89,637 matches
-
Horia Simionescu este unul dintre autorii emblematici pentru proza românească din a doua jumătate a secolului XX. Formula care l-a făcut celebru, "ingeniosul bine temperat" îi vine ca o mănușă acestui prozator greu de clasat pentru care fiecare nouă apariție editorială înseamnă o altă formulă stilistică, spre admirația cititorilor și uimirea criticilor. Cu o inteligență narativă puțin comună, Mircea Horia Simionescu își surprinde mereu cititorii prin abordări deloc uzuale în tradiția prozei românești, cum ar fi ordonarea materiei epice după
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
ediție a premiilor revistei, este unul de mare distincție, care trebuie salutat așa cum se cuvine. Juriul care a optat pentru Mircea Horia Simionescu merită toate felicitările. Volumul Literatură dus-întors (care mi-a căzut în mână acum, la doi ani de la apariție) ilustrează cum nu se poate mai bine condiția autorului în anii tranziției. Publicată de o editură din Târgoviște (la care, de altfel, se tipăresc în mod constant și cărți ale altor autori importanți: Barbu Cioculescu, Alexandru George), cartea este alcătuită
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
pleonastică se constituie, în substantivul bloggerist, prin adăugarea sufixului productiv -ist la cuvîntul împrumutat care are deja un sufix caracteristic numelui de agent (-er). Termenul nu e prea răspîndit și are destui critici (de exemplu, un cititor îl contestă la apariția sa într-un articol de ziar: "americanul Ray White, de 93 de ani, a fost până nu de mult considerat cel mai bătrân bloggerist din lume", Gândul, 20.02.2007). Sufixul -ist creează și adjective, cînd e atașat direct lui
Bloguire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9839_a_11164]
-
Ion Simuț Când vrem să explicăm mersul lucrurilor, mai ales când e vorba de cultură, ne lipsește un termen important: analiza instituțională. Instituțiile culturale sunt decisive în gestiunea unui patrimoniu. De ce e atât de greu să avem continuitate în apariția unei ediții critice? Răspunsul simplu ar fi: pentru că avem din ce în ce mai puțini îngrijitori de ediții, iar alții tineri nu se formează și nu se devotează operei unui clasic. Dar - mergând mai departe pe firul cauzelor - de ce s-a întrerupt această școală
Fundația Națională pentru Știință și Artă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9837_a_11162]
-
alte edituri. Elena Zaharia-Filipaș a ajuns cu ediția de Opere Ion Vinea la volumele VI (Publicistica, 1925-1926), editat în 2005 pe cont propriu, și VII (Publicistica, 1927-1928), editat tot în 2005 cu sprijinul Ministerului Culturii și Cultelor. Cele mai recente apariții, în 2006, sunt: Ilarie Chendi, Scrieri, IX, ediție, note și comentarii de Dumitru Bălăeț și Ion Spătan, și Gala Galaction, Opere, XI. Jurnal (1898-1899), ediție îngrijită, prefață și note de Teodor Vârgolici, ambele editate cu sprijinul Autorității Naționale pentru Cercetarea
Fundația Națională pentru Știință și Artă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9837_a_11162]
-
ce se întind pe patru decenii, riscă să se piardă în ceață. E, totuși, bine că FNSA are ambiția de a le încheia, dacă poate, dacă mai are cu cine. În vechea serie "Restitutio", rezervată scriitorilor minori, cea mai recentă apariție este N. V. Scurtescu, Teatru. Poezii, ediție, prefață, note, bibliografie de Vasile Sandu, 2006 (anterior mai apăruse o restituire de "scrieri alese" din opera lui Dionisie Eclesiarhu). În seria de "Corespondență și memorialistică" au apărut la FNSA volume privindu-i pe
Fundația Națională pentru Știință și Artă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9837_a_11162]
-
