16,557 matches
-
interesat în capitolul de față. O altă problemă este cea a migrației politice. Nu am intervenit în niciun fel asupra apartenenței la un grup parlamentar. Aceasta a fost înregistrată așa cum apărea ea pe siteul web, în mare măsură fiind trecută apartenența la ultimul grup parlamentar al unui deputat sau senator înainte de finalul legislaturii. Nu în ultimul rând, indicatorii înregistrați se circumscriu, invariabil, unui aspect cantitativ al activității parlamentare, nefiind interesați aici de o analiză calitativă a activității parlamentarilor. Datele au fost
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
se circumscriu, invariabil, unui aspect cantitativ al activității parlamentare, nefiind interesați aici de o analiză calitativă a activității parlamentarilor. Datele au fost culese în câteva reprize de-a lungul perioadei iulie 2010 iulie 2011 și s-au centrat pe înregistrarea apartenenței deputaților și senatorilor la diferitele grupuri parlamentare, genului și educației precum și determinarea cantitativă a activității parlamentare măsurată ca inițiative legislative, întrebări și interpelări, moțiuni, luări de cuvânt și declarații politice. De asemenea, am considerat util să analizăm prevederile legislative cu privire la
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de la Cluj" care ar fi stat în spatele acestor privatizări și din care ar fi făcut parte generalul Virgil Ardelean, Sorin Nas, Alexandru Farcaș, Radu Sârbu, Ioan Rus. Fiecare din cei amintiți au negat vehement existența unui astfel de grup sau apartenența la acesta. 9. Alegeri Caz V Fraudarea voturilor electoratului a fost un subiect ridicat în urma acuzelor venite din partea Alianței DA (PNL și PD) și a vizat Uniunea PSD+PUR. Miron Mitrea (PSD) și purtătorul de cuvânt al PSD, Titus Corlățean
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Aceste circumstanțe istorice ar fi putut să facă astfel încât românii să fie "deschiși" și ospitalieri, dar i-au făcut în același timp suspicioși și precauți când vine vorba de propria lor identitate. Am putea rezuma acest paradox într-unul al apartenenței, din care derivă un mit al identității și un complex de inferioritate/superioritate greu de tratat. (Alexandrescu 1996, 14-15). Un alt factor cultural demn de luat în seamă este Biserica Ortodoxă Română, care a fost dintotdeauna un pilon și un
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
externe bazată pe demnitate și primatul INTERESULUI NAȚIONAL. După cum se observă, discursul Noii Drepte este extrem de asemănător celui al Legionarilor, mai puțin antisemit dar compensând prin homofobie. Apar alături de termeni arhaici și tradiționali referințe legislative și termeni juridici. In contextul apartenenței la Uniunea Europeană și reglementărilor mai stricte ale drepturilor omului, discursurile lor alarmiste țintesc mai ales revendicările minorităților și critică faptul că Guvernul le dă curs. Noua Dreaptă susține că este o mișcare militantă și, într-adevăr, informațiile privind acțiunile lor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
von Beyme (1985) care enumeră cele mai comune surse de finanțare pentru partidele politice: finanțare publică, contribuțiile private și cotizațiile membrilor. Importanța ultimei surse în țările ECE este puternic redusă, în contextul în care cercetările anterioare indică nivele scăzute de apartenență politică formală în țările postcomuniste. Chiar și după declinul modelului organizațiilor de masă din Vest (Katz și Mair 1994; Mair și van Biezen 2001; Poguntke și alții., 2009), procentul membrilor de partid este mult mai mare decât cel corespunzător partidelor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
1990), o ostilitate față de minoritatea maghiară mocnind în toată perioada tranziției, naționaliștii din toate partidele angajându-se din oficiu ca apărători ai unei integrități teritoriale a României pe care nimeni nu are cum să o atace în condițiile politico-strategice actuale (apartenența celor două state vecine la NATO și UE, cu angajamentele juridice pe care le presupun aceste statute). Cât privește cea de-a doua componentă, după ce Ion Iliescu a recunoscut existența Republicii Moldova, s-a declanșat un val de patriotism de paradă
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
-i pe cei care pot scoate țara din criză!". UDMR a mizat pe "Solidaritate maghiară". Chiar sloganul PNL, care asociază ideea de Europa cu banii, este unul ce trimite strict la nevoia stringentă a românilor și nu la ideea de apartenență la UE. Mesajele candidaților la europarlamentare nu au reușit să depășească localismul (Fotiade 2009, 16-17). La dezbaterea organizată de ActiveWatch-Agenția de Monitorizare a Presei (AMP) și Reprezentanța Comisiei Europene la București, pe 23 iunie 2009, cu prilejul lansării raportului pe
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
acestui clivaj, ce va fi reactivat ca temă în fiecare campanie electorală, clasa politică din România se înțepenește într-un moment istoric pe care îl folosește periodic ca instrument politic. Cu timpul, diferența cripto-anticomunist nu va mai avea importanță, fiindcă apartenența la una dintre tabere nu va mai conta în accesul la putere, dar puterea simbolică a distincției se va conserva și reactivarea temei va oculta subiecte de actualitate care ar trebui aduse în dezbaterea publică. Anticomunismul va rămâne o bancă
