6,939 matches
-
funcție benefică a structurilor informale: pe de o parte, ele ajută la îndeplinirea activităților formale; pe de altă parte, procură individului un beneficiu psihologic. O analiză mai profundă a activităților și comportamentelor pe care le declanșează structurile informale (absenteismul, fluctuația, agresiunea orientată spre cei considerați a fi cauza frustrărilor și eșecurilor, solicitarea unor compensații crescânde pentru gradul de insatisfacție, efort, tensiuni, pentru alienare etc.) arată însă că unele dintre acestea sunt neproductive atât la nivelul eșaloanelor inferioare, cât și la nivelul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
structurile formale și informale se organizează defensiv, producând multe pagube funcționării (Mucchielli, 1973, p. 63). # În acest caz vorbim despre apărările formale și apărările informale. 3.8.1. Apărările formale Modalitățile prin care structurile formale se apără de intruziunea și agresiunea prea mare a informalului sunt destul de numeroase. Iată câteva dintre ele: Construirea unor structuri formale care nu se justifică prin ele însele, ci numai în raport cu prezența celor informale. De exemplu, dacă se constată că într-o organizație încep să dispară
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
că ele sunt la fel de complexe și dinamice ca și cele descrise de Deutsch. Un conflict acut poate deveni cu timpul cronic, un conflict care debutează cu o mică intensitate poate evolua spre unul foarte intens, cu pusee de violență și agresiune. Totodată, precizăm că noile tipuri de conflicte la care ne-am referit nu sunt importante în sine, ci prin consecințele lor și mai ales prin implicațiile pe care le au în planul strategiilor de soluționare. # Este important de știut în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
adversarului); 3) strategii conflictuale (urmăresc obținerea avantajelor fără a face concesii, în schimbul lor; presupun recurgerea la forță, la dezechilibrarea puterii părților); 4) strategii cooperative (vizează realizarea echilibrului între avantaje și concesii; se bazează pe tactici și tehnici de persuasiune, excluzând agresiunea și presiunea). Cât privește tacticile, tehnicile, la care se adaugă scheme și trucuri de negociere, autorul citat prezintă nu mai putin de 30 de alternative acționale. Levinson, Smith, Wilson (2004), referindu-se la strategiile, tacticile și tehnicile negociatorului de gherilă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
profesional, mai ales a celui din Suedia, unde își desfășoară activitatea din 1995, având capacități de consilier și psihoterapeut în mediile organizaționale, Leymann a observat existența și acțiunea unor fenomene de injustiție, denigrare, de încălcare a drepturilor, de hărțuire psihologică, agresiune la care sunt supuși oamenii la locul de muuncă, fapt care generează importante prejudicii personale, dar și la nivel organizațional, acestea întinzându-se de la simpla rănire și izolare în grupul de muncă până la sinucidere. Toate acestea au fost reunite sub
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o altă parte însă degenerează în mobbing. Faza a doua se caracterizează prin instalarea treptată a mobbing-ului, puțin câte puțin echilibrul psihic al victimei este afectat, încrederea în sine este destructurată, apar simptomele stresului, angoasa se insinuează. Cu cât numărul agresiunilor la care este supusă o persoană este mai mare, chiar dacă acestea nu vin din partea aceleiași persoane, ci a mai multora, cu atât mobbing-ul va fi mai puternic. Faza a treia presupune necesitatea intervenției conducerii organizației, care, din păcate, de cele mai multe
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nu doar potențial. Altfel spus, cifrele epidemiologice vorbesc de la sine. În Suedia, anchetele efectuate arată că dintr-un total de aproximativ 4.400.000 salariați, 154.000 de salariați (adică 3,5%) au fost expuși la una sau mai multe agresiuni caracteristice mobbing-ului cel puțin o dată pe săptămână, de-a lungul a 6 luni de zile. În Germania, din 40 milioane de salariați, 1.4 milioane (3,18%) au suferit de mobbing, iar în Franța, din 27 milioane de salariați, 950
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
adaptate. Aceste sisteme sunt utilizatre flexibil în cele două părți ale comunicării - recepția și transmiterea informațiilor, în funcție de partenerul de dialog și de modalitățile accesibile persoanei cu surdocecitate. Atingerea, ca formă de comunicare, poate avea valoare de susșinere, confirmare, manipulare sau agresiune. Copilul cu surdocecitate are nevoie de a beneficia de comunicare continuă și consistentă. Pot fi folosiți o serie de indici auditivi pentru introducerea unor activități: promteri muzicali, cuvinte. Mediul activizant- reacțional pune copilul în situația de a comunica, a rezolva
Importan?a dezvolt?rii comunic?rii la copilul cu surdocecitate by Gabriela Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/84055_a_85380]
-
