56,531 matches
-
Mai ales că numeroase jafuri financiare, speculații bursiere oneroase și fraude bancare efectuate în SUA au ajuns cu răsunet la cunoștința publicului mondial. Dar răul economiei și al politicilor americane, afectând precarul „echilibru” mondial, nu este nicidecum unul datorat culturii americane, omului american. Cine neagă lucrul acesta o face numai fiindcă ignoră faptul că omul nord-american și cultura nord-Americii contemporane sunt un transfer european, o moștenire europeană extrem de directă și de dată istorică (relativ/destul de) recentă. În termeni de cultură, sensibilitate
Ice Age 4, critica Europei și relevanța muzicii by Marin MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/83388_a_84713]
-
că numeroase jafuri financiare, speculații bursiere oneroase și fraude bancare efectuate în SUA au ajuns cu răsunet la cunoștința publicului mondial. Dar răul economiei și al politicilor americane, afectând precarul „echilibru” mondial, nu este nicidecum unul datorat culturii americane, omului american. Cine neagă lucrul acesta o face numai fiindcă ignoră faptul că omul nord-american și cultura nord-Americii contemporane sunt un transfer european, o moștenire europeană extrem de directă și de dată istorică (relativ/destul de) recentă. În termeni de cultură, sensibilitate sau profil
Ice Age 4, critica Europei și relevanța muzicii by Marin MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/83388_a_84713]
-
ci doar pentru o confirmare a propriului monolog sau pentru o polemiza imaginar întru salvarea propriilor idei (o postură psihomentală iarăși tipică egocentricului și belicosului european). Numai că, într-un film precum Ice Age 4: Deriva Continentelor, poziția morală/moralizantă americană, punând apocalipsa Terei pe umeii Europei, vrea să indice „natura răului” în om, și mai ales în acel om care e ilustrat la maxim de către istoria și cultura Europei. În film, Imnul Europei apare atunci când veverița (lăcomia) vede în fundul
Ice Age 4, critica Europei și relevanța muzicii by Marin MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/83388_a_84713]
-
sa de consultanță în domeniul aviației și aeronauticii. Marian Anastasia, M. Filip Filip a învățat singur să cânte la chitară, dar stilul country l-a descoperit abia în 1999, în SUA, unde a urmat un curs de pregătire la Pan-American Flight Academy din Miami. Muzica aceasta i-a mers pur și simplu în suflet. “Am auzit la radio o melodie de-a lui Faith Hill, The Secret of Life, ale cărei versuri spuneau că bucuriile mici sunt secretul vieții. De
Zbor ?i muzic? by Oana Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/83419_a_84744]
-
spuneau că bucuriile mici sunt secretul vieții. De atunci, cât am stat în SUA, n-am mai schimbat postul. Melodiile country au armonie și întotdeauna spun o poveste, veselă sau tristă, în care te regăsești” - a povestit Marian. După “experiența americană”, și-a luat chitara, a început să cânte și să compună cântece, primul având ca text o poezie de George Topârceanu, “În drum“. La începutul lui 2012 a reușit să înregistreze un album, „Pasiune americană”, cu 13 melodii, dintre care
Zbor ?i muzic? by Oana Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/83419_a_84744]
-
a povestit Marian. După “experiența americană”, și-a luat chitara, a început să cânte și să compună cântece, primul având ca text o poezie de George Topârceanu, “În drum“. La începutul lui 2012 a reușit să înregistreze un album, „Pasiune americană”, cu 13 melodii, dintre care 5 sunt creații proprii. A colaborat cu clujeanul Sandy Deac, de la “Desperado”, în studioul căruia a făcut înregistrările. “Marian Filip, acest cowboy contemporan călare pe visurile sale, ne propune un album care place din prima
Zbor ?i muzic? by Oana Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/83419_a_84744]
-
Română din București cât și în celelalte teatre lirice ale țării; încep imediat turneele în țările vecine, la început, pentru ca treptat cariera sa să se desfășoare intens în aproape toate țările europene și o serie de importante teatre din continentele american și asiatic. Nicolae Herlea rămâne în istoria teatrului liric primul bariton român afirmat pe cele mai mari scene de operă ale lumii precum Teatro alla Scala din Milano, Metropolitan Opera din New York, London Royal Opera, Opera din Paris, Opera
Nicolae Herlea ? carisma umanismului vocal by Stephan POEN () [Corola-journal/Journalistic/83385_a_84710]
-
Dan Dominique Costinescu, inclusiv cu adaptări în limba română ale textelor străine) și până la orchestrațiile realizate de Sile Dinicu și Piky Inglessis, totul era gândit până-n cel mai mic detaliu, căci trebuia să fac o figură frumoasă lângă marii interpreți americani. Pentru această seară deosebită compozitorul George Grigoriu îmi pregătise în primă audiție o piesă minunată, “Câtă dragoste”, care s-a bucurat de mare succes. Am mai cântat atunci melodii de Edmond Deda, Paul Urmuzescu, George Grigoriu, Temistocle Popa, Alexandru Mandy
