52,493 matches
-
și răsplătit cu numeroase distincții. Profesorul Jean Lupu - directorul și dirijorul principal al ansamblului - vorbea într-un interviu, despre particularitățile expresive ale corului de voci egale, care prin specificul lui exprimă „suavitatea” vocilor de copii. Valoarea de excepție a prestației artistice de pe scena Ateneului s-a datorat atât calităților muzicale și spirituale ale membrilor ansamblului, cât și măiestriei și profesionalismului dirijorilor. De la prima la ultima piesă, publicul a admirat rafinamentul interpretării, precum și capacitatea muzicienilor de a comunica sentimente și emoții autentice
Corul Symbol la Ateneu by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84049_a_85374]
-
percuție. În conformitate cu cerințele partiturilor, în două piese, corul a fost acompaniat de tinerele pianiste Magdalena Bulibașa și Bianca Fodor, eleve la Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti”. Interpretarea lucrării Despre pace de Irina Odăgescu-Țuțuianu a constituit un moment artistic de referință, cu o impresionantă forță expresivă, care a emoționat profund spectatorii. Într-o perioadă marcată de conflicte pe plan mondial, muzica și versurile (datorate Feliciei Donceanu) au transmis un mesaj vibrant de armonie și pace între popoare. După piesa
Corul Symbol la Ateneu by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84049_a_85374]
-
Andres Papin, Tançuj, tançuj de Miroslav Raichl. În încheierea programului au fost interpretate, în primă audiție absolută, fragmente din Rapsodia I de George Enescu, selectate de Constantin Sandu și armonizate de Constantin Drăgușin. Concertul corului Symbol a fost o reușită artistică incontestabilă, la care au contribuit calitatea repertoriului, eficiența coordonării și omogenitatea ansamblului. Am admirat arta dirijorală expresivă și sugestivă a celor doi minunați îndrumători ai corului - Jean Lupu și Luminița Guțanu -, capacitatea lor de a entuziasma tinerii (elevi, studenți și
Corul Symbol la Ateneu by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84049_a_85374]
-
unde s-au derulat trei seri consecutiv recitalurile propriu-zise) și Clubul „ArtCAFE-La Scena” de la parterul muzeului „Casa Avramide” (în care au avut loc la orele prânzului evenimente conexe și jam sessions nocturne). Iar omul - Dan Hornoiu, tulcean de origine, coordonatorul artistic și fac-totum-ul/sine-qua-non-ul Clubului „La Scena” din București. Ideea sa, benefică, demnă de laudă, căreia i-a dedicat eforturi susținute timp de luni bune, dublate de certă competență organizatorică dar și de o oportună capacitate de selecție, s-a concretizat
DOBROJAZZ 2014 by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84115_a_85440]
-
Virgil Mihaiu expunerile ilustrate video și audio intitulate „Unora le place jazz-ul”, respectiv „Jazz Side Stories”. Evaluând cota valorică, atractivitatea manifestării după reacțiile foarte bune ale publicului (nu numai tulcean) care a demonstrat o binevenită receptivitate în urmărirea prestațiilor artistice, pe care le-a recompensat prin entuziaste aplauze, acest week-end jazzistic a legitimat definirea sa metaforică „Un festival pentru pescarii de sunete alese”, de către co-prezentatorul Paul Tutungiu. Având în vedere faptul notabil că a fost susținut, nota bene, și de
DOBROJAZZ 2014 by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84115_a_85440]
-
legitimat definirea sa metaforică „Un festival pentru pescarii de sunete alese”, de către co-prezentatorul Paul Tutungiu. Având în vedere faptul notabil că a fost susținut, nota bene, și de Primăria municipiului, „DOBROJAZZ” merită să devină, anual, un veritabil brand pentru viața artistică tulceană!