reținut seria de zece volume Cele mai vechi cărți populare în literatura română. Separat, ar mai fi de consemnat cercetările de arhivă ale colectivului de la Institutul "G. Călinescu", materializate până acum în patru volume (al cincilea e în curs de apariție) de Texte uitate - texte regăsite. O frumoasă realizare, în afara colecțiilor, despre care am scris la timpul ei, a fost ediția Stelei Toma Scientia Litterarum, o antologie generoasă din întreaga operă a lui Timotei Cipariu (2004). Cât privește capitolul istoriei literare
Fundația Națională pentru Știință și Artă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9837_a_11162]
-
ales cînd plîng. Regizorul reușește să întrețină un ritm alert, chiar dacă nu avem cascade spectaculoase, doar e un thriller psihologic, chiar psihiatric. În scenă intră mereu alți și alți suspecți, ceea ce te împiedică să-ți focalizezi atenția asupra unui personaj. Apariția fiecăruia este însoțită de un mic curriculum, necesar cuprinderii cît mai multor personaje în cercul de suspecți. Ca de obicei, numai anumite afirmații își vor dovedi ultimativ greutatea, deși ele au trecut neobservate. Este meritul oricărui final să aducă în
88 de minute trecute fix... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9843_a_11168]
-
în două feluri: 1) Ca pe ceva enorm și fără margini care există dintotdeauna și va exista mereu, un fel de ocean nemărginit în interiorul căruia apar și dispar cele mai stranii fenomene posibile, fără care vreodată să se pună problema apariției și dispariței universului însuși. Cum s-ar zice, totul poate dispărea în acest univers, dar nu universul. Această variantă poartă în fizică numele de "univers staționar": un fel de cosmos durînd din veci în veci. 2) Dar ne mai putem
Antinomia lumii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9840_a_11165]
-
5 volume, continuă), Stănescu (integral în intenție, parțial în realizare, 6 volume), Petru Dumitriu (selectiv, 3 volume), Bănulescu (2 volume, cu câteva omisiuni), Sorin Titel (2 volume, numai proza și scenariile de film, fără critică). Aceasta este tabloul complet al aparițiilor până la sfârșitul anului 2005: 75 de volume - o bibliotecă impresionantă, o construcție la care asistăm în continuare. Pentru că vreau să dau în această cronică doar o imagine a ansamblului, completez fișierul cu o simplă descriere bibliografică, urmând ca în viitorul
Alte "Opere fundamentale" by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9855_a_11180]
-
cronică doar o imagine a ansamblului, completez fișierul cu o simplă descriere bibliografică, urmând ca în viitorul apropiat să mă ocup în mod special de unele dintre aceste ediții. Pe parcursul anului 2006, colecția de "Opere fundamentale" și-a adăugat alte apariții, 9 volume, toate (cu o excepție) realizate prin colaborarea dintre Fundația Națională pentru Știință și Artă și Editura Univers enciclopedic, toate sprijinite printr-o finanțare/sponsorizare de către S.C. Petrom Service S.A. București și Compania Națională "Loteria Română" S.A.: Dimitrie Bolintineanu
Alte "Opere fundamentale" by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9855_a_11180]
-
aici continuarea ediției Slavici cu încă trei volume. Tudor Arghezi, Opere IX. Publicistică (1941-1947), 1924 p., ediție îngrijită și note bibliografice de Mitzura Arghezi și Traian Radu. Publicistica argheziană este așezată în ordine cronologică, menționându-se în note locul primei apariții și reproducerea anterioară în seria de Scrieri Arghezi. Observăm din note că unele articole nu au figurat în seria de Scrieri. Ar fi deci prima ediție integrală. Nu se specifică în note dacă scriitorul a intervenit sau nu cu modificări
Alte "Opere fundamentale" by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9855_a_11180]
-
