8,321 matches
-
altfel, de majoritatea obiectelor naturale, a căror morfologie macroscopică rezultă În mare măsură din acțiunea unor agenți exteriori. Cu o excepție: din nou cristalele, a căror geometrie caracteristică reflectă interacțiunile microscopice interne ale obiectului Însuși” . Se observă că deși, În aparență Jaques Monod face o distincție clară Între “ființele vii” și mediul fizic, introducând expresia “majoritatea obiectelor naturale” și apoi excepția “din nou cristalele” nu este consecvent sau nu este complet convins de această distincție dintre om și natură. În anul
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
constatăm că În noua paradigmă cuantică proprietățile fizice ale entităților și cele energetice se Întrepătrund, se suprapun, În conformitate cu principiul complementarității. Corpul uman este, așa cum s-a specificat anterior, corp fizic dar și corp energetic (cu câmp vibrațional, pulsatoriu) având o aparență fizică datorită frecvențelor joase la care el există. Corpurile noastre funcționează atât la energii joase cât și la energii Înalte, suntem ființe multidimensionale - de noi depinde În cursul vieții la ce nivel procentual al energiilor ne situăm, de eforturile noastre
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
corp energetic care pare material pentru că Îl percepem cu cele cinci simțuri ale noastre (auz, văz, miros, gust, pipăit) și deși suntem un corp energetic În totalitatea lui, corpul nostru datorită naturii sale funcționează la energii relativ joase de aici aparența de corp fizic, iar energia universală care ne Înconjoară este sursa noastră care ne susține În toate structurile ființei noastre - fizic, emoțional, mental, cauzal și spiritual. Deoarece suntem un câmp energetic vibratoriu individualizat, alcătuit din mai multe tipuri și feluri
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Una dintre cele mai surprinzătoare descoperiri ale fizicii moderne este realitatea faptului că obiectele materiale nu sunt separate de celelalte lucruri din manifestare, așa cum pare la prima vedere. Când se pătrunde tot mai mult În miezul celei mai solide - În aparență - materii, orice separație dispare. Rămâne doar legătura, interdependența care există Între tot și toate, care se regăsește pretutindeni și În mod misterios În spațiu și timp. Aceste conexiuni fac obiect de evaluare teoriei cuantice, numite de unul din fondatorii acesteia
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
prisma a ceea ce este, ci și prin atributele potențialului său. Ori potențialul individului, un potențial cuantic tocmai datorită caracterului sistemului psihic de a fi o realitate de stări suprapuse, creează incertitudinea. O astfel de Înțelegere, de abordare, ne conduce dincolo de aparențe, În lumea esenței umane. Individul care se manifestă, individul actual, nu trebuie privit niciodată ca o certitudine. El trebuie evaluat, de exemplu, ca probabil onest, posibil neonest. Acest lucru modifică radical perspectiva prezentă a măsurării sale, ca și a interpretării
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
47%) din cazuri sugerând posibilitatea unor asociații corelative. Prudența se impune însă în abordarea acestor date, întrucât aceste semne nu sunt deosebite esențial de perturbările decelate la copii care rămân indemni de orice tulburare din grupul 4 Asemenea metode de aparență spectaculară au fost bazate pe înregistrarea cinematografică a loturilor de copii; știind că din lotul de copii filmați unul sau mai mulți au dezvoltat o schizofrenie s-a pus problema pentru clinician de a-i recunoaște. Această metodă permite explorarea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
se acorda întîietate în acest caz particular. Simptomele din această categorie par a se regăsi mai frecvent la tinerele fete, adesea după o traumă psihică. 1.3. Tulburările delirante în debutul insidios al schizofreniei dezvoltă în mod progresiv simptome de aparență nevrotică, preocupări delirante, dismorfofobii sub forma temelor de persecuții, otrăviri, posesiune, teme sexuale, grefate pe fondul înstrăinarii, indiferentismului afectiv și al depersonalizării bolnavului. Sindromul delirant nesistematizat poate fi precedat de automatism mental și halucinații psihice. Micul automatism mental descris de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
îndărătul căruia se izolează bolnavul, care desparte realitatea ambiantă de realitatea subiectivă a acestuia, cu lipsa oricărei comunicări între ele. Este expresia distorsionării unității vieții intrapsihice a bolnavului, a Eu-lui și a interrelațiilor sale. Detașarea schizofrenului, este mai mult o aparență de indiferență și răceală afectivă a acțiunilor sale în raport cu realitatea. Este corolarul impenetrabilității schizofrenului care se izolează într-o "altă realitate" proprie, în care își ajunge sieși și pe care nu este procupat să o susțină sau să o impună
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