tămăduitoare. Cercetările arată că atingerea poate vindeca. De asemenea, arta masajului și a acupuncturii pot alina, relaxa și vindeca. ¾ Atingerea în joacă. Majoritatea băieților și chiar unii bărbați și unele fete se prefac uneori că se bat în joacă, „simulând agresiunea”. ¾ Semnale ale apropierii. De obicei, prietenii și familia sunt cei care se bucură frecvent de îmbrățișările, dezmierdările, felicitările și mângâierile noastre. ¾ Atingeri afectuoase. Sunt forme intime, angajate de limbaj al trupului. ¾ Atingeri sexuale. Atingerea sexuală este menită a excita și
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
anume: • Tulburările de comportament neepisodice ( acestea se înlănțuiesc, adesea, și aproape că nu le poate fi sesizat debutul; ele nu au caracter de boală, ci pur și simplu un rău conduce spre alt rău. Din această categorie fac parte: neascultarea, agresiunea, minciuna, furtul, vagabondajul etc.) • Tulburările de comportament episodice (se caracterizează printr-o evoluție sinusoidală, în așa fel încât după o perioadă de echilibru apare perioada de dezechilibru, iar atunci comportamentul se modifică. Acest gen de tulburări se manifestă prin reacții
Devierile comportamentale la copilul surd by Cezara Faighel () [Corola-publishinghouse/Science/84067_a_85392]
-
nepotrivite, catalepsia - o stare de rigiditate și creștere a tonusului postural, cataplexia - tot o stare de inhibiție în cadrul căreia se produce o pareză generalizată a tuturor mușchilor striați), Cel mai adesea, la copilul surd apar manifestări de tipul minciunii, furtului, agresiunii, neascultării, fugii etc. Neascultarea - presupune refuzul autorității, și mai ales a celei familiale, apoi a celei sociale. Acest refuz generează conflicte permanente și apare la copiii cu o dezvoltare dizarmonică, cu lexiuni ale SNC ori la cei cu retard mintal
Devierile comportamentale la copilul surd by Cezara Faighel () [Corola-publishinghouse/Science/84067_a_85392]
-
neascultării, fugii etc. Neascultarea - presupune refuzul autorității, și mai ales a celei familiale, apoi a celei sociale. Acest refuz generează conflicte permanente și apare la copiii cu o dezvoltare dizarmonică, cu lexiuni ale SNC ori la cei cu retard mintal, Agresiunea - reprezintă tendința unor reacții comportamentale încarcate de reacții brutale, distructive și de atacare. Minciuna - este o reacție de afirmare neconformă cu adevarul. Minciuna poate fi intenționată sau expresie a tendinței de autoapărere. De regulă, minciuna se asociază cu furtul, comportament
Devierile comportamentale la copilul surd by Cezara Faighel () [Corola-publishinghouse/Science/84067_a_85392]
-
aspectul patologic, rasismul era totodată depsihologizat și normalizat. Carmichael și Hamilton insistau, În plus, asupra caracterului ascuns (covert), indirect și prea puțin perceptibil social, al rasismului instituțional; dimpotrivă, ceea ce ei numeau „rasismul individual”, expresie menită să desemneze ansamblul actelor de agresiune comise de indivizi albi Împotriva unor indivizi negri, ținea de rasismul deschis sau declarat (overt) (Carmichael și Hamilton, 1967, p. 4), vizibil social. Nu neapărat intenționat și cel mai adesea disimulat, rasismul instituțional ar fi mai greu de recunoscut și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau bunurilor. Trebuie notat totuși că forța și violența nu se identifică: un arbitru poate fi puternic fără a fi violent. Justiția s-a născut din necesitatea de a reglementa conflictele. Mass-media orchestrează violența, insistând asupra manifestărilor ei sociale ă agresiuni, crime, răzmerițe, insurecții, torturi, războaie sau atacuri teroriste ă, și orientează astfel alegerea condamnării sau legitimării. Religiile o văd prezentă În miturile referitoare la originea umanității, unde transgresiunea umană antrenează o pedeapsă divină: alungarea din Rai, uciderea de către Cain a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
că oamenii nu sunt capabili să se reconcilieze decât pe seama terților. Spre deosebire de Girard, vom sublinia că ideea de violență fondatoare rămâne imposibil de decis. Principiul fondator al pactului social este excluderea sau controlarea legitimă a violenței, chiar dacă aceasta poate explica agresiunea expansionistă și fondarea câtorva imperii. Prin deturnarea violenței a luat ființă umanitatea. Tot așa cum nu orice violență este sacră, sacrul nu este reductibil la violență și la sacrificiu, pentru că nu toate riturile au același scop sau același mecanism, iar sacrificiul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este sacră, sacrul nu este reductibil la violență și la sacrificiu, pentru că nu toate riturile au același scop sau același mecanism, iar sacrificiul, spre deosebirede rugăciune, nu este prezent decât Într-o parte limitată a lumii religioase. Etologia și psihologia agresiunii Etologia cotidiană ne oferă, la câinii pitbull, ca și la tauri, numeroase exemple de agresivitate și de combativitate. La multe specii de animale, ierarhia se stabilește prin comportamente violente (ordinea loviturilor de cioc, la găini), fără ca agresiunea să fie un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Etologia și psihologia agresiunii Etologia cotidiană ne oferă, la câinii pitbull, ca și la tauri, numeroase exemple de agresivitate și de combativitate. La multe specii de animale, ierarhia se stabilește prin comportamente violente (ordinea loviturilor de cioc, la găini), fără ca agresiunea să fie un catharsis al frustrării. Și nimic nu dovedește generalizarea la animal a reversibilității, relevată la om de către psihanaliză, agresiunii Împotriva altuia și Împotriva propriei persoane (sadismul torționarului versus masochismul victimei). Freud, În 1930, vorbește despre angoasa În civilizație
