15,786 matches
-
și civilizația, veniți alături de noi, pentru a impune cu forțe unite voința noastră și voința noastră este Pacea 1. O delegație a Frontului Feminin a luat parte la Congresul universal pentru pace de la Bruxelles (4 septembrie 1936) și s-a alăturat celorlalte reprezentante ale organizațiilor de femei, susținând constituirea Reuniunii Universale pentru Pace (R.U.P.) și acțiunile acesteia.2 În zilele de 8-10 septembrie 1936, s-a întrunit la Constanța Marele Congres al Asociațiilor feministe, la care au fost reprezentate
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a îndemnat pe cele peste un milion de membre ale Internaționalei Femeilor Socialiste să se situeze în fruntea luptei” pentru pace și salvarea omenirii de un nou măcel”2. În următorii ani (1931-1936), organizațiile de femei din România s-au alăturat efortului feminin internațional depus pentru oprirea cursei înarmărilor și pentru construirea unui sistem eficace de securitate colectivă. De aceea, ele au răspuns la apelul lansat de Alianța Internațională pentru Sufragiu și Acțiune Civică și Politică a Femeilor (A.I.S.A.C.
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
medici români, a lucrat la postul de prim-ajutor, instituit în Cartierul Latin, pentru îngrijirea răniților. Drept recunoștință pentru eforturile sale, a fost decorată cu Medalia Rezistenței 2. În anii de după încheierea războiului, mișcarea de femei din România s-a alăturat, potrivit tradiției sale, organizațiilor de femei de pe toate continentele pentru a contribui la vindecarea rănilor rămase de pe urma operațiunilor militare și în scopul apărării valorilor democrației. Împreună cu reprezentantele femeilor din 44 de țări, delegația română a luat parte la primul Congres
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
în anii interbelici, pentru propagarea sloganelor regimului totalitar. Exemplul edificator ni-l oferă Apelul către femeile din întreaga lume, publicat în Scânteia din 1 martie 1948, în care F.I.D.F. le cheamă să se unească sub stindardul ei și să se alăture puternicelor forțe ale tuturor celor ce luptă pentru libertate, pentru cuceriri democratice, pentru pace; le cheamă să denunțe planurile războinice, pe instigatorii și propagatorii acestor planuri, care trebuie să fie condamnați ca niște criminali de rând, să zădărnicească uneltirile reacționarilor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
o luptă dârză pentru dezarmare, pentru înfăptuirea păcii definitive. Ea cheamă la luptă pe toți muncitorii, pe toți exploatații, pe toți asupriții, pe toți cei cu conștiința liberă. Femeile socialiste sunt în fruntea acestei lupte. Femeile muncitoare din România se alătură surorilor lor din Internațională și strigă împreună cu ele: Nu! Nu vrem război! Nouă femeilor ne revine sarcina de a propaga ura împotriva războiului. Ca mame, ca educatoare, avem cel mai mare rol în această direcție. Căci noi suferim cel mai
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
durere, punându-le la îndemână mijloacele științifice, care de altfel sunt întrebuințate de mult de femeile cu dare de mână? Femeile socialiste din lumea întreagă luptă pentru înfăptuirea acestui scop, luptă pentru maternitatea conștientă. Uniunea Femeilor Muncitoare din România se alătură acestei lupte. Noi cerem modificarea articolului 246 din Codul Penal relativ la avort în așa fel încât medicul să fie îndreptățit să întrerupă sarcina atunci când femeia dovedește că n-are cu ce să-și crească copilul; când prin naștere viața femeii
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
PACE, care se va ține la Geneva în zilele de 4, 5 și 6 septembrie. Ei au lansat un apel pentru apărarea păcii, la care au răspuns și numeroasele formațiuni feminine din toate colțurile lumii. „Frontul feminin” din România se alătură acestei acțiuni chemând pe toate femeile conștiente de datoria lor să-și spună cuvântul în clipa aceasta de grea cumpănă pentru omenire. „Frontul feminin” invită în același timp și pe toate celelalte organizațiuni feminine ca: secțiile feminine ale partidelor politice
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
aceste împrejurări, poate condamna oare cineva linia noastră de conduită, credința noastră adâncă în democrație? Putem noi, femeile în general, să încredințăm soarta noastră acelor organizații politice care resping sau înjumătățesc ideea emancipării definitive a femeii? Putem noi să ne alăturăm lor? Putem noi să-i urmăm pe aceia care vor să ne trimită înapoi la bucătărie, închizându-ne căile spre care ne aruncă nevoile existenței sau vocația noastră? Putem noi să-i urmăm pe aceia care proclamă că forța primează
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
-ne căile spre care ne aruncă nevoile existenței sau vocația noastră? Putem noi să-i urmăm pe aceia care proclamă că forța primează dreptul și care pregătesc un nou măcel mondial și noi morminte copiilor noștri? Putem noi să ne alăturăm crezurilor acelora care, în locul iubirii aproapelui, propovăduiesc ura între cetățeni utili ai aceleiași națiuni? Femei, iată de ce însăși realitatea ne situează pe planul larg al democrației, alături de toate instituțiunile care apără dreptul la viață al celor mulți și care, pătrunse
