12,537 matches
-
primul rezultat pe care îl obținem este că „nimic nu-i nou sub soare”. Ideologiile capitalismului „păcătos” ale sfârșitului de secol XX nu diferă esențial de ideologiile capitalismului „păcătos” sfârșitul secolului al XIX-lea, ilustrate tocmai de cei mai mari adversari teoretici și ideologici ai capitalismului, adică de Karl Marx și Vladimir Ilici Lenin. Iar politicienii și intelectualii autohtoni, cu sprijinul solid al specialiștilor internaționali, s-au situat mai degrabă și cu mai multă ușurință pe pozițiile promovate de Lenin decât
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
România nu a fost, din capul locului, un proces de privatizare capitalist, ci mai degrabă unul „social”, primul efect important pe care l-a generat a fost acela de a da naștere unei societăți de proprietari. Și nu există un adversar mai ferm al capitalismului - construit pe axa capitalist-proletar - decât o societate de proprietari care se opun procesului propriei proletarizări, solicitând pentru aceasta sprijinul statului. Din perspectivă științifică, privatizarea din România postcomunistă are la fel de puține legături cu societatea capitalistă și modernă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
să folosească efectele sociale ale falimentului în campania electorală și că, în măsura în care au putut, i-au accelerat prăbușirea. Și într-un caz, și în celălalt, falimentul a fost utilizat de partidele politice aflate în competiție pentru a da vina pe adversarii politici. O noutate legată de FNI este faptul că el a fost construit ca un joc de imagine și a fost prăbușit tot ca urmare a unui joc de imagine. Imaginea câștigului rapid a fost utilizată de toate fondurile. La
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
instituțiile financiar-bancare ale capitalului străin din România, ci din clientela „de afaceri” a tehnocrației industriale. Controlul capitalului și susținerea externă s-au dovedit a fi insuficiente pentru a asigura controlul economiei și, prin intermediul acesteia, al politicii și al societății. Dacă adversarii teoretici ai marxismului - care afirmă tocmai că prin controlul capitalului o societate este adusă în slujba intereselor deținătorilor de capital - au nevoie de o ilustrare concretă, de tip experimental, a falsificării paradigmei marxiste a dependenței suprastructurii de infrastructură, o pot
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în întreaga perioadă, piața a depins esențial de elita financiar-bancară a țării. În orice ecuație economică, tehnocrația industrială era pe o poziție pierzătoare. Atât intrările în sistem, deci capitalul, cât și ieșirile, adică piața, depindeau de deciziile luate de principalii adversari sociali - de tehnocrația financiar-bancară. Aveau însă un atu excepțional pe care au avut inteligența, neteoretizată, de a-l utiliza: populația. Cei care controlau tehnocrația industrială erau, în 1990, cei circa 8 milioane de salariați industriali, care s-au redus la
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
echilibrul macroeconomic. Atât politic cât și ideologic, FMI este un aprig susținător al capitalului occidental, dar nu în orice conjunctură și, mai ales, nu în condiții care să-i amenințe succesul instituțional. Începând cu 2003, FMI devine, în România, principalul adversar ideologic și politic al capitalului occidental, recomandând și presând guvernele românești să adopte politici de limitare a deficitului bugetar, a deficitului comercial și, mai ales, a creșterii consumului populației și administrației finanțat de capitalul occidental prin intermediul datoriei externe. Capitalul occidental
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de a-și confecționa o imagine eroică, justițiară și dramatic persecutată, considerând că e democratic a acuza, dar complet nedemocratic a i se replica. În cazul din urmă, uită de regulile polemicii și ale dreptului la opinie și își expediază „adversarii” cu calificativele inversate ale anilor ‘50. Maiorescianismul și lovinescianismul, trăsături care îi caracterizează în bună măsură prestațiile critice anterioare, se estompează până spre dispariție în acești ani, când criticul devine procuror moral-politic, aducând în boxa acuzaților biografii și lăsând în
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
lumea” lui Brâncoveanu, cu prieteni și inamici, cu clipe de tihnă și momente de tensiune, cu „zidiri” și traversări răvășitoare, vegheată de o divinitate justițiară, aflată mereu în postura de aliată a voievodului, pe care îl scapă și de niște adversari sâcâitori și neobosiți. G. este un spirit pe care lecturile l-au rafinat cu prisosință. Demonstrația întreprinsă în predoslovia scrisă pe la 1699 (când ajunsese cu „istoria” „până la al zecilea an den domnie” și voievodul a socotit că cele patruzeci și
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