Povestea (?i... pove?tile!) continu? (V) by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83417_a_84742]
-
Lucia GRAMA Cariera americană a frumoasei interprete continuă sub semnul succesului și al plurivalentei. Această fiindcă înafara concertelor și a ședințelor de studio, frumoasa interpreta se implică într-o serie de proiecte muzicale legate de copii, ea predând muzică (după cum se știe este absolventa
Femina by Lucia Grama () [Corola-journal/Journalistic/83450_a_84775]
-
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KŐRŐSSY (26 decembrie 1926, Cluj - 21 ianuarie 2013, București) (II) Alex Vasiliu Iancy Körössy despre jazz-ul românesc După părerea mea, jazz-ul cel mai bun este cel american. Instrumentiștii români i-au copiat pe instrumentiștii americani buni atât cât au fost capabili. Eu așa văd mai corect: jazz în România. Jazz-ul românesc are mari posibilități de a deveni o muzică foarte interesantă pentru că are la bază folclorul, care este foarte bogat, ca sonorități, ca melodii
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
folclorul, care este foarte bogat, ca sonorități, ca melodii, ca ritmuri. Dar în special izvorul melodic. Mă refer la un folclor stilizat, la care se adaugă ritmuri tradiționale interpretate cu swing, ceea ce poate fi foarte aproape de interpretarea unui bun instrumentist american (de jazz). [...] Bineînțeles că este bine să ne folosim creierul, că de aceea ni l-a dat Dumnezeu, să controleze inspirația. Ca să dai ceva spiritual, și să adaugi ritmurile românești, și sunetele foarte sofisticate de folclor românesc trebuie să ai
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
și trombonistul Nicolae Farcaș. Au fost ani în care fenomenul jazzistic s-a dezvoltat rapid datorită climatului artistic relaxat, în care circulația discurilor, înmulțirea localurilor și cluburilor, a emisiunilor de specialitate la radio și televiziune, a turneelor unor mari muzicieni americani la București, organizarea Festivalului Național de Jazz de la Ploiești au oferit posibilitatea jazzmen-ilor români să demonstreze că au fost mereu la curent cu toate noutățile din patria jazzului. Dar, spre deosebire de alte țări foste socialiste, toată efervescența vieții jazzistice românești nu
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
evadare în free. Respectând ordinea comentării pieselor de pe acest disc, ordine pe care mi-am impus-o în paginile unde le-am menționat prima oară, voi sări (deocamdată) peste înregistrarea cu numărul 5, pentru a ajunge la un alt standard american interbelic: I Can’t Give You Anything But Love (McHugh/Fields). Aici, originalitatea apare, oarecum neașteptat (după anterioarele aranjamente și improvizații în stil post-bop radical) prin expunerea temei în maniera stride a mult îndrăgitului pianist Thomas Fats Waller, comediant pur
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
îndată după reproducerea temei (oricum, mult îmbogățită armonic) - și asta, în tempo rapid, contrastant față de atâtea versiuni clasice cunoscute. În comparație cu I Can’t Give..., la Stompin’ prima variațiune respectă principiul unui și mai vechi stil jazzistic<footnote Dixie - sudul federației americane, la confluența secolelor XIX și XX footnote>, improvizația colectivă, dar acum nu mai ascultăm o polifonie melodică, ci doar o polifonie sonoră, în care sunetele și ritmul haotice ale pianului (prin cluster-e), ale bateriei (total dezarticulată) formează impresia clară a
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
plimbe degetele pe instrumente. Coltrane a fost unul dintre ei care, însă, a reușit să pună o «îmbrăcăminte» acceptabilă, chiar frumoasă la ceea ce cânta. Momentele de nebunii ale lui Coltrane erau cu totul altceva decât nebuniile altor zeci de muzicanți americani, care nu știau ce făcea el în momentul acela. Dar impresarii au profitat de ocazie, le-au dat droguri, alcool și toate alea, și i-au lăsat să cânte ce voiau. Și s-a pus numele de „freejazz”. Aiurea. De unde
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
să facem ceva ce n-a mai făcut nimeni, să facem zgomote.<footnote Alex Vasiliu - Convorbire cu Iancy Körössy. Înregistrare audio, iulie 2007 footnote> În afara legăturii puternice a jazzman-lui Körössy cu tradiția tarafurilor românești, a avut importanță opinia prestigiosului promotor american al jazz-ului, Willis Conover. Cunoscând la fața locului realitățile și speranțele muzicienilor de jazz din țările comuniste, admirându-l în mod deosebit pe pianistul român, Conover a explicat, cu ocazia unei anterioare vizite la București (1967) ce se așteaptă
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
de istoria jazz-ului, ci un muzician stăpân pe limbajul originar, dar capabil să exprime specificul național propriu. Înregistrând în anul 1969 discul Identification, Körössy a făcut o superbă demonstrație: a) că stăpânea „dialectele” (stilurile) importante ale limbii jazz-ului american b) că a înțeles ce înseamnă adevăratul freejazz: obligativitatea existenței temei generatoare, păstrarea suportului ritmic de tip swing (explicit sau implicit), libertate controlată, muzicalitate și feeling. Dar, și în România perioadei 1964-1968 (anul plecării lui Körössy în Germania), jazzul a