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
medici avea ca punct de legătură locuința mea din rue du Cherche-Midi, apoi casa Elenei Vaschide. În urma unui denunț, în prima jumătate a anului 1944, această femeie admirabilă a fost arestată. Prin 1943 acestui grup de medici i s-au alăturat și dr. Iliescu, Maria Vlădescu (soția prof. dr. Vlădescu), Elena Alexandrescu. Întărind legăturile cu colegii francezi, grupul de medici români și alții vor intra mai târziu în Comité Médical de la Résistance. Din această perioadă îmi amintesc de organizarea trecerii unor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
toate județele de pe întreg cuprinsul țării. Avem în 58 orașe, capitale de județ, filiale înregistrate la tribunalul local ca persoană juridică și peste 200 subfiliale. Tot programul nostru caută să fie tradus în fapte pentru a antrena femeile să se alăture activității noastre. Astfel, s-au ținut peste 700 întruniri pe țară pentru a arăta rolul U.F.A.R.-ului, și peste 3.000 conferințe, cu subiecte culturale, politice, sociale, științifice, încadrate într-un program artistic progresist. S-au ținut cursuri de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
luptă pentru a asigura pacea, frățietatea între poporul român și naționalitățile conlocuitoare, libertatea și bunăstarea noastră și a familiilor noastre. Judecând astfel, Federația Democrată a Femeilor din România, care cuprinde în rândurile ei aproape un milion de femei, s-a alăturat celor care luptă pentru înfăptuirea Platformei-Program a Blocului Partidelor Democrate. Realizările de până acum ale Blocului Partidelor Democrate reprezentate în guvernul Groza - înfăptuiri care au primit înalta prețuire a Majestății Sale Regelui, cu prilejul decorării d-lui Prim-Ministru - sunt
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
raport de activitate al Sect. II Negru a cărei președintă este. Mai vorbesc câteva delegate ale muncitoarelor din diferite fabrici, arătând mizeriile ce le îndură și manifestându-și dragostea pentru partid, asigurând organizația că nici o muncitoare conștientă, nu se poate alătura decât de acei lângă care e toată țara. Se dă apoi cuvântul d-nei Lelia Mihăilescu, președinta sectorului III Albastru, a cărei apariție este primită cu un ropot de aplauze. „Nu știu ce aș putea spune eu mai mult ca celelalte - începe d-
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
țării noastre la Jocurile Paralimpice de la Beijing a fost formată din cinci sportivi, trei la probele masculine și doi la probele feminine. Carol Eduard Novak și Arnold Csaba Butu a participat în cursele de ciclism, iar lor li s-a alăturat Lehel Ruzsa în probele de tandem. Corina Viorica Custura a concurat în proba de haltere din poziția culcat, în timp ce Crina Steliana Țugui s-a calificatat în turneul de tenis de câmp. Ea s-a pregătit special la Londra pentru ediția
APARIȚIA ŞI EVOLUȚIA VOLEIULUI LA JOCURILE PARALIMPICE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neluța Smîdu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_825]
-
, publicație apărută săptămânal, între 11 mai 1933 și martie 1934, inițial la Brad (Hunedoara), apoi la Turda. Din decembrie 1933 (numărul 31-33), poartă subtitlul „Revistă literară”. Este îngrijită la început de Emil Giurgiuca și George Boldea, cărora li se alătură, de la numărul 21-22/1933, Teodor Murășanu, Grigore Popa, Pavel Dan și Mihai Beniuc. Într-o Prezentare, Emil Giurgiuca scrie: „Acest abecedar va fi unul de inițieri în regiuni de cunoaștere noi, aducând cititorilor «o icoană, un vers, o idee».” Rubrici
ABECEDAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285143_a_286472]
-
cititorilor «o icoană, un vers, o idee».” Rubrici: „Carnet”, „Caleidoscop”, „Reviste”, „Cărți”. Revista, de format liliputan, are o orientare moderat tradiționalistă. Semnează versuri Aron Cotruș, Radu Gyr, Lucian Blaga (Septembrie), Eugen Jebeleanu, Olga Caba (debut), Mihai Beniuc, cărora li se alătură Simion Stolnicu, Emil Isac, Ștefan Baciu, Nicu Caranica ș. a. Sectorul prozei este acoperit îndeosebi de textele lui Pavel Dan, dar aici scriu și Victor Papilian, Olga Caba, Gabriel Pamfil. Compartimentul publicisticii este ilustrat de N. Tatu, Gelu Mărculescu, Emil Cioran
ABECEDAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285143_a_286472]
-
fost destul de impresionante dacă dăm crezare ziarului partidului: „La sfârșitul anilor ’60, mai mult de un sfert din membrii Academiei Române și al posesorilor de diplome de doctorat, circa 46% din ingineri și mai mult de jumătate din profesori s-au alăturat partidului”. La sfârșitul anilor ’60, cifrele oficiale difuzate În fiecare an oscilau În jurul a 22% pentru categoria atotcuprinzătoare a „intelectualilor”. 2.3. Începutul anilor ’70: schimbarea direcției Cu toate acestea, Michael Shafir observă că „politicile de cooptare masivă a tehnocraților
