10,749 matches
-
ori plugarii, ori scriitorii, politicienii, președinții României. L-au stimat și îl stimează artiștii, l-a iubit și îl iubește neamul, l-au prețuit Mihail Sadoveanu, Zaharia Stancu, Fănuș Neagu și alții, lăsând mărturii despre aceasta, i-au prevăzut și admirat harul, de la Maria Tănase, toată pleiada artiștilor interpreți de muzică folclorică, dar și cei aparținând genului clasic sau muzicii ușoare, ori actori, regizori și așa mai departe... Se poate remarca faptul că nu s-a scris mult și nici pe
BENONE SINUESCU SPECTACOL FULMINANT, LA IANCA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341060_a_342389]
-
deveni un ratat. Din nou, Virgil fu supus la influențele nefaste din pușcărie însușindu-și lecții proaste despre demnitatea umană și relațiile dintre oameni, orice firicel de remușcare din el era repede înăbușit de duritatea acelei vieți de pușcăriaș. Îi admira și copia pe cei mai tari, mai șmecheri, dintre deținuții ce conduceau totul, în acea teribilă viață din pușcărie. De asemenea îi ura, dar pe de altă parte era uimit de milițienii și securiștii ce călcau pe cine voiau ei
POVESTEA UNUI ÎNVINS (4) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341198_a_342527]
-
nu mă simt bine nudă în fața da. Treacă-meargă pentru noaptea nunții. Dar pe viitor prefer întunericul dacă trebuie să stăm goi față-n față. Îmi dai voie să mă îmbrac? - Urâcioas-o. Ai un corp care merită din plin să fie admirat. - Mulțumește-te că-l ai. La lumina lunii ți-l pot și arăta. - Tot lumină este! - Dar reflectată, inginerule! Într-adevăr. De îndată ce am ieșit în curte nașa a îmbrobodit-o, adică i-a pus pe cap basmaua de nevastă. - Trebuie
NUNTĂ-N MAHALA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341195_a_342524]
-
caracterului. Spontaneitatea și prospețimea vârstei, cu exclamațiile de bucurie și mulțumiri. Era un copil lipsit de inhibiții. Alma râdea cu toată inima, privindu-l. Lordul nu scăpase nimic din scena ce se desfășura în față lui. Chipul fascinant al Almei admirând reacțiile copiilor ... piesa de rezistență pentru el. În alt context, nu era sigur că s-ar fi abținut. Cu siguranță, femeia emana o atracție aparte. Știa că nu e pentru el, dar ar fi repetat cu plăcere, scena sărutului. Alma
MY LORD (VI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341174_a_342503]
-
textului nefiindu-i pe deplin armonioasă, daca nu era rotundă că floarea soarelui. Cînd, în fine, peste cîteva zile, cînd românele au apărut (am uitat să spun că i-am îngrijit o carte și lui Mircea MICU, pe care il admirăm fără rezerve pentru talentul și spiritului sau viu !), nea Fane m-a invitat să bem o bere la o ciorbă de burtă în Piață Unu Mai (sper că așa îi zice) - și, în timp ce mergeam noi pe stradă, împreună cu Mircea Micu
NU STIAM DE CE SINT SINGUR de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341247_a_342576]
-
în conac. Nu-i ieșea din minte scena cu armăsarul. Îl știa pe M.Joseph distant și pragmatic. Atitudinea lui față de animal era protectoare, atentă. Holurile întunecoase, pustii și neprimitoare luceau de curățenie. S-a oprit de câteva ori să admire portretele ce-i înfățișau pe strămoșii lordului. În ultimul, i-a zărit chipul. Lumânările dădeau impresia că ochii din tablou păreau însuflețiți. A urcat treptele șovăitor, ținându-se de balustradă. În cameră, o singură lumânare ardea sfârșit. Alma nu credea
MY LORD ( 5 ) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341199_a_342528]
-