globală, chiar o anumită dimensiune depresivă. Instabilitatea poate fi intensă, majoră, antrenând un contact fugitiv, o mare dispersie a activităților copilului, uneori realizând aspectul unei veritabile excitații de alură maniacală. O anumită alternanță de stări de morositate, retrageri în sine, aparențe depresive intercupate de accese impulsive, pote fi notată în paralel cu aceasta. în sfârșit mutismul poate constitui un mod de debut frecvent. Producțiile imaginative necontrolate ridică problema delirului la copil, notându-se idei delirante, mai mult sau mai puțin sistematizate
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sunt capabili, în egală măsură, să acționeze asupra oricui și oriunde. Acest aspect aleatoriu, al previzibilitații victimei, este una din caracteristicile criminalității psihiatrice. Anumiți psihotici, prezentând semne cardinale de periculozitate, pot să nu treacă niciodata la acte, în timp ce, persoane de aparența insignifiantă la care acest scor este redus, pot să surprindă anturajul comițând omucideri, un viol sau o incendiere voluntară. Rezultă din toate acestea că starea de periculozitate în psihiatrie poate să fie variabilă în raport de evolutivitatea tabloului clinic, eficacitatea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
tratate separat. în majoritatea cazurilor 75 (78.12%), violența era una deliberată, în sensul că era dirijată împotriva unei/unor anumite persoane, pentru rest problema părând mai multa una de atitudine.Au existat însă și o suită de exemple de aparență spectaculară de amenințare cu caracter vital față de terți în acest context: aici sunt incluse 2 cazuri de incendiere voluntară a locuinței, sau uzajul unor arme: furci, cuțite, topoare, un brici sau chiar arme de foc (pentru militari în termen). Din
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
după Life Events Scale a lui Holmes & Rahe. Din 468 subiecți investigați, 194 (41.72%) au dezvoltat o simptomatologie psihotică, plecând de la o stare inițială aparent liberă de orice manifestare psihopatologică. 100 (21.36%)au prezenatat anterior o simptomatologie de aparență nevrotică. Pentru 174 (37.17%) nu s-a putut (sau instrumentele folosite nu au putut surprinde) evidențierea unor situații de impact psihotraumatizant. O reprezentare a lor mai exactă este ilustrată înfigura de mai sus: se poate ridica obiecțiunea că această
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
rezultat al tendinței persistente a subiecților de a încerca mai multe EES. Apare posibil ca cei care posedă o anumită structură de personalitate, sau au mai fost bolnavi odată să prezinte un stil particular de viață care face posibilă, în aparență, încercarea unui număr crescut de EVV. Rămâne deschisă critica că există posibilitatea pentru încercarea unui număr sporit de EES fără nici o semnificație etiologică. Diferențierile în funcție de sex, nu au fost nici semnificative și nici relevante. 5. Depresia în debutul schizofreniei
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
au necesitat o spitalizare îndelungată par să se înscrie deasemeni în această categorie a candidaților la tratament pe termen lung. Dimpotrivă indicația pare mai puțin clară în cazurile care au prezentat un prim episod psihotic acut sau a fortiori de aparență reactivă și care au prezentat o ameliorare rapidă sub doze moderate de neuroleptice. La aceștia se ridică pe bună dreptate întrebarea dacă administrarea pe termen lung a neurolepticelor ar putea induce o ameliorare suplimentară. Considerăm că două argumente pot fi
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
special pentru pacienții care au avut deja recăderi înainte și sunt considerați din aceste motive ca fiind susceptibili de a le repeta și pe mai departe. Probabilitatea de recădere este, dimpotrivă mai puțin sigură în urma unui prim episod psihotic de aparență reactivă sau a fortiori în cazuul unei experiențe delirante de aparență reacțională. Subiecții care au prezentat o remisiune rapidă cu doze moderate de antipsihotice pot fi de asemeni considerați ca având un prognostic bun. întrebarea care se ridică este în ce măsură
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
considerați din aceste motive ca fiind susceptibili de a le repeta și pe mai departe. Probabilitatea de recădere este, dimpotrivă mai puțin sigură în urma unui prim episod psihotic de aparență reactivă sau a fortiori în cazuul unei experiențe delirante de aparență reacțională. Subiecții care au prezentat o remisiune rapidă cu doze moderate de antipsihotice pot fi de asemeni considerați ca având un prognostic bun. întrebarea care se ridică este în ce măsură un tratament neuroleptic îndelungat este justificat și eficient, cu atât mai
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
deloc foarte numeros. Și lucrul acesta nu înspăimântă pe nimeni, nu se trâmbițează spasmodic pe această temă, nu se vorbește despre degradarea națiunii germane etc., refrene atât de cunoscute auzului nostru. Lucrurile par că se reglează de la sine, asta în aparență, pentru că atunci când stai să înțelegi mecanismul de funcționare a literaturii, a culturii scrise în general, observi că susținerea din partea statului este covârșitoare. (Cele cinci case de creație existente în Berlin sunt finanțate - pe sistemul burselor - aproape integral de senatul/primăria
