5,062 matches
-
nimeni. De fapt, nici nu mai conta atunci când Cristi apărea pe scenă, mereu într-un costum elegant, de culoare închisă, comandat direct de la Paris, care-i venea ca turnat, cu batista aranjată perfect la piept, cu cravata legată impecabil și aura sa de semizeu, care cucerea cu fiecare cântec publicul. Iar dincolo de aspectul său de amorez și de vocea nemai- pomenit de caldă, nici buzunarele nu-i mai erau atât de goale, ceea ce îl făcea și mai dorit. Venitul de la Răcaru
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
seamă! Azi, istoria s-a „Întors” În vechile ei „cămări” și „obicinuințe”, dar cei doi, un Preda sau Stănescu Nichita, par a fi uitați afară. Uitați de foștii lor confrați și adulatori de altădată, care au profitat nu puțin de aura și de geniul lor - dar nu uitați de publicul lor, de lectorii lor Împrăștiați În toată țara -, prea ocupați, azi, de „hurducătura istoriei”, a „istoriei românești” cel puțin, acest vehicul cu arcuri primitive și comenzi ciudate, paradoxale, pentru a cădea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
injustiție și ruină națională și economică. Dacă Iliescu ar fi rămas „În mișcare”, dar n-ar fi ocupat un post de prim-plan, foarte curând ar fi fost aclamat și de acele cercuri care-l priveau cu neîncredere, În ciuda acelei aure de disident În cadrul partidului pe care și-o câștigase sub dictatură. Și, cum treburile Încâlcite și dezastruoase ale administrației și economiei românești nimeni nu le-ar fi putut rezolva atât de iute și atât de bine cum se aștepta toată lumea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ani, urma să-l Îndepărteze pentru o perioadă bună de la putere, În favoarea „dreptei” - național-țărăniști și liberali. Ei Înșiși În curs de formare și rupți de certuri intestine, dar care au profitat nu puțin - și era drept să fie așa! - de pe urma aurei negative pe care o răspândea Încă cel ce părea a personifica, În absența fostului dictator, abuzurile și cinismul comunismului primitiv românesc. Vorbind despre cele trei nivele de realizare, de interpretare a „sensului existenței”, individual, familial și național, este evident că
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
politică, creând În jurul ei dispute aprinse, atacuri brutale și calomnii, dar și un cerc de simpatizanți și, mai ales, oferindu-i, după câte am Înțeles, lui Corneliu Coposu și cercului lui restrâns de suporteri o bună și până la urmă eficientă aură morală și politică. Era o luptă extrem de curajoasă și de „necesară” nu numai, cum o afirmau ei Înșiși, pentru a „contracara comuniștii care erau la putere” - Ana Blandiana ca și G.D.S.-ul afirmau eronat și, cum o spuneam, În tonuri
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
dar dacă În chinuita, dureroasa și totuși fericita mea copilărie au apărut - și a trebuit să-i suport, confuz și zăpăcit! - mugurii a ceea ce am numit mister - capacitatea de a Înconjura ființele, lucurile și chiar și fenomenele, de o puternică aură a-logică, o „capacitate” ce pe copilul care eram mai mult Îl Încurca și Îl expunea ridicolului sau chiar unor accidente sau neînțelegeri repetetate! -, ei bine, tinerețea, adolescența și post-adolescența, lungi și interminabile, nu mi-au făcut nici un fel de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
rău” de neocolit și, În primul rând, printr-o cosmetizare uneori stridentă În a „uita” de clipa sau ceasurile „dezagreabile” ale sfârșitului. Moartea, prezența și procesul ei „excluse” din viața de zi cu zi și din preocupări, despuind-o de aura ei magică, solemnă, sub care a patronat secole. Moartea, retrasă În clinici Închise și În noile camere de tortură „de catifea” ce au devenit stațiunile de reanimare, a devenit o „non-existență”, iar muribundului i s-au răpit acele privilegii care
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
secole. Egalitatea și libertatea sunt cele două mari componente ale democrației. Egalitatea este Încă și mai dorită decât libertatea (cel puțin În societățile În care există largi categorii defavorizate). Mizând pe egalitate (În dauna libertății), comunismul și-a atribuit o aură democratică și a reușit să seducă prin proiectul său de construire a unei lumi fără exploatare și fără discrepanțe sociale majore. Problema comunismului nu e dacă a fost „bun“ sau „rău“ În sine. Problema comunismului e că În mod natural
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Conversația s-a învârtit în jurul dotărilor superficiale, a negărilor ascunse, a distincțiilor valorice, a conexiunilor majore, despre acea sumă mare donată, despre circumstanțele favorabile - subiecte grase și personale care necesitau exemple și detalii specifice, dar totodată învăluite într-o suficientă aură de anonimitate pentru ca fiecare să se simtă confortabil. Nu mai participasem la un dineu unde întreaga conversație se referea la copii și pentru că în realitate eram cel mai nou dintre tați, nu reușeam să înțeleg anxietatea și curentul emoțional subteran
