru
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
să fie al lor. Și totuși, ancestralul pământ, care pentru ei se tot micșorase, le apare țăranilor ca o problemă de viață și de moarte. Discuțiile purtate în jurul pământului, în toate mediile sociale permit scriitorului o prezentare gradată a „chestiunii țărănești”, cum o numește Miron Iuga: „Apoi vezi, pământurile oamenilor, asta e chestia țărănească.” Prin toată această mișcare de glasuri care reprezintă treptele unui proces de limpezire și de autocunoaștere, romanul se transformă pe nebănuite, mai ales în această primă parte
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
micșorase, le apare țăranilor ca o problemă de viață și de moarte. Discuțiile purtate în jurul pământului, în toate mediile sociale permit scriitorului o prezentare gradată a „chestiunii țărănești”, cum o numește Miron Iuga: „Apoi vezi, pământurile oamenilor, asta e chestia țărănească.” Prin toată această mișcare de glasuri care reprezintă treptele unui proces de limpezire și de autocunoaștere, romanul se transformă pe nebănuite, mai ales în această primă parte, într-un „veritabil oratoriu al glasurilor revoltei” . Se obține astfel, în structura de
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
și spaimele cu expoziții, discursuri parlamentare, mondenități” . Ceea ce domină este „tăcerea” sumbră, așteptarea înfrigurată . Interludiul acesta, al liniștii rău prevestitoare, este compozițional realizat magistral de scriitorul care pregătește fundalul pentru descărcarea de violență ce va urma: mișcarea epică a răscoalei țărănești și pulsul accelerat al unui timp de excepție. în partea a treia a Simfoniei - Scherzo - revine pulsul activ din prima mișcare a simfoniei. Expozeul tematic conduce de fiecare dată spre rememorarea motivului principal, cel al destinului, fiind o reîntoarcere la
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
de a se înscrie în imagistica unui cuplu, care să-i dea puterea supraviețuirii sau trecerii peste destructurările temporale. Satul este al copilăriei lui Preda, iar protagonistul Ilie Moromete are ca prototip pe tatăl scriitorului. Subiectele provin din același mediu țărănesc, dar n-au legătură cu întâmplări personale. Atitudinea povestitorului este detașată, rece, obiectivă. Apoi, deodată, la Sinaia, trecutul îngropat în uitare izbucnește la suprafață. Abia acum, își dă seama scriitorul de ce nu a reluat în volumul din 1948 o schiță
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
închis, imprimă, parcă, o conotație conspirativă, anunțând ceea ce va urma la scară istorică și socială. Folosirea verbului "așeza” pentru a reda locul unde se află casa este un indiciu clar al faptului că Moromete mai crede în mitul refacerii familiei țărănești, că el este o mărturie, o dovadă vie a perenitații sale, că nu este el ultimul țăran. Că este așa, o dovedește modul în care percepe lumea orașului de la care așteaptă să intre în disoluție, sau, măcar, să-și trimită
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
inițiate pentru adaptarea la noile condiții sociale și politice create după 1918, ca urmare a Marii Uniri și a reformelor electorală și agrară. În 1920, PNL și-a creat organizații în Transilvania, iar în 1923 a fuzionat cu gruparea Partidului Țărănesc din Basarabia, condusă de Ion Inculeț și cu o grupare din Partidul Democrat al Unirii din Bucovina, condusă de Ion Nistor 69. În 1925, Partidului Liberal i s-a alăturat gruparea politică a șvabilor, de sub președinția dr. M. Kausch 70
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
lider și, în același timp, dorința lui de a menține sistemul de "ierarhie cronologică"78 în partid, împiedicând ascensiunea tinerilor, au facilitat disidențele din PNL. Uzat după o lungă guvernare, supus unor atacuri deosebit de dure din partea nou formatului Partid Național Țărănesc, după 1927, PNL parcurge o criză puternică, fiind necesară reorganizarea internă, începută din inițiativa secretarului general, I.G. Duca79. La sfârșitul anului 1928, guvernarea a revenit Partidului Național Țărănesc. Foarte repede opinia publică românească a suferit o modificare a mentalului colectiv
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
lungă guvernare, supus unor atacuri deosebit de dure din partea nou formatului Partid Național Țărănesc, după 1927, PNL parcurge o criză puternică, fiind necesară reorganizarea internă, începută din inițiativa secretarului general, I.G. Duca79. La sfârșitul anului 1928, guvernarea a revenit Partidului Național Țărănesc. Foarte repede opinia publică românească a suferit o modificare a mentalului colectiv, trecând de la o acceptare totală a noii guvernări spre o decepție generalizată. Curentul procarlist s-a întărit, manifestându-se în rândul armatei și chiar între membrii guvernului. PNL
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]