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
fost mai mult decât evidentă. La fel au stat lucrurile și în cazul simpozionului „Literatura română sub semnul integrării”, la care majoritatea „condeierilor” autohtoni au excelat prin absență, ca de altfel și la recent încheiatul seminar internațional de teatru, unde aparențele au fost salvate tot de studenți. Ce fac, cu ce se ocupă scriitorii? sunt îndreptățiți să se întrebe toți acei care manifestă interes pentru fenomenul cultural basarabean. Frumos ar fi să putem răspunde că scriitorii își scriu cărțile - în liniște
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
acestui articol, îmi permit să reproduc un citat din acest text - în compensație la cel oferit mai sus din gândirea „revoltată” și transparent conjuncturală a dlui academician Mihai Cimpoi: „...Ceea ce au în comun toate speciile de recitatori invocate este, în ciuda aparențelor, indiferența față de Eminescu. Pentru ei, ca și pentru mulți dintre noi, el nu este decât un pretext gras al exhibării de sine. De aceea, felul în care îl sărbătorim pe Eminescu nu diferă deloc de felul în care îl recităm
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
vor trebui să-și asume o responsabilitate personală și să înfrunte singurătatea creatorului în aceste timpuri pândite de numeroase pericole), în peisajul acesta deci, tinerii scriitori se înfățișează drept un grup mai mult sau mai puțin solidar. Solidaritatea lor, sau aparența acestei solidarități, este dată, în opinia mea, de faptul că ei sunt preocupați exclusiv de afirmarea lor în plan literar, măsură ce implică o privire de ansamblu asupra lucrurilor, construcția de sine, asimilarea marilor modele, și nu au timp pentru
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
nu rămâne - niciodată un act individual: ea implică o participare a societății, de care e legată Într-o rețea densă de motivații 28. Spre deosebire de sinucigașul obișnuit, scriitorul care se sinucide produce și un document al auto-extincției. Un document doar În aparență moral și doar În al doilea rând preocupat să motiveze o atitudine. Fie că e vorba de solilocviile (nu lipsite de perversitate) ale lui Pavese, de Îndureratele lamentouri purtate Într-un peisaj dezolant, amintind de lumina palid-cadaverică a tablourilor lui
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
forma de socializare tipic britanică - the private club - cultivă tot secretul, exclusivismul, ascunzătoarea, refuzul gregarismului - Într-un cuvânt, intimitatea. Sinonimia interior/intimitate a fost, de-a lungul vremurilor, o marotă a metafizicienilor de toate nuanțele. De la Saint Martin la Swedenborg, aparența nu e decât Întâmplătorul veșmânt al esenței, iar extragerea unui Înțeles din ceea ce Jan Van Ruusbroec numește inning devine preocuparea unui șir de generații obsedate de descifrarea misterelor cuvântului. La o cu totul altă altitudine se află scriitorul de jurnale
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
jurnal se proiectează inconștient În „cel de-al treilea cer”. În fazele preliminare, cel puțin, el ascunde și păstrează În deplin secret tot ceea ce, mai târziu, va dezvălui și va denunța. Oricât ar părea de straniu, relația intim-mistic, caducă În aparență, a contribuit substanțial la spiritualizarea existentului, la mutarea centrului de greutate dinspre metodele excesiv „maieutizante”, adică deschise speculației și interpretării, spre un tărâm al secretului și al unei atent controlate zone Încercuite În care scriitorul Încearcă să-și protejeze enigmele
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
se adresează. Or, se știe, problema adresantului este ea Însăși una plină de trape și ascunzișuri. Nu ne adresăm niciodată celui căruia credem că ne adresăm! Confesiunea, ca formă extrem-marginală a comunicării, se proiectează Înspre un cititor abstract (deși, În aparență, el se identifică perfect cu acea imagine), crezând că-i poate transmite, prin Însemnările sale, forma ultimă a unui gând pe care altminteri nu Îndrăznește să-l rostească. În fapt, nu există decât lecturi false. Lectura păcătuiește Întotdeauna fie printr-
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
urmă el va acționa ca un mecanism de amplificare a gestualității (auto)biografice. Mizând pe involuntara lui transparență, intimul Își relevă rolul de mediator, fiind poarta prin care spiritul Își apropriază o parte din real: partea cea mai neînsemnată, În aparență, partea cea mai vie din ființa și din gândul scriitorului. Subiectul confesiunii intime e atât scriitorul (dar, În acest caz, e vorba de un personaj ale cărui resurse expresive și potențialități estetice sunt, fatalmente, limitate), cât, mai ales - și poate
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]