4,558 matches
-
o primă asigurătorului care preia asupra sa riscul asigurat, obligându-se, la producerea acestuia, să plătească asiguratului sau unei terțe persoane o despăgubire. Prin urmare contractul are un caracter personal, consensual, sinalagmatic, unic, oneros, cu executare succesivă, aleatoriu și de adeziune. Riscul constituie elementul esențial și caracteristic al contractului de asigurare. Dacă riscul lipsește, contractul de asigurare este lipsit de eficacitate, de propria sa substanță, Întrucât riscul reprezintă Însuși cauza asigurării. Interesul asigurabil reprezintă valoarea pecuniară a bunului, expus avariilor, distrugerii
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
În acest sens, E. Mounier demonstrează că este sigur asupra răspunsului la întrebarea despre persoană: „O persoană este o ființă spirituală constituită ca atare printr-un mod de subzistență și de independență în ființa sa; el întreține această subzistență prin adeziunea sa la o ierarhie de valori liber adoptate, asimilate și trăite printr-o angajare responsabilă și o convertire constantă; el unește astfel toată activitatea sa în libertate și dezvoltă pe deasupra o serie de acte creatoare, singularitatea vocației sale.” Mențiunea pe
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
faptul că „transmiterea vieții este imprimată în natură și legile sale rămân ca normă nescrisă, la care toți trebuie să facă referire”. În al doilea rând, el atrage atenția asupra importanței vieții umane și asupra salvgardării persoanei care pretinde o „adeziune deplină la legea scrisă în inima oricărei persoane”. Prin urmare, dacă citim cu atenție izvoarele pe care se fondează aceeași enciclică, există un adevărat dialog între enciclicile care fac referire la doctrina lui Toma de Aquino (nota nr. 9 - Cf.
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
1927 scrie, împreună cu N.N. Șerbănescu, scenariul pentru filmul Iancu Jianu. Publică în „Premiera ilustrată” (1928-1929) o serie de articole (despre Stanislavski, Hermann Sudermann, Georg Kaiser, Franz Wedekind, Karl Sternheim, August Strindberg, despre estetica dramei expresioniste etc.), în care își afirmă adeziunea la curentul expresionist, pe care îl elogiază și îl explică teoretic. Mai colaborează la „Adevărul”, „Azi”, „Ecoul”, „Rampa”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a., folosind și pseudonimele Ion Negrea, Ion Noapte, I. Nopteanu, Vladimir Spătaru și Ric-Rac (în colaborare cu N. Stroe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
de liniștea publică, de amenajările urbane care pot facilita accesul la locul de muncă, de odihnă, recreere, educație, cultură. Trecerea de la paternalism la extrema individualismului exacerbat transformă responsabilitatea civică a oamenilor în viața de zi cu zi. Pentru a suscita adeziunea colectivă, participarea, implicarea, autoritățile locale trebuie să aibă o bună imagine publică, reprezentări favorabile, valorizatoare. Adeziunea, participarea, implicarea depind de calitatea raporturilor între locuitori și autorități, între locuitori și instituții. Aceste "autorități" sunt realmente autorități, sau dețin, pur și simplu
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
recreere, educație, cultură. Trecerea de la paternalism la extrema individualismului exacerbat transformă responsabilitatea civică a oamenilor în viața de zi cu zi. Pentru a suscita adeziunea colectivă, participarea, implicarea, autoritățile locale trebuie să aibă o bună imagine publică, reprezentări favorabile, valorizatoare. Adeziunea, participarea, implicarea depind de calitatea raporturilor între locuitori și autorități, între locuitori și instituții. Aceste "autorități" sunt realmente autorități, sau dețin, pur și simplu, puterea temporar? Sunt simple prestatoare de servicii, sau (se) investesc enorm pentru asigurarea coerenței acțiunilor ce
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
punct de vedere sociologic familia conjugală, rolurile fiecărui membru, și mai ales faimoasa "repliere asupra vieții private" pe care nu am încetat s-o deplângem pe tot parcursul secolului XX. Această tendință nu poate fi oare evaluată mai bine prin adeziunea la o strategie căreia este posibil să-i identificăm actorii și interesele decât prin referire la o incantatorie mișcare de egalizare a condițiilor? Preocupările urbane și dotările au vizat în mod explicit întărirea sferei vieții private în detrimentul vieții colective. Desigur
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pentru obiectele de uz personal [...]. Interiorul caselor nu mai semăna cu acela din vremea lui Ludovic al XIV-lea. Iată aventura"129. Aceasta era promisiunea făcută de Le Corbusier. Pentru că întruchipa accesul la bunăstare, habitatul standard era făcut să stimuleze adeziunea ocupanților la normele și valorile societății industriale și, prin urmare, la generalizarea salarizării. Într-un apartament, principiul organizării bucătăriei era ca totul să fie la îndemâna gospodinei; dar miza nu era numai aceea de a ajuta femeia să-și facă locuința