mai puțin. E cât se poate de clar că un merit important l-a avut biografia sa, deopotrivă tulbure și turbulentă, că militantismul politic i-a asigurat, de la bun început, o anume coerență, că momentul istoric pregătise îndelung o asemenea apariție. Însă toate acestea sunt observații, într-un fel, preliminare. De pe aceste poziții, Ștrumfii afară din fabrică! s-ar defini corect ca produsul de lux al corporației Ianuș. Un monolit de atitudine. Autentic și emoționant. Îndrăgostit și liniștitor. Nu voi cita
Controlul tehnic al calităţii by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9864_a_11189]
-
pînă la urmă, albumul maestrului Ion Cucu. O satisfacție cam tîrzie, dar decît deloc... N-are 1000 de fotografii, cum și-l imagina el, în visele lui cele mai frumoase, ci puțin peste jumătate. Pe cele mai multe le-am văzut înainte de apariția albumului. Aveau aerul fragil al pozelor alb-negru din alte vremuri. Nu cred că i-a scăpat vreunul dintre scriitorii care contează în literatura română de pînă în anii nouăzeci. În fotografiile lui apărea parcă și umbra cuvintelor pe care le
Misterul pozelor lui Ion Cucu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9871_a_11196]
-
ciclurilor și subciclurilor respective" (p. 443). În 1965, contractul cu Editura pentru literatură se extinde pentru volumele 16-46, iar într-o anexă sunt cuprinse și volumele 47-61, la câte estimase autorul că se va ajunge după cum împărțise textele și eșalonase aparițiile. În final, tot ce se prevăzuse inițial este inclus în 46 de volume: poezia, proza, publicistica, teatrul și traducerile. Prin urmare, avem o ediție integrală, după cum ne asigură Traian Radu (nu una selectivă), structurată tematic (nu cronologic), conformă în mare
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
De pildă, notează Traian Radu, "volumul Scrieri 31, Timpuri de cronică, trimis la viză la Direcția Presei în anul 1975, a fost înapoiat editurii cu 200 de pagini eliminate, în anul 1979, când a și apărut" (p. 449). Ritmul de apariție a suferit sincope grave, din mai multe pricini: întârzierile datorate cenzurii, schimbarea redactorului de editură în 1973-1974; probleme de subvenționare, după 1989. Începutul a fost bun: în 1962, 1963 și 1964 au apărut câte două volume; în 1965 - 5 volume
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
1977 și 1978 - pauză; apoi ritmul se rărește la un volum pe an sau un volum la doi ani; cea mai mare sincopă se înregistrează în perioada de tranziție 1989-1993, când nu apare nici un volum. Avem, în această dinamică a aparițiilor editoriale, diagrama unei epoci. Un alt indiciu semnificativ este trecerea ediției prin trei edituri. Volumele 1-22 apar în anii 1962-1969 la Editura pentru literatură. Volumele 23-42 apar la Editura Minerva, în intervalul 1971-1999. Ultimele, 43-46, sunt preluate din 2001 la
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
pentru celelalte volume, dar nu mai avem certitudinea că a fost întru totul respectată. Autorul a pregătit totul, după cum suntem încredințați, până la moartea sa, survenită la 14 iulie 1967. Nu știm însă cât a modificat el însuși față de versiunea primei apariții, în presă, a textelor. Aceasta va fi una din sarcinile unei viitoare ediții critice din opera lui Arghezi, atât de necesară: evidențierea variantelor. În cea de-a doua etapă, 1968-1973, apar volumele 17-25, îngrijite de G. Pienescu, care a fost
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
argheziană de Scrieri, G. Pienescu era un editor prestigios, care merita toată încrederea. E cert însă că vroia să facă altceva decât prevăzuse scriitorul. Îl ardea dorința de a pregăti terenul pentru o ediție critică. A treia etapă, 1974-2006, înseamnă apariția volumelor 26-46 și finalizarea ediției. Responsabilitatea a fost preluată de către Traian Radu, ca redactor și îngrijitor de ediție, în urma unor neînțelegeri dintre G. Pienescu și moștenitorii scriitorului, Mitzura și Baruțu Arghezi. Traian Radu arată în postfață că incidentul dintre editură