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de poliție politică. Din această perspectivă, partidul s-a opus deconspirării fostei Securități și deschiderii arhivelor. Regrupând, de la constituirea sa, numeroase cadre ale poliției politice a regimului Ceaușescu, PRM a invitat În 2006 toți informatorii și ofițerii Securității să se alăture partidului. Capitalismul popular - etatism și naționalism economic Naționalismul economic, etatismul și protecția socială au reprezentat principalii piloni ai doctrinei economice a PRM, trecerea la capitalism fiind prezentată drept „un haos provocat conștient, pentru a supune România intereselor financiare internaționale”. La
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
În școală și În administrație, prin promovarea culturii naționale și prin apărarea identității etnice. UDMR cerea În același timp introducerea unui sistem de „autonomie locală”, considerarea României ca stat multinațional și descentralizarea administrativă. Mai târziu, acestor revendicări li s-a alăturat ideea constituirii unei universități În limba maghiară la Cluj. În același timp, În programele din 1992 și 1995, identitatea anticomunistă a fost În mod oficial afirmată. Acest lucru a fost generat, pe de o parte, de alianțele dintre FSN/PDSR
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Gheorghiu-Dej și care fusese treptat marginalizată sub Nicolae Ceaușescu. Aparținând fostei elite staliniste din anii ’50, persoane precum Silviu Brucan sau Alexandru Bârlădeanu optaseră În ultimii ani ai regimului pentru ideile reformatoare promovate de Gorbaciov. Acest grup, la care se alăturau oameni mai tineri, precum Ion Iliescu sau Dan Marțian, reprezentaseră o formă de disidență pasivă la dictatura lui Nicolae Ceaușescu, fără a fi pus Însă sub semnul Întrebării fundamentele sistemului comunist. Un al treilea grup proeminent era format din cadrele
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
și profesând medicina, timp de doisprezece ani, la Dolhasca (mică localitate, nod feroviar lângă Fălticeni). Primele versuri îi apar în decembrie 1966, în revista „Luceafărul”. Debutul editorial are loc în 1970, cu volumul Versuri, distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Se alătură, la sfârșitul anilor ’60, „grupului oniric” (care îi reunea pe Leonid Dimov, Dumitru Țepeneag, Vintilă Ivănceanu ș.a.). Din 1983, a lucrat, timp de doisprezece ani, în redacția revistei ieșene „Convorbiri literare” (corector la început, mai târziu redactor, redactor-șef adjunct
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
atribuite cititorilor școliți sau inocenți sub raportul informației anterioare, formează un fel de „operă paralelă” la scrierea propriu-zisă, amplificând, prin exagerări bine dirijate, comicul sursei la care se referă și asigurând întregului un reconfortant spirit ludic. Comentariul socio-politic implicit se alătură valorii artistice conferite ironiei și satirei. Umorul și șarja parodică sunt mijloace, nu scopuri pentru autor; dincolo de învelișul declarat vesel al relatării poetice, stăruie o temeinică informație istorică și filologică, dar și o bună cunoaștere a literaturilor europene sau a
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
supranatural este operată prin convertirea lor la universul uman imediat, fapt care sporește coeficientul de personalitate distinctă a scriitorului în ansamblul literaturii apărute în epocă și mult după aceea. Autorul a intenționat „a introduce un gust nou în poesia românească”, alăturând „lucruri de șagă” observațiilor grave asupra unor realități care nu erau doar ale secolului al XV-lea. Conștient de importanța unei asemenea întreprinderi, cu totul nouă în peisajul atât de sărac al literaturii originale românești, scriitorul ține să precizeze: „Deci
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
la Cluj, lunar, de la 12 mai 1934 până în ianuarie 1936. La început are subtitlul „Artistic, literar și social” și iese „sub conducerea unui comitet”; ultimul număr este emanația „Scriitorilor ardeleni independenți”. Primul redactor este Nistor I. Petre, apoi i se alătură Ioan Olteanu (de la numărul 3-4), ca pe coperta ultimului număr să rămână doar numele celui dintâi. Revista pornește la drum fără un program bine precizat și abia în numărul din 1936 se publică un Manifest prin care se cere „înfrățirea
CALEIDOSCOP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286013_a_287342]
-
cu lucrarea Divorțul în dreptul roman și român. Va fi, mai întâi, funcționar la Ministerul de Domenii și avocat al Statului; între anii 1905 și 1907, în timpul guvernării conservatoare, este prefect al județului Dâmbovița. Practică avocatura și își continuă activitatea politică, alăturându-se, în 1908, grupării conservator-democrate a lui Tache Ionescu (din care se va retrage în 1922). Ia parte la război, fiind ofițer de rezervă, iar după încheierea păcii reintră în barou ca avocat pledant. Membru, de la înființare, al Societății Scriitorilor
CAÏR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286010_a_287339]