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în alte țări postcomuniste (Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia), partidele etnice din România se bucură de un suport electoral dintre cele mai stabile (Gherghina și Jiglău 2008, 29; Zamfira și Dragoman 2009, 147-151). Potrivit unor studii anterioare de sociologie electorală, apartenența etnolingvistică reprezintă cel mai puternic predictor al votului pentru partidele etnice (Nielsen 1985, 133-149; Birnir 2007, 32). Astfel, în timp ce evoluțiile partidelor non-naționale din unele state occidentale generează efecte importante asupra sistemelor partizane și instituționale mai multă autonomie pentru organizațiile locale
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
etnice", așa cum au fost denumite generic în lucrările care analizează spațiul politic postcomunist, se diferențiază de toate celelalte pe baza a două criterii fundamentale, "frontierele subnaționale" și "identitatea de grup exclusivă" (De Winter și Türsan 1998), sau altfel spus prin apartenența celor reprezentați la o comunitate etnolingvistică istorică, minoritară la nivel național. În sociologia politică, apartenența la o comunitate etnolingvistică istorică (în alte lucrări, "etnia")5 este socotită o variabilă socio-demografică (fr., lourde) înnăscută. Aceasta, spre deosebire de caracteristicile dobândite în timpul vieții, este
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de toate celelalte pe baza a două criterii fundamentale, "frontierele subnaționale" și "identitatea de grup exclusivă" (De Winter și Türsan 1998), sau altfel spus prin apartenența celor reprezentați la o comunitate etnolingvistică istorică, minoritară la nivel național. În sociologia politică, apartenența la o comunitate etnolingvistică istorică (în alte lucrări, "etnia")5 este socotită o variabilă socio-demografică (fr., lourde) înnăscută. Aceasta, spre deosebire de caracteristicile dobândite în timpul vieții, este definitorie în formarea identității individului. Limba maternă, criteriu esențial de diferențiere și de identificare (Weber
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
comunități lingvistice" (Belgia, Italia), "minorități etnice" sau "naționale" (Europa Centrală și de Est), "populații autohtone" (Canada) etc. iar aceste denumiri se află în concordanță cu diferitele modele de construcție națională (Braud 2004, 86-101). Având în comun, pe de o parte, apartenența (obiectivă și subiectivă) la o comunitate de limbă care nu este majoritară la nivel național și, pe de altă parte, prezența istorică pe teritoriul țării "de adopție", minoritățile etno-lingvistice diferă între ele prin modul de formare: unele își au originea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
două clivaje structurale succedând Revoluției naționale de acela care opune centrul perifieriei (Lipset și Rokkan 1967). Pentru ca acest clivaj să devină structural, trei criterii esențiale trebuiesc întrunite: empiric (profilarea unor diviziuni sociale structurale, odată cu evoluția istorică a societății), subiectiv (conștientizarea apartenenței la un grup social și a diferențelor pe care aceasta le incumbă) și organizațional (crearea de partide, sindicate, grupuri de presiune sau a altor tipuri de organizații care realizează politizarea diviziunii respective) (Bartolini și Mair 1990, 213-216). Deși subscriu acestui
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ipoteze au fost construite pornind de la teoria economică asupra votului. Practic, validarea acestor ipoteze ar demonstra producerea anumitor evoluții în viața politică locală din România (maturizarea electoratului, demasificarea și individualizarea comportamentelor, augmentarea interesului pentru politică, erodarea identificărilor cu grupurile de apartenență primară) evoluții manifeste în unele regiuni multietnice din Europa Occidentală (Birnir 2007, 208-209), evoluții anunțate, de altfel, și în Transilvania la alegerile de dinainte de 2000 (Drăgan 1998, 293-409). Participarea partidelor etnice la alegerile locale Demantelarea regimului comunist românesc a făcut
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
electorale. Din nou, partidele rome, ucrainene și turco-tătar, deși reprezintă grupuri etno-lingvistice la fel de reduse ca și cel german, se dovedesc mai puțin abile (ori motivate) în a compune o hartă exactă a comunităților pe care le pot mobiliza. Concludem că apartenența etnolingvistică, deși încă hotărâtoare în majoritatea comunităților studiate, nu asigură invariabil succesul partidelor minorităților din România. Atragerea electoratului tradițional depinde în bună măsură și de puterea de mobilizare pe care o au partidele etnice și organizațiile locale ale acestora. Grupurile
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