în Arizona, are doi copii și un soț care îi e și partener în această afacere. Este un fotograf nativ și de 16 ani, de când practică profesia această, nu și-a pus niciodată problema să se reontiereze spre altceva. Îl admiră pe Jerry Ghionis și îi plac cuplurile care aruncă totul în joc, pentru o fotografie memorabilă. - Pentru început, am vrea să ne spui când și unde te-ai născut, daca esti copil unic, cine au fost părinții tăi și unde
CLIPE TRANSFORMATE ÎN AMINTIRI DE NEUITAT de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341239_a_342568]
-
fac asta. - Ce surse de inspirație ai? - Inspirația mea vine din reviste de fashion, filme și cât mai puțin încerc să mă uit la ceea ce fac alți fotografi. - Cine este fotograful tău preferat? - Sunt foarte mulți cei pe care îi admir, dar Jerry Ghionis e absolut fenomenal, mă fascinează și cred că aș putea să-l urmăresc zile întregi, fără să am nevoie de hrană sau apă. I love you Jerry Ghionis !!! OK, acum i-am declarat și dragoste eternă. .. - Ai
CLIPE TRANSFORMATE ÎN AMINTIRI DE NEUITAT de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341239_a_342568]
-
mă voi lăsa pradă ispitei diavolești. Orice îndoială înseamnă sminteală, iar necuratul abia așteaptă.” Se închină în fața Sfintei Cruci care străjuia intrarea în grotă, apoi coborî printre stânci la cascadă și se strecură ușor pe lângă peretele pe sub șuvoiul de apă. Admiră cu nesaț încă o dată această priveliște de basm. În cele din urmă, deși nu-i venea să se despartă de acest loc minunat, încălecă și, dând pinteni calului, dispăru pe cărarea întortocheată printre cheiuri pe lângă râul ce curgea zgomotos printre
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
deveni puternică, de a fi un lider. E.I. - Ce autor este pentru tine un exemplu în arta scrisului? A.M.G - Autorul meu preferat din literatusa SF este Stephen King. El nu scrie prozăfantastică, ci mai degrabă horror, mereu l-am admirat pentru inegalabilul mod de a transmite groaza și frica printre rânduri, pentru felul de a crea în fiecare carte o lume mică, plină de mistere și colțuri întunecate. Poetul preferat este Ion Minulescu, ale cărui versuri le citesc cu mare
ELISABETA IOSIF DIALOG LA O CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341340_a_342669]
-
Reporter: Era o refulare a unor sentimente înăbușite, a unor complexe, sau chiar simțeai plăcere în stilul acela de viață? Valentin: Era și o plăcere, dar și o refulare a unor tensiuni. Voiam să fiu cineva, iar oamenii să mă admire. De aceea și doream să fiu un om de afaceri, iar alții să depindă de mine. „Idolii” mei în muzica rock erau Slayer, Metallica și alții, dar mi-am dat seama că versurile care însoțesc muzica rock n-aduc pace
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341324_a_342653]
-
moment că l-am cunoscut. Așa i-am aflat marea dragoste și pasiune pentru fotografie. Așa am făcut cunoștință cu o parte din lucrările sale cu care a deschis expoziții, sau a participat la multe altele de grup. Le-am admirat cu sinceritate ! Când i-am spus că sunt lucrări cu valoare, mai ales au temă compozițională neântâlnită, mi-a mărturisit că mulți nu le dă importanță, sau le ignoră. Atunci i-am răspuns; curaj domnule Marius ! cine nu vă vede
FOTOGRAFUL ... de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341350_a_342679]
-
VROIAM SĂ-ȚI SPUN... Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 767 din 05 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Când odat pe malul mării ne plimbăm, Iar, cât mai dintr-o parte te priveam, Atunci scumpul tău profil ți-l admirăm Și mâinile în treacăt ni le mai atingeam. Soarele la asfințit în mare se oglindea, Când umbră lunii paralel cu noi mergea, Valurile înspumate în ton cu inima mea, Simtindu-ti bătăile din tine ea se anina. Vroiam să-ți
