4,501 matches
-
suferit vreo vătămare serioasă ori fatală. Ca și Fedallah în ajun, Ahab încercase să se agațe cu disperare de jumătatea sfărîmată a ambarcațiunii sale, care părea să se țină destul de bine pe apă; și arăta mai puțin vlăguit decît în ajun. Dar, cînd fu ajutat să se urce pe puntea corabiei, ochii tuturor se întoarseră către el, căci, în loc să se țină singur pe picioare, continua să se reazeme de umărul lui Starbuck - primul care sărise în ajutorul lui. Piciorul de fildeș
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ca niște fîntîni arteziene, apoi se sparseră într-o ploaie de fulgi, lăsînd un cerc; care clocotea ca laptele proaspăt, în jurul trupului marmorean al balenei. Ă înainte! răcni Ahab, iar ambarcațiunile se avîntară la atac. Dar, înnebunită de harpoanele din ajun, ce-i chinuiau trupul, Moby Dick părea posedată de toți demonii alungați din ceruri. Lungile șiruri de tendoane ce se întindeau pe sub pielea străvezie a frunții sale albe și masive părură că se împletesc într-o urzeală deasă în clipa
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
o caracteristică ciudată: nu putea suferi oamenii fericiți. Îi făcea rău fizic starea de bine a altuia. Dacă voiai să-l indispui cu ceva, nu trebuia decât să-i povestești cât de bine te-ai simțit la o masă în ajun sau cât de plăcută este o anumită femeie. În viața de toate zilele, nu putea suferi oamenii fericiți. Doar la modul general vorbea continuu de fericirea poporului" (Betea: 1997, 203). Exceptând inevitabilele resentimente pe care Bârlădeanu i le purta lui
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de serviciu în aceste zile. 3.Vor lua măsuri ca: conducătorii întreprinderilor, instituțiilor și unităților militare să interzică în zilele de 30 Aprilie - 2 Mai a.c., accesul persoanelor străine sau a persoanelor cunoscute, dar care nu au aprobarea necesară. În ajunul zilei de 1 Mai a.c., la terminarea lucrului în întreprinderi și instituții, se vor verifica, împreună cu responsabilii de partid și cu tovarășii cu munci de răspundere din întreprinderea respectivă, toate instalațiile și încăperile care conțin materiale inflamabile, mijloace de otrăvire
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
mai sus menționate. 4.Vor fixa, până la date de 28 Aprilie a.c., liste de oameni care vor rămâne să lucreze în instituții (acolo unde se lucrează), fixându-se responsabil pentru ca toate muncile să fie duse în bune condițiuni, iar în ajunul zilei de 1 Mai a.c., nu se va mai permite intrarea în întreprinderi sau instituții a elementelor suspecte sub diferite motive. 5.Vor organiza un control amănunțit al muncii tipografiilor și paza tuturor aparatelor de tipărit și multiplicat din întreprinderi
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
zi, două, și să o trimită cu observații și să le dăm două-trei zile timp. Cred că nu pierdem nimic dacă îi consultăm. Inclusiv cu regulamentul acesta de funcționare a Miliției, eu aș zice să începem să-l aplicăm. În ajun de 1 mai noi am avut o discuție la Miliție privind problemele acestea ale muncii și din această analiză a rezultat că Miliția a fost încărcată cu o serie de probleme care nu îi aparțin ei. Aș ruga ca în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
este exhaustiv?. Rom�nia era aliata nu prea pe ascuns a Imperiului austro? ungar ? i a Germaniei. Regele ei, Carol I de Hohenzollern, era foarte pornit �mpotriva revizionismului. To? i politicienii aveau preten? îi revizioniste �nainte de a ajunge la putere; odat? ajun? i �n cabinete, orice preten? ie revizionist? era dat? uit? rîi, din respect fă?? de sentimentele regelui. Regele p? stră distan? a �ntre societatea rom�neasc? ? i el. A?a cum remarcă prin? ul Barbu ? tirbei, adres�ndu? se lui Iorga: �Pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ol. 1, V? lenii de Munte, 1911) a fost primul dintre cele patru volume con? în�nd portretele unor oameni, lideri, personalit?? i ? i contemporani �n viziunea lui Iorga, inclusiv necrologuri jurnalistice ? i amintiri. Chestiunea Rhinului (V? lenii de Munte, 1912), scris? �n ajunul R? zboiului cel Mare, analiza problemele din regiunile str? b?tute de acest fluviu. Pentru Iorga (că ? i pentru Napoleon), Rinul este linia geopolitic? care domin? Europa, coloana vertebral? a continentului ce separ? dou? culturi, dou? concep? îi asupra omenirii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ie�. Apoi, cu majuscule ? i caractere aldine grase: �NOI, ROM�NII, VREM ? I NOI S? FIM ST? P�NI �N CASĂ NOASTR?! � Apoi: �R? zboiul acesta v? a g? sit pe voi, ru? îi, al? turi de noi (adic? de rom�ni) �n ajunul realiz? rîi reformelor la care am visat mereu �n ultimii cincizeci de ani de via?? constitu? ional?. A sosit acum ceasul; peste c�teva zile, Camera Rom�n? va lua �n discu? ie proiectele unei reforme agrare ? i electorale ? i, odat? cu aceste