zidirea” laudei, G. nu poate alege, spre săvârșirea țelului, decât o structură dihotomică, ai cărei termeni sunt construcția (elogiul avându-l mereu ca obiect pe Brâncoveanu) și discreditarea (în pagini care - literar - salvează scrierea). Cronicarul luptă plin de osârdie cu adversarii periculoși (pretendentul Constantin Bălăceanu, Ceachi Laslo, austriacul Donat Heissler), cu dușmanii potențiali (Cantemireștii - Constantin, Antioh, Dimitrie), cu profesioniștii uneltirii (Staicu paharnicul și ceata lui sau Dumitrașcu Corbeanu) și cu marii ingrați (ungurul Emerich Thököly, Toma Cantacuzino, Ghinea ceaușul, brașoveanul Teodor
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
și atunci când era vorba despre cineva care avea reputația de a avea „gură sloboda”. Cei mai mulți dintre ei acuzau o conjunctură marcată de „critică excesivă” a trecutului, unii reclamând lipsa de noblețe față de cei Învinși (“Încrâncenarea inutilă Împotriva comuniștilor”), ironizând „prostia” adversarilor lor politici („capitaliștii s-au dovedit mai inteligenți decât politicienii din Vest, căci au Înțeles mai repede interesul de a-si atrage colaborarea [comuniștilor] din Est”, cum spunea un istoric, fost director adjunct al PHS) și chiar cea a conaționalilor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
lui Bogdanov a sfârșit prin a fi oarecum uzurpat, În măsura În care noile școli de partid și-au subordonat manifestările populare, devenind o institutie centrală În departamentele de agit-prop ale partidului comunist sovietic. Lenin, cofondator al unui „socialism științific” apărea că un adversar al unor reprezentanți ai intelighenției literare, ca Bogdanov sau Lunacearski, erau apropiați tradiției romantismului cultural rus, dispuși să asocieze socialismul și religia. Aceștia afirmau prioritatea unei revoluții ideologice drept singur garant posibil pentru Împlinirea revoluției politice. Erau literatorii care-și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și actori ai agit-prop, specializați În munca de mobilizare a maselor, Întâmpinau reticența intelectualilor, măi atrași de latura pozitivista și științifică a marxismului reprezentată de Lenin sau Plehanov, adepți ai acțiunilor de tip școlar tradiționale. Apărătorii autonomiei culturii proletare erau adversari declarați ai autonomiei intelectuale. Pentru ei, problema era găsirea mijloacelor de a se alia cu intelectualii fără a le da posibilitatea să dobândească conducerea societății. Definiția intelectualului era În mod explicit cea a unui agent social și politic „dublu”, gata
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
notițe, totul trebuind să fie memorat. Școlile antifasciste În perioada celui de-al doilea război mondial, structurile de Învătământ ale Kominternului au fost mobilizate la o muncă politică de masă, jucând un rol considerabil În dezarmarea ideologică și morală a adversarului, În deturnarea membrilor organizațiilor din statul național-socialist și În pregătirea cadrelor viitoarelor forțe de ocupație, denumite „de eliberare națională”. Constituite la câteva luni după Începutul războiului că școli antifasciste, ele aveau o poziție strategică de prim ordin În perioada de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
război și În definirea proiectelor politice la scară lumii divizate. Din primul an de război, a fost pus În funcțiune În URSS un program de Îndoctrinare și de muncă pentru prizonierii de război, având drept obiectiv declarat convertirea lor În adversari ai fascismului. Primul apel a fost semnat de către 156 de prizonieri de război germani, numărul lor devenind mai mare ulterior. În aceste școli, funcționarii KPD, Incepand cu Wilhelm Pieck, susțineau conferințe. Acest gen de cursuri excepționale a stat la originea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
fost decât mașcate de terminologia marxista (cf. Kapferer...). Ultimul proces de „erezie” a fost cel Înscenat lui Georg Lukács. Se deosebește de cele precedente În măsura În care Lukács era filosoful marxist cel mai cunoscut, si nu doar de reprezentanții filosofiei oficiale, ca adversar al filosofiei reacționare și a iraționalismului. Că și În cazul lui Bloch, criticile formulate de Lukács la adresa stalinismului au fost considerate o simplă manevră contrarevoluționara, confirmată de participarea filosofului În guvernul eșuat al lui Imre Nagy. Printre inchizitorii acestor trei
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
aproape peste tot denumirea, reînnodând simbolic cu originile socialiste și exprimând o voință de democratizare - toate au devenit „socialiste” și „democratice”. Aceste schimbari n-au fost acceptate de totalitatea membrilor lor, unii au văzut În ele o concesie primejdioasa făcută adversarilor, fără a avea parte nici măcar de recunoașterea acestora din urmă, care au continuat să folosească, pentru a le denumi, sintagme stigmatizante precum exsau neocomuniste. Pierderea puterii cu prilejul alegerilor libere și a reformelor constituționale a obligat aceste partide să cedeze
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
preferențial care fusese acordat foștilor funcționari ai statului nazist. Acest gen de măsuri a stat la originea a două tipuri de reacții din partea persoanelor implicate. Unele au simțit astfel În primul rând justificată lupta lor de o viață Împotriva unui adversar nedrept. Apoi, partidul, În ciuda schimbărilor și a tuturor reticentelor pe care le-ar fi putut suscita, apărea ca fiind singura instituție În măsură să le apere interesele. Astfel, În 1995, era prevăzută de către PDS introducerea sistemului de pensionari suplimentare (Rentenzusatzversorgungsystem