VROIAM SA-TI SPUN... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341384_a_342713]
-
spuneau să scriem cu „I”; au fost fel și fel de schimbări, iată și aici suntem nestatornici. Scriitorul este nestatornic? (zâmbește) Scriitorul este foarte nestatornic. Nina Cassian a debutat sub semnul marelui poet Ion Barbu, i-a fost amică, se admirau reciproc, a scris un volum de versuri foarte barbiene, la scara 1/1. Când a apărut realismul-socialist agresiv, a declarat în „Flacăra”, scriu în Istoria mea, s-a dezis de barbism. Și a început să scrie de „Livezeni-Bumbești”, de hei-rupuri
IN MEMORIAM de ANGELA BACIU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341326_a_342655]
-
prim ordin îl făcea în anii '70, renunțând la cariera universitară pentru a se dedica publicisticii. Un emul al lui Sartre care, în loc să folosească ziaristica pentru a-și consolida ascensiunea universitară, se dedica ei prin fulminante editoriale pe care le admiram în „L'Express”, și „Le Point” când ne cădeau în mână, nu numai pentru polemica cu dogmatismul de orice natură, ci si pentru valoarea lor literar-filosofică, amintind de condeiele mari ale iluminismului francez. În perioada aceea, când noi simțeam urmările
O BIBLIOGRAFIE OCCIDENTALĂ PENTRU CUNOŞTINŢELE DE BAZĂ ALE LIDERILOR EUROPENI ÎN DRUM SPRE SANTIAGO DE CHILE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341395_a_342724]
-
poezie de originală senzualitate, profundă, interesantă, incitantă, cu o imagistică suprarealistă, surprinzătoare, fermecătoare, trimițându-ne mai mereu la taifas cu Gânditorul de la Hamangia ori cu ciobanul din „Miorița”. „În zori,/ păsările își caută amintirea cântecelor,/ tropăind, sângele norocului/ prin ierburi admiră umbra lebedei,/ un înger rătăcit pe pământ,/ cu largi închinăciuni teatrale/ spre ochiul mare al cerului;// cu limbă de piatră,/ muntele numără fructele mării,/ niște speranțe amăgite ale detaliilor/ ușor alunecând peste închipuite coline;// zmei roșii/ în câte un singur
LAZĂR LĂDARIU-VECERNIILE AMIEZII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341442_a_342771]
-
spună Stânca ce i-o dăruisem. Când m-am întors bradul era la locul lui. Nu-mi dădeam seama cum reușise să facă podoabele alea argintii dar nu mai văzusem un brad mai frumos împodobit. Am stat minute în șir admirându-l și întrebându-mă dacă nu tocmai intrasem într-o poveste. Am găsit-o cu mânecile suflecate luptându-se cu aluatul. - Ce faci acolo? - Pâine, mi-a răspuns firesc. E ajun de Crăciun. - Ai mai făcut vreodată pâine? - Fac acum
CASA CU VOCI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341439_a_342768]
-
faptele sale. Fiindcă ai venit la mine și mi-ai spus necazul tău, te rog să ai răbdare că am eu grijă de "cocoșul neastâmpărat"... Zâmbetul larg, dovedind bunătate și înțelegere din partea ei, l-a făcut pe Năică să-i admire minunații dinți de aur strălucitor, care-i dădeau un farmec de madonă... desprinsă din tablourile lui Rafael. - Ce pot eu să zic?... Am încredere în judecata și dreptatea pe care sunt sigur că o s-o faceți... Bâzdoagă asculta ca un
PARTEA A IX-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341401_a_342730]
-
care istoria, cultura și religia se împletesc în acest spațiu multietnic și multicultural, ce dăinuie într-un areal plin de frumusețe naturală cum puține locuri în România mai există. Am ocupat al doilea rând de scaune, înapoia șoferului, de unde puteam admira peisajul pe partea stângă a direcției de mers, dar și în față, prin parbriz, beneficiind de faptul că Magda Pașca și Mihaela Suciu nu erau suficient de înalte, pe primul rând, să ne deranjeze. Cred că fiecare s-a așezat