DOBROJAZZ 2014 by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84115_a_85440]
-
ci o tensiune irepresibilă care se distribuie pretutindeni cu aceeași energie și cu aceeași lipsă de prejudecăți. Rațional, de o exasperantă luciditate în relație cu exteriorul și cu sine însuși, ludic și grav în același timp, Paul Neagu investește creația artistică și nenumăratele sale forme de acțiune cu un conținut, în cel mai exact înțeles al cuvîntului, terapeutic. Însă dincolo de imagini și de forme, el a mobilizat permanent Cuvîntul, și atunci a scris: Palpabil 1 Lasă, te rog, acest cîntec să
Paul Neagu, între materie și poezie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8409_a_9734]
-
după Bizanț, poate că ar fi fost îndeajuns, să consemnăm o capodoperă a literaturii muzicale românești de care se va lega definitiv numele lui Theodor Grigoriu. Copilul-minune din Galați (născut la 25 iulie 1926) s-a bucurat de doua „întâlniri” artistice capitale de-a lungul vieții sale:în tinerețe, de George Enescu și la maturitate de regizorul de film și teatru Liviu Ciulei. Primul l-a încurajat cu un premiu de compoziție la 17 ani (Cvartetul nr.1), recomandându-i parcă
Recviem pentru un singular arhitect al muzicii by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84189_a_85514]
-
1), recomandându-i parcă să-l urmeze în marile partituri simfonice, al doilea - coleg de breaslă la Facultatea de arhitectură - l-a susținut în muzica de film și de teatru. Ambii mentori au părăsit România, după ce i-au dat impulsul artistic esențial al carierei, lăsându-l pe Theodor Grigoriu să-și urmeze singur destinul artistic. Copiindu-i parcă la indigou, demersul creator enescian (apelul la citatul folcloric în prima etapă de lucrări, precum Dans tătar, Pe Argeș în sus, Variațiuni simfonice
Recviem pentru un singular arhitect al muzicii by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84189_a_85514]
-
de breaslă la Facultatea de arhitectură - l-a susținut în muzica de film și de teatru. Ambii mentori au părăsit România, după ce i-au dat impulsul artistic esențial al carierei, lăsându-l pe Theodor Grigoriu să-și urmeze singur destinul artistic. Copiindu-i parcă la indigou, demersul creator enescian (apelul la citatul folcloric în prima etapă de lucrări, precum Dans tătar, Pe Argeș în sus, Variațiuni simfonice pe un cântec de Anton Pann, apoi apelul la idei sonore personale în restul
Recviem pentru un singular arhitect al muzicii by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84189_a_85514]
-
înainte, chiar dacă bunele intenții sunt o realitate. În pofida a tot ce se crede - eronat, bineînțeles -, orchestrele mari, soliștii, dirijorii și cântăreții nu se găsesc pe toate drumurile, ei fac parte dintr-o elită planetară, ridicată pe suportul unui învățământ artistic care descoperă talente, le instruiește, le aduce la un nivel corespunzător competiției, le plasează în circuitul internațional cu ajutorul impresarilor. Este vorba despre un învățământ care educă publicul în spiritul bunului gust și generează ridicarea nivelului cultural autohton. Am fi naivi
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
sale de la Atheneul Român). Cu toată dispoziția spre sonorități cu impact, degajate de furtunosul autor al Simfoniei Fantastice sau de monumentalismul simfoniei cu orgă, s-a păstrat sunetul elegant și echilibrat al orchestrelor franceze. 3 . Pinchas Zukerman are o viață artistică și carieră deja de mult împlinite. L-am admirat mai întâi pe filme intrate in patrimoniul clasic alături de Barenboim și Jacqueline du Pré, de pe discuri, pe urmă live la o ediție precedentă unde a interpretat magistral Concertul de Bruch și
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