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Sovietică, acum nu mai există nici o forță care măcar să le reziste, daca nu să-i Înspăimânte, puterea „lor” este nelimitată. E.B. crede că Înfrângerea suferită a fost pregătită de slăbiciunea ideologică pe care o arătaseră Înainte și de subestimarea forței adversarului. Numele lui Alexandre Zinoviev este menționat În legătură cu lucrările sale recent publicate, foarte critice la adresa lui Gorbaceov, proscris și În rândurile foștilor militanți comuniști est-germani. O nouă elită politică? Delimitări În raport cu trecutul Metamorfozele prin care trecuse fostul partid comunist est-german În decurs
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
pe care ar fi vrut să-l aibă În RDG, chiar dacă nu este de acord cu tot ce se Întâmplă În partid. În mai 1990, H.B. a fost reales În Gemeinde Vertretung (Consiliul Comunal), cu patru voturi mai mult decat adversarul său. Ca deputat, șef al fracțiunii PDS din Consiliul Comunal, s-a ocupat Între timp de comisia istorică, a cărei finanțare regretă că n-a fost continuată de partid, căci crede că partidul are nevoie de ea, și că ar
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1991, 1999), precum și cele asupra literaturii și scriitorilor sub regimuri autoritare și hegemonii ideologice, sau Încadrate de partidul comunist (Sapiro, 1999), studii ce identifica granițele câmpului intelectual și literar și limitele autonomiei sale. Pentru a evita eventuale confuzii Între numeroșii adversari ai autonomiei câmpului literar, posibile mai ales datorită duratei Îndelungate și asemănărilor dintre contexte socio-culturale diferite, este necesară Întotdeauna contextualizarea și luarea În considerare traiectoriile autorilor, cu contradicțiile și rupturile lor. Noțiunea de ideologie este rareori utilizată de Pierre Bourdieu
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
din 1989 până În 1995, timp În care Hermann Kant și „supercenzorul” Klaus Hopke s-au retras, În 1993. Luările de poziție din Vest Împotriva reunificării le-au făcut mai degrabă un serviciu celor din Est, care le-au putut reproșa adversarilor lor că au continuat să trăiască cu mentalitatea cortinei de fier. Simpatia arătată colegilor din Est de un număr important de intelectuali din Vest s-a concretizat prin aderarea a 62 de membri ai PEN-Clubului Vest la PEN-Clubul Est. Singura
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
fiind oscilanta Între apărarea vechiului proiect politic („a treia cale” Între capitalism și comunism fiind principalul lor program În perioada interbelică) și punerea În cauză a regimului, respectiv a statului român „oligarhic”. Comuniștii apar mai degrabă În postura de „disidenți”, adversari ai stalinismului, decât ai sistemului sovietic ori ai leninismului. În ce-i privește pe foștii membri ai mișcărilor de tip fascist, legionari au ba, caracteristică le este denegarea caracterului fascist al „mișcării”, revendicarea singularității ei (ortodoxismul care-i deosebește pe
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a unei părți a victimelor represiunii din prima perioadă nu mai era luată În seamă. Anticomunismul lui Goma era inițial doar o formă de antisovietism, cum o indică adeziunea lui la PCR În 1968. Spre deosebire de alții, Goma era și un adversar al „vechilor” naționaliști, cărora le reproșa abandonarea Basarabiei și persecutarea basarabenilor. Singularizarea politică a lui Goma (Într-o scrisoare adresată lui Ceaușescu Îi spunea că ei doi sunt singurii oameni liberi din România) i-a atras pe de-o parte
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În România. Printre cei 52 de membri fondatori ai ASPRO figurau mai mulți mici Întreprinzători În domeniul editării, conducători de publicații care puseseră pe picioare firme comerciale. Nici unul dintre ei nu era În măsură să trăiască exclusiv din ceea ce publică, adversarii lor din Uniune acuzându-i de altfel că ar fi „scriitori fără opera”. Obligați să se editeze singuri, pretenția la un statut de „manager” ascundea mai curând regresiunea către un stadiu mai mult artizanal al producției literare. Privatizarea rapidă, dispariția
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
o sfidare lansată evoluționismului marxist sau că o manifestare de Încredere În capacitate de inovare artistică În raport cu normele sau codurile universale. Interesul dezbaterii reiese mai mult din punerea la Îndoială a căilor de modernizare a țării și a culturii sale. Adversarii «protocronismului» sunt, explicit sau nu, adepți ai «sincronismului», o teorie a modernității românești elaborată În anii ’20 de Eugen Lovinescu, critic și istoric literar, una din figurile de marcă ale intelectualității liberale și moderniste dintre cele două războaie. «Sincronismul» presupune
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]