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
din comun și cu simț estetic remarcabil, doamna Letiția a reușit să realizeze cea mai numeroasă colecție de ouă din România, pe care a organizat-o în două secțiuni: ouă de Bucovina și colecția internațională. În colecția sa vizitatorul poate admira ouă rare, unele cu dimensiuni foarte mari, ca cele de emu, nandu, tinamu, broască țestoasă, crocodil, flamingo, dar și o gamă bogată de ouă foarte mici, ca cele de porumbel, potârniche ori vrabie, pe lângă altele, de dimensiuni variabile, cum sunt
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
am auzit și eu. Altă dată s-a certat crunt cu directorul Institutului, Gy. Kovacs, pe motiv că el nu vrea teatru jidănesc... cât pe ce să fie exmatriculat, dar a scăpat ca prin minune, internându-se la psihiatrie. Acolo admira bolnavii, încurajați de el, cum se chinuiau în grup să stingă flacăra neonului. -Metodele acestea extreme vă atrag pe voi?! -Artistul trăiește nu numai pentru el, și pentru alții, e măcinat de interiorul lui, pe de o parte el înțelege
REFLECTOARELE CONŞTIINŢEI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341473_a_342802]
-
din nou Crăciunul. Spun „a fost” fiindcă, deși nu a trecut decât prima zi din el, eu îl văd ca pe un fulger scăpat din întunericul îngăduitor al unei nopți anuale, care apare și se stinge înainte de a-i putea admira în voie strălucirea-i perfectă. În tenebrosul vid prin care ni se scurg viețile, Crăciunul mi se pare acea undă de lumină capabilă de a sclipi preț de o zi, dar atât cât să cuprindă un an întreg. Oare ar
CRĂCIUNUL de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341523_a_342852]
-
trăiesc într-o astfel de lume . Încă mă pot bucura de fiecare culoare pe care minunata natură o așterene înaintea ochilor mei ca o contemplare a frumosului . Fiecare clipă este o oportunitate care mi se deschide înainte, pentru a putea admira cel mai mare pictor al universului-natura . Si totuși...urme de vină îmi invadează sufletul, gândindu-mă că mi-am imaginat, chiar și pentru o clipă, o lume fără culori . Referință Bibliografică: Umbre de vină / Radu Alexandru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
UMBRE DE VINĂ de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341522_a_342851]
-
în fiecare seară pe banca din fața porții și spunea povești despre o lume fascinantă, atât de fascinantă încât o întrebam pe mama de ce nu m-a născut în timpul ăla, erau Daliile. Înalte cât gardul, de toate culorile și formele, erau admirate de toți cei care treceau pe acolo și nu era femeie care să nu își dorească o ceapă. Făceau la fel ca mama în fiecare toamnă, scoteau cu grijă cepele, le înveleau în ziare, scriau culoarea florii într-un colț
ASTA SUNT EU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341503_a_342832]
-
femeie înfipta, o caracterizase sugestiv tata, referindu-se, la puternică ei personalitate. Polariza imediat atenția în indiferent ce societate s-ar fi aflat. Mama spunea că Ita, diminutivul sub care era cunoscută în cercul ei de prieteni, fusese, înainte de naționalizare, admirată de însuși directorul întreprinderilor de produse clorosodice din țară, un belgian pe nume Böth, căci el, de câte ori se abătea pe la O.M., unde există o fabrică importantă a firmei sale, al cărei inginer-șef era însuși Alfred Milea, soțul Alexandrei
VIZITĂ INOPORTUNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341476_a_342805]