in Romania". Der Donauraum. Zeitschrift des Institutes für den Donauraum und Mitteleuropa 49(1-2): 83-99. Zuckerman, Alan. 1975. "Political Cleavage: A Conceptual and Theoretical Analysis". British Journal of Political Science 5(2): 231-248. Anexa 1: Structura etnolingvistică a județelor Județul Apartenența etnolingvistică română maghiară romă germană ucraineană turcă și tătară Alba 90,41 5,40 3,73 0,34 0,0 0,0 Arad 82, 16 10,67 3,82 1,05 0,37 0,01 Argeș 98,41 0,04
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și consolidarea statalității (Lendvai 2004). Aceasta a generat de-a lungul timpului și conflictele etnice ce au măcinat întreaga regiune în secolele al XIX-lea și al XX-lea. În cazul particular al Transilvaniei, problema statalității se leagă atât de apartenența neîntreruptă a provinciei de regatul Ungariei de la fondare și până la dezmembrarea acestuia în 1526 (Kristó 2000), cât și de dominația exercitată timp de secole de nobilii maghiari asupra Transilvaniei după înfrângerea Ungariei la Mohács. Tensiunile etnice dintre maghiarii și românii
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
dar că poziționarea lor partizană pe axa dreapta-stânga este apropiată celei a cetățenilor 30. Astfel că o serie de lucrări au fost dedicate chestiunii socializării reprezentanților, văzută ca o modificare a atitudinii lor față de procesul de integrare europeană în contextul apartenenței lor la Parlamentul European 31. Totuși, Roger Scully a pus sub semnul întrebării această idee foarte răspândită potrivit căreia aleșii ar deveni mai favorabili proiectului european datorită activității lor în sânul acestui legislativ (cunoscută sub numele de "going native thesis
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
întâlnirile de grup și de comisiile parlamentare. Mai mult decât atât, o legătură strânsă a reprezentanților cu nivelul local poate fi cu greu valorificată în interiorul Parlamentului, chiar dacă atașamentul lor față de interesele circumscripției sau țării de origine poate fi regăsit în apartenența la o anumită comisie parlamentară sau la un intergrup, în intervențile din plenară și în întrebările scrise și orale 40. 2.4. Activitățile de reprezentare Un al treilea curent de cercetare nu privește reprezentarea la scară europeană în termeni de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
în zonele rurale, a sectorului minier în Europa sau situația demografică. Deputații români de la Bruxelles se arată la fel de interesați de dezbaterile privind respectarea drepturilor omului în Nigeria sau Mauritania sau de viitorul politicii de cooperare pentru dezvoltare a UE în funcție de apartenența lor la o comisie parlamentară sau alta. Nici situația rromilor în Europa nu i-a lăsat indiferenți mai ales în contextul amprentărilor care s-au desfășurat în Italia în a doua parte a anului 2008. Însă tot în acest cadru
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
se organizeze în sânul hemiciclului în funcție de afinitățile lor ideologice 3. Astfel s-au dinstins de celelalte adunări legislative internaționale, în care membri se așezau în ordine alfabetică sau pe baza naționalității. Din această organizare de facto a hemiciclului, bazată pe apartenența politică, a decurs crearea grupurilor politice transnaționale și din codificarea formală a existenței lor în regulamentul interior al Adunării. Acesta din urmă favorizează grupurile multinaționale, stipulând asdtfel: cu cât numărul de delegații naționale este mai ridicat, cu atât numărul de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
dispoziția acestora birouri, săli de ședință, servicii de traducere și interpretare, asistență financiară pe timpul alegerilor europene, personal administrativ. În consecință, grupurile pot fi văzute ca niște structuri funcționale, vectori de influență esențiali pentru deputați care beneficiază de avantaje semnificative prin apartenența lor la un grup, mai ales dacă acesta este mare6. Astfel că, reprezentanții non-înscriși dispun de puține resurse în munca de zi cu zi a Parlamentului European. Acestora le sunt recunoscute o serie de drepturi, precum accesul la servicii de
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
din delegații partidelor politice naționale la Congres. La fel ca și în cazul PPE-ului, întâlnirea între liderii partidelor membre PSE înaintea Consiliilor Europene, numită Conferința liderilor, joacă un rol important în crearea coeziuni între aceste partide în jurul actualității europene. Apartenența la PSE poate avea trei forme: aceea de membru cu drepturi depline, aceea de asociat și cea de observator, acestea fiind identice celor prevăzute de statul PPE. Un sigur partid politic românesc face parte din PSE, ca membru cu drepturi
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
procesul de instituționalizare la nivel european, care ar îndepărta decizia de militant și cetățean, a fost creată Federația Europeană a Partidelor Verzi 47. Aceasta decizie a fost urmată de întărirea structurilor administrative și a dat naștere unui nou sentiment de apartenență la federație 48. Din nou, datorită impulsului reglementărilor europene, de data acesta cu privire la fianțarea partidelor politice europene din 2003, verzii europeni decid să se contituie într-un partid: Partidul Verde European ce a fost lansat la Roma, în 2004. Una
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]