americane transpusă în genul concertant. Pentru a se reînscrie pe palierul violonistice deja clasice, Anna Țifu a interpretat și celebra piesă Tzigane de Ravel , cu mult temperament și siguranță tehnică. Anna Țifu este deja o violonistă formată, cu un potențial artistic extraordinar și o prezență scenică atractivă. Lucrările pentru orchestră propriu-zise, Suita I op.9 de George Enescu s-a încadrat convingător în ethosul enescian prin sonoritate adecvată, desfășurare cursivă și acuratețe a textului, iar Ritualul primăverii de Stravinski , care reprezintă
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
binecunoscută a publicului bucureștean. Cu mai bine de un deceniu în urmă susținea tot aici un recital de muzică franceză. Substanțialul său palmares înregistra și integrala Capriciilor de Paganini...de atunci aparițiile sale au fost din ce în ce mai apreciate, evoluția lui pur artistică fiind extraordinară. Concertul în Re de Brahms a primit cele mai înalte calificative atât din partea publicului cât și a cronicii de specialitate. Kavakos a reușit să sensibilizeze la maximum compacitatea discursului muzical fără a impieta cu nimic echilibrul impus de
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
critic, ne-a adus aminte de bucuria lucrurilor simple. 14. O seară într-adevăr rară au oferit-o marii interpreți ai lui Schubert: Evgeny Kissin, Silvia Marcovici și Alexander Kniazev . Cu toții sunt împliniți la modul absolut și au o experiență artistică uriașă care le permite o abordare cu totul specială a acestui univers atât de nepătruns pentru omul lipsit de sensibilitate și cultură. Este o sferă unde doar îngerii au acces. Dacă pentru Kissin a fost doar o continuare a recitalului
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
de raționament. Există chiar o pedagogie a plăcerii, nu ca știință, ci ca o artă, poate cea mai largă și mai necesară dintre toate artele, fiindcă tinde să satisfacă o trebuință de seamă, și anume năzuința spre desăvârșire a gustului artistic. Plăcerea estetică ajunge, așadar, să fie nu un vas pe care îl avem de umplut, ci un cămin ce trebuie încălzit. Iar procesul încălzirii cunoaște trei faze, funcții ale administrării plăcerii la impactul cu opusul muzical: 1) muzica mă poate
Ascultând muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/84203_a_85528]
-
festival (a făcut-o, pe TVR2, cu festivalul “George Grigoriu” de la Brăila, sperăm s-o facă și în toamnă cu cealaltă bijuterie a genului, festivalul “Dan Spătaru” de la Medgidia), dar nu mai are nici o emisiune specializată, de divertisment, de actualitate artistică unde să poată fi promovat un eveniment. Iar ceea ce se petrece la Radio România (mai bine s-ar renunța la numele țării și și-ar spune “Radio Europa”!) e de-a dreptul scandalos, muzica ușoară românească tradițională fiind pur și
?lag?rele Rom?niei by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84186_a_85511]
-
importante date ale personajului: senzualitate pe glas, dramatism, mai ales în celebrul duet din actul al IV-lea, forță în gradarea echilibrată a sentimentelor. Toate acestea au contribuit la realizarea unui personaj credibil de care ea se simte profund atașată artistic, conferindu-i acea aură de personalitate puternică pe care i-a imprimat-o genial compozitorul francez. O mai așteptăm cu nerăbdare și în viitoare spectacole ale Operei pentru că este o prezență cu totul specială pe scenă. L-a avut ca
CARMEN, spectacol - eveniment la Opera Na?ional? by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84204_a_85529]
-
ultima vreme că și-a câștigat personalitatea interpretativă pe care unui spectacol-eveniment. Cele două artiste, soprana Simona Neagu și mezzosoprana Sidonia Nica în Frasquita și Mercedes, prietenele lui Carmen, au cântat frumos, formând un tandem onorabil din punct de vedere artistic. Liviu Indricău și Valentin Racoveanu, în Dancairo și Remendado, le-au secondat adecvat, cvintetul din actul al II-lea fiind elocvent. În Zuniga, basul Horia Sandu a dovedit calitățile sale reale de artist implicat. La pupitrul orchestrei s- a aflat
CARMEN, spectacol - eveniment la Opera Na?ional? by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84204_a_85529]
-