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
au r�ndurile semiintelectualilor ? omeri. Dar ei nu erau doar ? omeri, ci ? i lipsi? i de posibilitatea de a fi angaja? i din cauza marelui lor num? r. Nemul? umi? îi ace? tia aveau o dispozi? ie mai exploziv? dec�ț ?? r? nimea. Ajun? i la universitate, deveneau automat con? tien? i de necazurile lor ? i deveneau nemul? umi? i militan? i. Rom�nia nu sem? na cu Occidentul, unde era loc suficient pentru convie? uirea �vechii� ? i �noii� intelectualit?? i, ci mai cur
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de poli? ie al Ia? ului, Manciu, a apelat la mijloace brutale că s? st? vileasc? aceste atacuri. A fost �mpu? cat de Codreanu, care organizase ? i un complot de largi propor? îi pentru asasinarea tuturor liderilor evrei etc. etc. Ajun? i �n fă? a instan? ei de judecat? , Codreanu ? i tovar?? îi s? i au fost entuziast achita? i de c? tre juriu. Achitarea aceasta nu a fost at�ț o dovad? a antisemitismului c�ț un protest �mpotriva sistemului liberal existent. Tinerii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
al lui Carol ? i principalul vinovat pentru �ntemni? area ? i asasinarea liderului lor, iubitul lor C? pitan. �nconjurat de legionarii anima? i de spiritul de r? zbunare ? i de impulsurile mistice ale unui cult al mor? îi de tip maniheist. Ajun? i �n curte, Iorga, ca de obicei, a vrut s? se a? eze l�ng? ? ofer, dar nu a fost l? sat. A urcat �n mă? în? , lu�nd loc pe bancheta din spate, �nghesuit �ntre numero? îi legionari. �n acest moment, s? a �ntors
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
N. Iorga, ��n amintirea lui Eminescu�, �Neamul rom�nesc literar�, 1909, pp.�503-507, ? i Mihai Eminescu, Operă politic? , vol.�I (1880-1883), passim 64 �n timpul r? zboiului din 1877-1878, Eminescu a descris �ntoarcerea unor osta? i rom�ni r? ni? i din Bulgaria. Ajun? i noaptea, au cerut ad? post la un conac boieresc. Au fost insultă? i murdar de c? tre servitori ? i alunga? i �n ciuda r? nilor lor s�nger�nde. �Timpul�, 28 decembrie 1877 65�Antijunimi? ții (�n special liberalii) �l acuzau pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
orice de Arnold Wesker, excelent întâmpinat de critică. Ne aflăm într-o epocă dificilă, cu restricții ideologice din ce în ce mai aspre, în care se întâmplă și blagoslovirea cu "celebrele" Teze din iulie, cu o cenzură ce intervine asupra spectacolelor chiar și în ajunul premierelor, dacă nu, și mai grav, le interzice sau suprimă încă din fașă. În ciuda acestui fenomen defel favorabil artei, care stopează din start energiile creatoare, obligând pe mulți dintre marii regizori (Ciulei, Esrig, Vlad Mugur, Penciulescu, Pintilie) să plece din
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ca deciziile în cadrul convorbirilor să fie adoptate prin consens. Acesta era, de fapt, un punct agreat deja de ambasadorii acreditați la Helsinki ai țărilor interesate in problema unei conferințe privind securitatea europeană, întruniți până atunci într-un forum informal. În ajunul plecării spre capitala Finlandei, delegația era primită de Nicolae Ceaușescu. Acesta a citit proiectul de mandat și a fost de acord cu prevederile sale, subliniind că nu trebuie acceptată nicio derogare de la consens în adoptarea oricărei decizii. El a continuat
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în Centrala MAE, și anume: "Consensul se definește prin absența oricărei obiecțiuni exprimate de un reprezentant în legătură cu luarea hotărârii respective". Consultările Multilaterale aveau să înceapă miercurea din săptămâna următoare, în 22 noiembrie. Spre a putea ajunge în capitala Finlandei în ajunul deschiderii Consultărilor, s-a plecat din țară duminică, 20 noiembrie, pe o rută din cele mai întortocheate: București-Varșovia, Varșovia-Frankfurt, Frankfurt-Helsinki, cu o escală la Stockholm. Ca urmare, am aterizat la Helsinki duminică seara târziu, frânți de oboseală. Cu toate acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Ni se părea greu de suportat, deși aveam să realizăm repede că, printr-o șansă nesperată, nu găsisem acolo iarna deja instalată de-a binelea. Depunerea din vreme a proiectului românesc de reguli de procedură ne-a permis ca, în ajunul deschiderii Consultărilor, să contactăm un număr de delegații spre a le prezenta în avans documentul nostru și a pleda pentru prevederile sale. Acordam cu toții o mare importanță primelor reacții al partenerilor noștri la documentul românesc. Ne așteptam ca aceste reacții