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
combativitate. La multe specii de animale, ierarhia se stabilește prin comportamente violente (ordinea loviturilor de cioc, la găini), fără ca agresiunea să fie un catharsis al frustrării. Și nimic nu dovedește generalizarea la animal a reversibilității, relevată la om de către psihanaliză, agresiunii Împotriva altuia și Împotriva propriei persoane (sadismul torționarului versus masochismul victimei). Freud, În 1930, vorbește despre angoasa În civilizație indusă de crima inițială a masculului dominator, de dorința ce nu cunoaște jumătăți de măsură a copilului Îndreptată spre părintele de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În 1975 decât În 1825! Calculele guvernanților sunt influențate de capacitățile de a face rău ale unor grupuri mici, a căror periculozitate este adesea orchestrată de mass-media și de opinia publică, ceea ce sfârșește prin a banaliza acțiunea violentă. Anomică, proliferarea agresiunilor indică dereglementarea unei societăți sub efectul pasiunilor antagonice și al absenței sancțiunilor. Tâlhărieila drumul mare de altădată i s-au substituit astăzi bandele de răufăcători (care iau ostatici sau jefuiesc bănci), precum și facțiunile, fundamentaliste sau nu, care comit atentate, cum
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
imediate, termenul face trimitere la o serie de caracteristici personale ale celor supuși sau susceptibili de a fi supuși unei amenințări. Acestea sunt caracteristicile pe care cercetătorii au Încercat să le distingă construind indicatori specifici. Studierea factorilor de risc privind agresiunile (Roché, 1998) arată că aceștia sunt legați În general de zona În care locuiesc subiecții, de vârstă și de sex. Vorbind despre scăderea numărului de locuri de muncă, INSEE (L’Institut National de la Statistique et des Etudes) a definit până la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ultimă știre efem: „G.B. și-a pierdut cheia de la Maybach!“, Ha-ha, dar el ni se insinuează mârșav în viață... Fără să ne ceară voie... Codruț 26 mai 2006 Posturile de TV și radio din România au găsit un nou scandal: agresiunea unui grup de turiști români în Bulgaria etc. etc. - cunoști genul acesta de știri bazate pe antipatii seculare balcanice. Citit pe forumul unui ziar următorul schimb de replici între „forumiști“, după eveniment, evident: „@Venera, NU originea slavă este motivul primitivismului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
străină nici în prezent unor mișcări religioase mai tradiționaliste, precum Asociația Studenților Creștin Ortodocși. Pentru aceștia identitatea românească se definește prin apartenența la religia ortodoxă (Voicu M. , 1999). În acest context, religia Ortodoxă a constituit un refugiu pentru populație în fața agresiunii exercitată pe multiple planuri de către puterea comunistă. Apelul la credința religioasă tradițională i-a ajutat pe români să își pareze identitatea în contextul unei încercări de uniformizare impusă de regimul comunist pretutindeni în regiune. Spre deosebire de cazul Poloniei, în care suportul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
dacă are experiență în reanimarea acestor bolnavi, atît pe masa de operații și, în special, în îngrijirea postoperatorie. 5. Completarea evaluării decompensării tarelor organice peroperatorii sau postoperatorii și aducerea la „normal” sau cel puțin în stare de a putea suporta agresiunile operatorii și anestezice sau, de ce nu?, și „intoxicarea” unui organ, la limita supraviețuirii, cu medicamente anestezice și chiar de reanimare (într-o asemenea operație executată de noi, anestezistul șef ne atrăgea atenția că pierderile lichidiene-sînge, din timpul operației, să
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
a comunismului în spațiul public și în administrația de stat? De ce societatea românească-organizată în jurul unor instituții intacte; armata națională, Biserica dominantă, monarhia, partidele politice, universitățile s-a dovedit mai puțin capabilă decât altele să opună o rezistență spontană și masivă agresiunii sovietice? Poate că ar fi cazul să căutăm răspunsul la aceste întrebări delicate în zona raporturilor stabilite între societatea românească și clasa ei politică tradițională. Relațiile de putere, așa cum s-au exercitat în timpul regimului politic interbelic, apoi sub dictatura lui
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Ionășescu, Ion N. Petrovici, Mircea Steriade. Fapt simptomatic, discipolul de atunci, ajuns la rândul său maestru, păstrează o vie amintire pioasă tuturor celor de la care a învățat ceva fundamental, începând cu Vlad Voiculescu și Oscar Sager. Dar Istoria își continuase agresiunea și în perioada - fastă pentru studentul și tânărul medic neurolog Jean-Jacques Askenasy - de după 1948, când regimul comunist părea că-l lasă în pace, ocupat cum era cu lupta de clasă, cu excluderea, disciplinarea și chiar nimicirea altor categorii sociale. Când
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]