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
deviată. Să le luăm pe rînd. În cazul cunoașterii, se poate ca, în ciuda agerimii de care dai dovadă, să-ți faci o imagine greșită despre realitate. Acesta e cazul prejudecăților, superstițiilor și convingerilor fanatice. De fiecare dată e vorba de apariția unor chisturi mentale - viziuni inflexibile - care ajung să pună stăpînire pe comportamntul uman. Se petrece o sclerozare interioară a individului prin configurarea unor tipare reactive de care nu mai poate scăpa. În cazul prejudecății, comportamentul îți este influențat de idei
Prostia oamenilor deştepţi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9891_a_11216]
-
Teodorescu Gigi Becali a dat în vileag cauza pentru care ProTV dă știri peste știri despre el. O datorie pe care postul din Pache i-o plătește lui Gigi în natură. Bănuiala mea, că acest Gatsby din Pipera își plătea aparițiile la televiziune, se confirmă. Am avut însă naivitatea să cred că miliardarul, care își manifestă în bani slăbiciunea față de românul mărunt, îi miluia pe reporteri. Or, bieții inventatori de știri despre faptele și vorbele de ultimă oră ale lui Gigi
Osul împărătesc al lui Becali by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9896_a_11221]
-
îi miluia pe reporteri. Or, bieții inventatori de știri despre faptele și vorbele de ultimă oră ale lui Gigi aveau și au sarcină de serviciu, în contul datoriei. Totuși, ProTV-ul se ocupa intens de patronul Stelei cu mult înainte de apariția acestei datorii. Cam de pe vremea cînd Becali se declara mare prieten și admirator al lui Viorel Hrebenciuc, maestrul combinațiilor deocheate din PSD - de fapt, unul dintre maeștri, ca să nu nedreptățim în fața istoriei vreun baron local, mai discret. Pe atunci, Gigi
Osul împărătesc al lui Becali by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9896_a_11221]
-
proprietarilor, care este funcția actuală a casei, anul cumpărării, anul eliberării autorizației de construcție, arhitectul, stilul. Este o carte care impresionează prin meticulozitate, prin adînca documentare, prin ideea însăși care stă la baza ei și o particularizează în peisajul altor apariții, prin eleganța grafică, prin delicatețea poveștii. Așa aflăm că lotizarea Parcul Ioanid este una dintre cele mai reușite formule imobiliare și urbanistice din București, neurmată, practic, de alte asemenea proiecte solide, greu de destabilizat chiar și în anii comunismului. Aici
Drama oraşelor româneşti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9886_a_11211]
-
of Civilization): "O mare civilizație nu este cucerită din afară pînă nu se va distruge singură din interior." Mai mult, regizorul nici nu intenționează să surprindă apocalipsa civlizației maya, ci proximitatea ei, ceea ce o împinge pe marginea prăpastiei. În final, apariția spaniolilor îl salvează pe Labă de Jaguar, eroul peliculei, dar aduce sfîrșitul civilizației mayașe. Meritul lui Gibson, printre altele, este de a desfășura filmul pe două planuri, unul extrem de captivant al prinderii, captivității și eliberării lui Labă de Jaguar, celălalt
Apocalipsa după Gibson by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9894_a_11219]
-
ar fi un scandal uriaș pentru credibilitatea Camerei superioare a Parlametului. Să dăm însă filmul înapoi. La prima sa tentativă de vot, senatorul Tănăsescu se străduiește să arate că a băgat bilele în urne. La cea de-a doua sa apariție în dreptul urnelor parlamentarul nu mai încearcă să atragă atenția asupra sa, ci face doar gesturile introducerii bilelor în urne și trece mai departe. Să zicem că medicul-senator a glumit prima oară și că doar s-a prefăcut că a votat
Senatorul Tănăsescu nu e Iosefini by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9884_a_11209]