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cu administrarea ca gestionare. Era vorba de a valoriza preferința pentru "a face să se facă" în raport cu "a face", adică de a valoriza imaginația, impulsionarea și coordonarea acțiunii mai mult decât gestionarea prestării de servicii, de a solicita mai curând adeziunea forțelor vii decât mai curând docilitatea celor supuși, de a încuraja asumarea de responsabilități politice mai mult decât prudența și anonimatul pe care formalismul acțiunii administrative clasice le întreținea. Administrare de gestiune, administrare de misiune "Administrarea de gestiune este formalistă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
aceeași natură și se susțineau reciproc. Numeroasele interacțiuni între funcționarii teritoriali și funcționarii locali ofereau administrării o imagine birocratică și făceau din prefect cheia de boltă a îmbinării tuturor raporturilor dintre centru și periferie. Stabilitatea subsistemului rural se baza pe adeziunea aleșilor locali și a funcționarilor teritoriali la normele și valorile comune. "Buna gestionare" a unei colectivități locale era ghidată de apărarea patrimoniului și de grija de a nu interveni asupra puterii economice a notabililor. Urbanizarea era percepută ca o amenințare
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să fie aici permisiv, și nu directiv 2". Oricât de inovator ar fi fost, contractul de amenajare a orașelor mijlocii nu poate fi asimilat unui veritabil acord între voințele unor parteneri egali. E vorba mai curând de un "contract de adeziune" la un model de urbanism specific care vizează "să ajute orașele mijlocii să promoveze și reabiliteze zone pietonale mai ales în centru, să permită realizarea de spații verzi, constituirea unor rezerve pentru urbanizarea viitoare, facilitarea mijloacelor de intervenție asupra centrului
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
un mijloc de asigurare a predominanței proiectului asupra procedurii. Urmând o orientare deja schițată de Legea de orientare funciară din 1967, se voia o planificare mai strategică și mai puțin constrângătoare. Acestei diminuări a constrângerii trebuia să i se substituie adeziunea la proiect. Perfecționarea planificării urbane și stăpânirea incidențelor sale economice primesc denumirea de "proiect strategic", sau de "proiect al orașului", în ciuda eforturilor teoretice de a favoriza o utilizare mai puțin confuză și nediferențiată a acestor termeni 342. Aceste proiecte, care
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în parteneriat, alegerile fundamentale și ambițiile orașului pe termen mediu și lung, oferă un cadru de cooperare a diferiților actori ai amenajării urbane. Pentru Ministerul Echipamentului: "Planificarea strategică testează posibilii (voințe, alegeri de dezvoltare), dă corp unui demers, materializează o adeziune, afișează o ambiție rezonabilă, profesional fondată, constituie o referință pentru ajustări, decizii cotidiene publice și private"343. Miza este aceea de a construi un proiect consensual, susceptibil de a liniști investitorii în privința perenității alegerilor lor. Această căutare a coerenței inspiră
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să se plictisească. Ei ar vrea mai multă aventură în viața lor cotidiană. Oferindu-le sarcina comună, extraordinară, pasionantă de a construi o nouă cetate ai cărei beneficiari ar fi ei înșiși, responsabilii de astăzi ar obține fără îndoială o adeziune mai mare decât și-ar putea imagina"553. Dorințele lor se întâlneau cu proiectele tehnocraților obsedați de depolitizare și consecințele acesteia iresponsabilitatea față de treburile publice. Aceștia înțeleg să invite cetățeanul, "situat" în relațiile sale economice și sociale, să participe, dincolo de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
capăt. Întocmai cum Kent, atunci cînd e declarat proscris, "o ia pe vechiul său drum, în locuri noi", tot astfel, după o înfrîngere, lupta pentru valorile existenței este luată de la început și desfășurată în forme noi. Muribundul Hamlet își dă adeziunea, cu ultima suflare, la alegerea ca rege a tînărului și cutezătorului Fortinbras, ale cărui energie și temeritate îl vor duce spre alte destine decît cel ursit melancolicului visător. 31. Humor și religie Întrebarea dacă Kiekergaard are dreptate cînd stabilește o
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de sinteză", remarcabilă fiind l ael "analiza legilor asociației ideilor, legi reduse la aceea a totalizării"111. În domeniul psihologiei, erau consemnate, în acest fel, două noutăți ale etapei respective, cu destule ecouri în secolul al XX-lea. Mai întîi, adeziunea lui Höffding la cercetările experimentale inițiate de G.Th. Fechner prin 1860 (fizician și filosof căruia îi recunoștea nu numai "geniu", dar și "humor"112), cercetări care au continuat să se practice, după Fechner și W. Wundt, nu doar în chip
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Charleville-Mézières, pe teritoriul micuței comune Viroinval (5700 de locuitori), situată la intersecția văilor Eau Blanche, Eau Noire și Viroin. Franța, aflată la o distanță de circa 1 300 de metri, nu mai este așadar farul Europei. În fine, odată cu viitoarea adeziune a țărilor din Est, centrul Europei comunitare va fi localizat aproape de Vilnius, mai precis pe teritoriul comunei Purnuskis, la 180 de kilometri distanță de capitala Lituaniei. Europa gaullistă, care urma să se întindă de la Atlantic la Urali, mai are de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