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Piața Orientului și Palatul Regal. Aidoma Pieței Universității din București, în cazul României, Puerta del Sol a fost martora principalelor evenimente din istoria modernă a Spaniei, și gândul că pășesc și eu aici îmi dă un sentiment de coparticipare la aura celebrității de care e învăluit locul. În secolul al XV-lea aici s-a aflat o redută - parte a zidului de împrejmuire a vechiului Madrid - care separa zona aristocratică și a marilor afaceri de periferiile locuite de clasele de jos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
O artă contondentă. Prea mult frumos. Peste puterea de asimilare a omului. Ce forță de iradiere poate să conțină un loc ca acela, care adună zeci de mii de tablouri inestimabile? Privit în infraroșu, Muzeul Prado trebuie că emană o aură densă în jurul său. Aflându-te înăuntru, simți foarte clar asta, pentru că interacționezi cu acele câmpuri de energie inefabilă. Te marchează și apoi te strivesc. Nu este doar charisma artistului care s-a conservat, peste timp, în fibra tablourilor. Te asaltează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
fi lăsați pe dinafară. ...Votre voyage est а l’evidence un symbole: d’inconnus les uns pour les autres que vous etiez au depart, vous serez devenus, au terme du parcours, un groupe d’amis que la curiosite des differences aura rendus chaque jour plus familiers. Soudes par le compagnonnage de l’aventure. Vous representez ce que nous souhaitons pour l’Europe. Qu'elle devienne un ensemble, а la fois, cohérent et divers... Observ că toate vorbele legate de călătoria noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
a înțepenit într-o atitudine mândră și provocatoare. Fiecare localitate, cu propriul erou întemeietor. Încerc să-mi imaginez sentimentele simple ale acestui om: era el prin ceva mai remarcabil decât oricare dintre noi, trăitorii de azi, sau nu e decât aura pe care i-au atribuit-o urmașii, scoțându-l din rândul muritorilor banali și inexpresivi? VASILE GÂRNEȚ: Abia la hotel am simțit cât de mult m-au stors peregrinările prin labirintul de la Expo și plimbarea prin Hanovra. Orașul este mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
însă prea repede: momentul deciziei, dezbrăcarea hainelor, aruncarea în valuri. Cred că fetele resimt o undă de insatisfacție. Dar cu o vizibilitate mai bună, n-ar fi avut parte nici de-atât: o după-amiază caldă, cu soare, ar fi anulat aura de excepție a gestului celor doi temerari. Așa, robinsonada lor nebunească pare proiecția cumulată a tuturor orgoliilor masculine din Trenul Literaturii (aici, da, frustrare!). VITALIE CIOBANU: Suprafața „platoului de filmare” în care ne găsim e prea mare și denivelată, imposibil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
studențească”, o „iubire pripită”, sedus, se pare, am fost eu, în ciuda aerelor mele de Don Juan fascinat de sexul „frumos”, impresionat până la teamă de „alteritatea” umană inexplicabilă, femeia, ce părea - și trebuia! - să ascundă altceva dincolo de puternica atracție sexuală, o „aură”, o suprastructură! Această obsedantă, puternică credință în „misterul” feminin a fost, alături de atracția puternică, „obsesivă” față de literatură, al doilea semn al „misterului”, dacă vreți, al propriului meu caracter. Ele, aceste două pulsiuni, m-au urmărit apoi decenii și decenii și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
à la patrie. Pierre le Grand. Vous perdrez vos navires, vos campagnes, vos chariots, vos lits suspendus, et vos esclaves qui vous frottent les pieds. Les chacals se coucheront dans vos palais, la charrue retournera vos tombeaux. Il n'y aura plus que les cris des aigles et l'amoncellement des ruines. Tu tomberas, Carthage! Salammbô. Dans une révolution, ce ne sont pas ceux qui se jettent les premiers en avant qui profitent d'un mouvement, s'il réussit; mais ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
muntean, cu care el se îmbracă duminicile. Se miră de stăpână-sa că pune pe masă atâtea șervete, tacâmuri și farfurii "pentru trei fasole la doi oameni". Întâlnirea între lița Sofia și lelea Măriuca. Întâlnirea între lița Sofia și cucoana Aura. Apropos de motanul acesteia cu care cucoana Aura se mândrește, lița Sofia: La noi, nevestele fac și cresc pui de om". Istorisirea lui Mujic cu "legea" ce se discută în parlament ca "bărbații să aibă două neveste". EPITAF* Drag drumeț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