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cunoștință de inițiativa românească, ca orice diplomat care își cunoaște meseria, nu s-a hazardat să exprime vreo apreciere. De altfel, întâlnirea noastră avea loc la ambasada Statelor Unite, într-un spațiu în care nimic nu arăta că ne aflam în ajunul deschiderii unei importante reuniuni multilaterale: era liniște, calm, la intrare pușcașii marini își făceau rondul, cum aveam să îi văd de atâtea ori după aceea, iar pe holul care ducea la salonul unde avea loc întrevederea nu am întâlnit pe
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de Externe finlandez. Tscherning preciza că, după deschidere, reuniunea urma să adopte reguli proprii de procedură, inclusiv în ceea ce privește formula de conducere a lucrărilor; această precizare era făcută la cererea expresă a delegației române, care îl vizitase pe ambasadorul danez în ajunul deschiderii Consultărilor. Tötterman era un suedez înalt, suplu, cu siluetă și ținută de campion de sky, cu un păr bogat și ondulat, ușor grizonat către tâmple, cu obraji permanent îmbujorați pe un ten oarecum măsliniu. Era un om discret, cumsecade
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
c]utat s] extind] metodologia filosofic] din Summa Theologiae, aducând și mai mult material pentru analiză logic] și ulterioară sistematizare, umaniștii Renașterii au revenit la Republică, unde au g]sit modelul perfect pentru expresia literar] a ideilor. Astfel, în lungul ajun al perioadei moderne Vitoria a scris Comentariu despre a doua parte din Summa Theologiae, în timp ce Șir Thomas More (1478-1535) crea Utopia; Suárez scria De Legibus, iar Tommaso Campanella (1568-1639) compunea Cetatea Soarelui. (Îmi atribui o ușoar] licenț] eseistic] în leg
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de la Repedea, Aruștei s-a apropiat de aeroport, s-a uitat în dreapta, în stînga, și-a ales locul și a trecut imediat la... la ce? la săparea unui lăcaș pentru o rachetă balistică menită, după propria-i mărturisire făcută în ajun barmanului de la Trei Salcîmi, să arunce în aer pista. De ce? Nu știa nici el de ce. Dar avea Aruștei la el ceva unelte? Aș! Începuse să scormone pămîntul ierbos cu tocul pantofului. Dă-i și dă-i. Pînă cînd l-au
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
numită. Pînă atunci însă paharul concordiei și al speranței. La mulți ani! 1999 Cu, pardon, creionul prin București 1 ianuarie O tempora! ... o Moritz! zicea minunatul pictor Craiu, bonomul, ut pictura... ut pictura... aveam să-l aud tot drumul. Era Ajunul și urma să trec pe la el, s-o rog pe distinsa doamnă mamă să-l învoiască, să coborîm pe la Observatorul lui Stere, pe la Pompieri, pe la Bojdeucă, în jos, hop-țop. hop-țop... Ningea ca-ntr-un tablou de Cămăruț. Craiu mă aștepta
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Observatorul lui Stere, pe la Pompieri, pe la Bojdeucă, în jos, hop-țop. hop-țop... Ningea ca-ntr-un tablou de Cămăruț. Craiu mă aștepta în antret cu lumînarea aprinsă. I-am întins dreapta, cu stînga i-am stins blînd lumînarea: meștere, sîntem în ajun, pînă la Înviere mai sînt patru luni. Și-a pus lumînarea-n sîn și și-a aprins mărășeasca. Puteam coborî. Am luat-o pe la Observator, pe la Pompieri, în urma noastră veneau, dinspre Cîrlig, mascații, hău-hău, hău-hău, a trecut fîlfîind un înger dolofan
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Veneția, și de-acolo, pieptiș, la Cuciureanu, delenda Carthago, delenda Carthago, scandările lui aburite, la Casa Universitarilor... Cioc, cioc. Domnia sa, Cuciureanu, ne aștepta în odaia din față, cu undița rezemată de ușor: magistre, i-am spus cu respect, afară-i Ajunul, uită-te pe fereastră (tocmai exploda o petardă albastră), pînă-n pescuit mai sînt vreo patru luni... și-a agățat undița de grinda-iască, și-a aprins mărășeasca și-am ieșit tustrei în sfînta ninsoare. Ne-am întors un pic în dealul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cald. Am dat bici cu gura și în jumătate de oră eram înapoi la Eternitate. Am intrat în bodegă, la căier, și-am vărsat cîțiva stropi de țuică pe pardoseala mirosind a eternitate: Dumnezeu să-i țină-n înalturi! Afară, Ajunul își desăvîrșea minunea. 23 ianuarie Chiar dacă vedem în observația cu ton peremptoriu a lui Lessing statuile, monumentele nu sînt artă o exagerare, nu înseamnă că trebuie s-o și trecem total cu vederea, să ne prefacem a nu distinge indispoziția
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]