minte. Este ales dintre persoanele tinere și charismatice; 3. Pesimistul, criticul prin vocație, care demolează orice abatere de la traseele cunoscute, confundând cutezanța cu excentricitatea desuetă. Este un specialist dintr-un domeniu apropiat; 4. Optimistul promovează un realism riguros, obiectiv, manifestând adeziune pentru atitudinea entuziastă a exuberantului, dar desolidarizându-se de cea a pesimistului; În cadrul acestei metode se folosesc două metode de lucru (Verrone, 1983): 1. echipa de investigare: formată din 12-15 persoane (diferite prin vârstă și competență) care abordează problema clasic
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
Bălcescu („martirul fără mormânt”), Alecsandri (poetul „deșteptării”). Stanțele antimonarhice au vigoare protestatară și limpezime, dar aparțin mai mult cronicii politice decât liricii. Volumul Poeme și maxime (1885) cuprinde versuri erotice și elegiace, fade ca expresie a sentimentului, precum și declarații de adeziune la o poezie militantă. SCRIERI: Procesul epocei în versuri, București, 1883; Poeme și maxime, București, 1885; George Crețeanu, pref. G. Missail, București, 1888; Grigore H. Grandea, București, 1902. Repere bibliografice: Afacerea Șonțu, „Poporul”, 1882, 319, 330; Ave, „Poeme și maxime
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289790_a_291119]
-
generală a acționarilor, dreptul de a alege și de a fi ales în organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea beneficiilor, conform prevederilor prezentului statut și dispozițiilor legale, respectiv la alte drepturi prevăzute în statut. Deținerea acțiunii implică adeziunea de drept la statut. Drepturile și obligațiile legate de acțiuni urmează acțiunile în cazul trecerii lor în proprietatea altor persoane. Obligațiile societății sînt garantate cu capitalul social al acesteia, iar acționarii răspund în limita valorii acțiunilor pe care le dețin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195995_a_197324]
-
anilor ’20. Se apropie de dadaiști, apoi de suprarealiști, continuând totodată să ofere texte revistelor de avangardă românești „unu”, „Chemarea”, „Integral”. Dezamăgit de André Breton și de suprarealiști, le reproșează încercarea de a „explora în mod rațional subconștientul”, ca și adeziunea unora dintre ei la comunism. Urme ale polemicii cu Breton se regăsesc în lucrări precum Rimbaud le voyou (1933), în care F. refuză imaginea devenită dogmă a poetului-vizionar, sau în Faux traité d’esthétique (1938), unde sunt prezentate critic experimentele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
eroare. Bucolismul acesta e fals, Fundoianu nu este nici un poet sentimental, nici unul descriptiv. El nu se supune la obiect în chip parnasian, nu exultă în maniera lui Fr. Jammes, nici nu evocă nostalgic, precum Ion Pillat. Contemplația nu-i provoacă adeziune, euforie, ci, mai degrabă, neliniște și tristețe. Fundoianu e un neliniștit care nu caută alinare în peisaj - ca un romantic sau ca un citadin -, dar care aleargă în natură spre a-și exacerba suferința, pentru ca pe un fundal impasibil zbuciumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
aplicată». O asemenea ortografie este cu atât mai necesară astăzi, când drumul spre cultură al oamenilor muncii trebuie curățit și de ultimele obstacole ridicate în trecut de regimul burghezo-moșieresc. Proiectul noii ortografii a limbii române întrunește în anumite privințe o adeziune largă tocmai datorită faptului că - întemeindu-se mai consecvent și mai rațional decât ortografiile anterioare pe realitatea limbii vii a poporului - simplifică și ușurează apreciabil scrierea într-un număr de cazuri. Trei dintre prevederile cu caracter general ale noului proiect
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
se admire singur și să prezică drumul cântecului său peste veacuri, el este într-adevăr «personal» în creație dar ceea ce scrie nu suscită interesul cititorilor, îi lasă profund indiferenți. Noi milităm pentru acea personalitate a poetului care să izvorască din adeziunea sa la lupta poporului, din spiritul său de partid. Poetul să slăvească (...) eroismul constructorilor socialismului, să-și manifeste indignarea și ura în fața mârșăviei dușmanului, să scrie cu pasiune despre dragoste sau prietenie (...). Iată una din poeziile cele mai bune apărute
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nu ar conferi misiunea de a proiecta o navă spațială unor amatori, nici realizarea unei constituții nu este atribuită decît celor mai renumiți experți din întreaga țară. Dar, spre deosebire de navele spațiale, pentru ca inovațiile, constituționale să reziste în timp sînt necesare adeziunea și consimțămîntul celor guvernați. Principalele opțiuni constituționale și diferitele modalități de a le combina furnizează o gamă formidabilă de alternative. Presupun că nu mai trebuie amintită avertizarea lansată anterior că orice alternativă generală dă naștere la o varietate aproape nelimitată
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]