miră de stăpână-sa că pune pe masă atâtea șervete, tacâmuri și farfurii "pentru trei fasole la doi oameni". Întâlnirea între lița Sofia și lelea Măriuca. Întâlnirea între lița Sofia și cucoana Aura. Apropos de motanul acesteia cu care cucoana Aura se mândrește, lița Sofia: La noi, nevestele fac și cresc pui de om". Istorisirea lui Mujic cu "legea" ce se discută în parlament ca "bărbații să aibă două neveste". EPITAF* Drag drumeț Eu am fost Cântăreț Pe-acest pământ Luam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
genunchi mi-l trântea,/ De rugină-l scutura,/ Ca laptele îl făcea,/ Ca soarele strălucea./ La brâu că mi-l așeza” (Muntenia). În această baladă fantastică verbele la imperfect sunt cele care modelează poetic mesajul, gesturile personajului fiind încărcate de aura miticului dintr-un timp nedeterminat. Motivul înghițirii de către monstrul ofidian apare și în colinde, dar într-un număr mult mai restrâns de variante. Și aici ființa arhetipală jumătate om - jumătate șarpe se formează printr-o circumscriere în solar: „Jumătate l-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Solaritatea radiantă a perechii cal - călăreț reordonează lumea, punând-o din nou pe făgașul ei vital. Galben și stăpânul său cumulează, așadar, puterile vegetaționale cu cele solare, asemeni zeilor supremi de pretutindeni. Efectul de iluminare ce precedă mutația materiei accentuează aura sacră a „performerilor” și constituie un alt semnal stilistic al hierofaniei. Aurul din care este făcută șeaua, scările „dalbe”, de argint și calul alb de spume egalează în strălucire astrul diurn, coborât parcă pe pământ pentru a elibera fertilitatea gliei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
un alt semnal stilistic al hierofaniei. Aurul din care este făcută șeaua, scările „dalbe”, de argint și calul alb de spume egalează în strălucire astrul diurn, coborât parcă pe pământ pentru a elibera fertilitatea gliei. Jocul năzdrăvan al calului subliniază aura de „Fecundator”(Mircea Eliade) al țarinei: „Șiunde-l strânse/ Și-unde-l frânse,/ Calul sare și răsare,/ Sare-n vânt, sare-n pământ”. O dată în plus, astrul vieții apare sugerat în text de atributele șargului. Înălțimea saltului ce îi permite să revigoreze câmpii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
complexe, imposibil de cuprins în cuvinte din planul cotidian. Revărsarea sensurilor dintr-un lexem în altul instaurează dimensiunea sacrului în care totul pare familiar, datorită simțirii tradiționale superioare, dar nu seamănă cu nimic din profan. Un alt procedeu constructor de aură mitică se bazează pe apozițiile dezvoltate: Petrea FătFrumos, șteblâ de busuioc, născut la mn ’iezul nopțî, Ileana Simziana, cosiță de aur, câmpul înverzește, florile-nflorește. Titulaturile magice și funcția sacră, vegetațională, sunt motivate întotdeauna de evoluția basmului. Petrea Făt-Frumos are
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pentru care G. Călinescu apreciază că „în fond adevăratul Făt-Frumos este feciorul de împărat, desprins de orice gânduri materiale, posedat numai de instinctul de a-și găsi o mireasă și gata să facă mari fapte dezinteresate și umanitare”. Eroul are aură regală, dacă nu o primește prin naștere, o va dobândi ulterior prin puterea minții și a paloșului. Iată de ce imaginea mirelui din orațiile de nuntă se asociază cu fastul alai împărătesc: nunta flăcăului inițiat este nunta ființei însăși. Revenind la
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
matinal fiind starea urmărită de descântece: „Să rămâie curat,/ Luminat,/ Ca argintul strecurat,/ Ca-n ziua maica ce-a fapt,/ Ca steaua din cer,/ Ca roua din pământ”, „El să rămâie curat,/ Luminat/ Ca și roua florilor,/ Ca lacrima ochilor”. Aura sacrală se instituie și datorită ceței, ea anticipând schimbările de statut sau chiar hierofaniile. Și neofitul din colinde trece prin această anticameră a sacrului: „Pe cea luncă mândră-n jos,/ Domnului Domneo!/ Grele neguri s-au slobost./ Dar prin neguri
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
hierogamie spiritualizată. Din această direcție trebuie înțeles portretul din colinda de fată mare: „Roșu soare răsăriare/ Și-n obraz ni-o nimeriare/ Și fața ni-o d-argintare/ Și părul mi-l gălbinare” (MadaHunedoara). Antropomorfizarea ipostazei lunare (chipul argintiu cu aura aurie a pletelor) este, după Octavian Buhociu, „o întrupare a lunii pline”, frumusețea fetei simbolizând „creșterea vieții, fertilitatea însăși”. Legătura cu soarele devine una rituală în gestul de asemenea încărcat antropo- morfic de a pregăti dar de nuntă chiar astrului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]