capitală și ulterior, în funcția de lector, la catedra de armonie a Institutului Pedagogic de 3 ani ce ființa, în acea perioadă, în capitală. În anul 1959, în urma unui concurs organizat de către Ministerul Culturii, Mircea Neagu - cunoscut deja în lumea artistică pentru lucrările publicate și cântate de numeroase formații corale din teritoriul țării, a fost promovat în funcția de șef al Sectorului Muzical la Casa Centrală a Creației Populare, instituție responsabilă pentru asigurarea îndrumării și coordonării, întregii activități de creație populară
Mircea Neagu ? 85 by Al. I. B?dulescu () [Corola-journal/Journalistic/84208_a_85533]
-
și cântate de numeroase formații corale din teritoriul țării, a fost promovat în funcția de șef al Sectorului Muzical la Casa Centrală a Creației Populare, instituție responsabilă pentru asigurarea îndrumării și coordonării, întregii activități de creație populară și a mișcării artistice de amatori, pentru păstrarea, conservarea, valorificarea și promovarea nestematelor tezaurului artei noastre populare. În paralel cu aceste funcții artistice și didactice, distinsul muzician continuă un amplu proces de creație, în care a debutat încă din anii studenției, cu remarcabile succese
Mircea Neagu ? 85 by Al. I. B?dulescu () [Corola-journal/Journalistic/84208_a_85533]
-
la Casa Centrală a Creației Populare, instituție responsabilă pentru asigurarea îndrumării și coordonării, întregii activități de creație populară și a mișcării artistice de amatori, pentru păstrarea, conservarea, valorificarea și promovarea nestematelor tezaurului artei noastre populare. În paralel cu aceste funcții artistice și didactice, distinsul muzician continuă un amplu proces de creație, în care a debutat încă din anii studenției, cu remarcabile succese. Mărturie stau zeci și zeci de opusuri inspirate din temele majore ale vieții, din istoria țării și din lupta
Mircea Neagu ? 85 by Al. I. B?dulescu () [Corola-journal/Journalistic/84208_a_85533]
-
1967, p.135 footnote> Pornind de la cele menționate în Logica Lumilor Posibile I-IX, ne vom apleca asupra unor criterii necesare și suficiente de constituire a enunțului muzical. Vom repune în atenție problema primatului arhetipic, revenind asupra problemei interiorității gestului artistic. Din cele discutate reiese că principalul atribut al unui enunț muzical este nivelul de gramaticalitate care-l distinge de orice altceva, și anume primatul arhetipic al formării discursului. Avem de a face cu o bidimensionalitate activă, menită a-i asigura
Logica Lumilor Posibile X ? modele structurale ? by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/84191_a_85516]
-
Prin ce și cum acestea se instituie ca fenomene de limbaj și cum ar putea arăta, ca bidimensionalitate activă (altfel zis, o „muzică cu doi pași”), acesta ar fi, de fapt, subiectul nostru. Adică o comunicare în care fiecare gest artistic articulat să dea seamă de o structură profundă integral asumată. Este vorba despre un anume limbaj (comportament interpretativ) urmând a fi învățat și practicat metodic spre a accede la această Lume a comunicării muzicale. Adoptăm în integralitate, deci, ipoteza gramaticilor
Logica Lumilor Posibile X ? modele structurale ? by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/84191_a_85516]
-
gestualității performative. Se tinde, ca atare, spre formarea unor habitudini urmând a deveni „instinctive” (precum și în lectura tradițională) și a fi aplicate în activitatea muzicală a interpreților, care își vor constitui astfel mesajul, concentrându-se asupra sensului estetic al gestului artistic. În esență se pune problema activării controlate, coerente, a unor resorturi generative de ordin mental, care să valideze structural acțiunea performativă; altfel zis, prin transgresarea unei notații simbolice (semiografie) a textului muzical, din concret (vizual) în virtual (minte). Evident, este
Logica Lumilor Posibile X ? modele structurale ? by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/84191_a_85516]