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
cu „Freetet”-ul său au obișnuit, din 1969, într-o oarecare măsură câțiva instrumentiști-improvizatori de elită (Dan Mândrilă, Ștefan Berindei, Alexandru Imre, Johnny Răducanu, Wolfgang Güttler, Eugen Gondi) cu specificul și exigențele freejazz-ului autentic. Iancy Körössy în Lumea Nouă Muzica americană a fost, este și va rămâne cea mai frumoasă muzică din lume, pentru că toate melodiile pe care le numim standard, fac parte din operete și spectacole de revistă cu cele mai reușite armonizări, cele mai sofisticate. Ele rămân totdeauna moderne
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Vasiliu - Convorbire cu Iancy Körössy. Înregistrare audio, iulie 2007 footnote> Datorită recomandării lui Willis Conover, considerat de mulți ani unul dintre experții necontestați în domeniul jazz-ului, grație legăturilor la nivel înalt pe care acesta le avea în mediile politice americane (în calitate de colaborator permanent al postului de radio Vocea Americii), Iancy Körössy a primit în scurt timp rezidența pe teritoriul Statelor Unite. S-a stabilit la Atlanta (Georgia), unde a avut mediul propice unei existențe dedicate exclusiv muzicii. Acolo s-a întîmplat
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
și Richard Oschanitzky - Iancy Körössy avea deschiderea spre toate genurile, și tehnica instrumentală dublă: potrivită deplin cântului jazzistic și cântului academic. Al doilea moment de captatio benevolentiae a fost improvizația<footnote Körössy prefera formula „variațiuni spontane” footnote> pe melodia pop americană, la fel de cunoscută, Raindrops, de Burt Bacharach, trecută, ca într-o partidă de badminton, de la paleta lui Mozart la paleta lui Beethoven. Un stol de idei melodice sprințare, zburătăcite pe claviatură spre a lua respirația ascultătorului. Momentul următor s-a aflat
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
-ul, plasându-l pe Körössy în societatea selectă a virtuozilor în stare să inventeze variațiuni pe orice motiv melodic, în orice stil. De parcă și-ar fi propus o refacere a istoriei muzicii de la Bach și Mozart la modernii jazz-ului american, Körössy s-a oprit în următoarele 6’23’’ în epoca romantismului. Introducerea meditativă, închegată dintr-o succesiune de acorduri, expunerea melodiei lirice, ornamentată cu ghirlande de figurații ce vădesc, iarăși, tehnica pianistică desăvârșită, oferă climatul variațiunilor de o extrovertită factură
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Totul este un dans aparent dezarticulat, fluxul sonor vădește calități plastice, imagistice, amintind de Satie, Șostakovici sau Prokofiev, în stare să ofere idei unui regizor (de spectacole coregrafice, de desene animate, etc). Ultima raportare la muzica europeană clasică (din recitalul american) este variațiunea pe tema din parte a III-a a Concertului în re major pentru vioară și orchestră de Beethoven. Din nou, variațiunile au prea puțină legătură cu jazz-ul, și, din nou, Körössy se avântă în terenul neîngrădit free
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
și în urma impresiei cu care rămâi ascultând înregistrarea). Dar de ce numai o temă proprie? Între atâtea întrebări la care m-am gândit să i le adresez, aceasta a rămas nerostită... În cei 21 de ani, cât a mai durat perioada americană a vieții sale, Iancy Körössy a avut prilejul să cânte cu jazzmen intrați în istorie: Ray Brown, Connie Kay, Lee Konitz, Milt Jackson, Zoot Sims, Percy Heath, Phil Woods. Jazzmen pe care mai toți muzicienii români de gen i-au
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
potrivite conținutului muzical și spiritului fiecărui combo, dar mai puțin reprezentativ pentru știutele calități de improvizator. Iar temele proprii lipsesc aproape cu desăvârșire. Iancy Körössy dincolo de jazz Se cuvine cercetată o altă latură a evoluției lui Iancy Körössy în perioada americană: creația (evident) spontană ca pianist solo. Din când în când, orele de meditație, de probă a ideilor pe claviatură au fost înregistrate, acasă ori în localul unde era angajat, iar ulterior, selecția încredințată tot memoriei magnetice. Este un serial ce
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
un mic număr de formule melodico-ritmice repetitive, menținute în registrul mediu, a treia este de un lirism delicat, melodia fiind întreruptă surprinzător de o suită de acorduri la ambele mâini, pe filiația clară Debussy - Bill Evans. Romanticul avangardei jazz-ului american rămâne lângă Körössy mare parte din mișcarea a patra, dar se retrage, lăsându-l în loc pe Oscar Peterson, cu un tușeu delicat. Muzicalitatea dintotdeauna și introvertirea ce i-a marcat de la un timp actul creator-interpretativ, au avut ca rezultat evident
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]