5,096 matches
-
The Lark”. Reînregistrată în 2000 pentru albumul „În umbra marelui URSS” (reeditat în 2003), în formula N. Covaci - chitară solo, C. Brylankowski - claviaturi și Mani Neumann - vioară. Nume sub care apare pe discul „Ballade For You/The Lark” (1987) piesa „Balada”. Vezi Balada. Nume sub care apare pe discurile „Remember” (1991) și „Evergreens” (1993) piesa „Negru Vodă”. Vezi Negru Vodă. Nume sub care apare pe discul „Aniversare 35” din 1997 piesa „Uciderea balaurului”, într-o nouă înregistrare, datând din 1990. Vezi
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Covaci - chitară solo, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - solist vocal, chitară acustică, C. Petrescu - baterie, percuție, V. Sepi - percuție. A apărut ulterior și pe discul „Remember Phoenix” (1991). Piesă compusă în 1973 de Nicolae Covaci, pe versurile baladei populare „Monastirea Argeșului”. Au fost folosite părți din opera rock - musical „Meșterul Manole”, care a fost interzisă de cenzură; Având subtitlul „uvertură”, a apărut pe discul din 1973, formula de la înregistrări fiind: N. Covaci - chitară solo, voce, J. Kappl - chitară
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
solist vocal, K. Bela - chitară bas, voce, I. Ștefanovici - baterie, și o orchestră simfonică. Piesa a apărut și pe discurile „Remember Phoenix” (1991) și „Vremuri, anii 60” (1998). Piesă de rezistență compusă în 1971 de Nicolae Covaci; versurile sunt ale baladei populare „Nergu-Vodă”. A apărut pe discul „Cei ce ne-au dat nume” (1972; reeditat în 1999), înregistrarea pentru disc făcându-se în formula N. Covaci - chitară solo, J. Kappl - chitară bas, vioară, voce, C. Petrescu - baterie, M. Baniciu - solist vocal
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
1972; reeditat în 1999), înregistrarea pentru disc făcându-se în formula N. Covaci - chitară solo, J. Kappl - chitară bas, vioară, voce, C. Petrescu - baterie, M. Baniciu - solist vocal, și are o durată de aproximativ 15 min; a apărut (sub numele „Balada Negru-Vodă”) și pe discurile „Remember Phoenix” (1991) și „Evergreens” (1993). O alta înregistrare s-a facut în 1990 și a apărut pe discul „Aniversare 35” din 1997 , în formula N. Covaci - chitară solo, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M.
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Covaci - chitară solo, voce, F. Bordeianu - solist vocal, C. Rotaru - chitară acompaniament, voce, K. Bela - chitară bas, voce, D. Vintilă - baterie, G. Reininger - orgă electrică. Apărută prima oară pe discul „Vremuri, anii 60...” (1998). Compusă în 1971, „Vișina” era o baladă folclorică ce aparținea albumului „Cei ce ne-au dat nume”, interzisă de cenzură la apariția discului, în 1972. Un fragment din înregistrarea live a baladei (în 1971) a apărut în noiembrie 2007 pe compilația „Muzică de colecție vol. 26 - Cântece
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Apărută prima oară pe discul „Vremuri, anii 60...” (1998). Compusă în 1971, „Vișina” era o baladă folclorică ce aparținea albumului „Cei ce ne-au dat nume”, interzisă de cenzură la apariția discului, în 1972. Un fragment din înregistrarea live a baladei (în 1971) a apărut în noiembrie 2007 pe compilația „Muzică de colecție vol. 26 - Cântece interzise/Cenzurat”, editată de Jurnalul Național. Componența formației era: Nicolae Covaci - chitară solo, Josef Kappl - chitară bas, vioară, Mircea Baniciu - solist vocal, tamburină, Cornel Liuba
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
sau lipsa alternanței [ɛ] ~ [eː]. Alte fenomene sunt însă specifice dialectelor secuiești: Specificul cel mai pregnant al dialectelor secuiești constă în lexic, precum și în expresiile figurate, în vorbirea foarte expresivă în general, bine ilustrată de folclor (poezie populară, în special balade, cântece populare, basme) și de scriitorii care s-au inspirat din acesta. Exemple de cuvinte și expresii secuiești: Precum dialectele maghiare din România în general, și cele secuiești au împrumutat multe cuvinte românești, unele demult, de exemplu din domeniul creșterii
Dialectele limbii maghiare () [Corola-website/Science/305067_a_306396]
-
personalitatea lui Nicolae Bălcescu), "Play-Cupa Davis" (despre finala de Cupă Davis în care au jucat Ilie Năstase și Ion Țiriac), "Începuturi" (despre repartizarea unor proaspăt absolvenți de facultate pe plaiuri tulcene, bihorene, brăilene și vrâncene, pe fundalul muzical al unei balade cântate de Tudor Gheorghe) și "Lungul drum al pâinii către casă", un film de montaj despre asanarea Insulei Mari a Brăilei și transformarea bălții în teren arabil). El a trecut apoi în februarie 1975 la lungmetrajul de ficțiune, realizând filmul
Constantin Vaeni () [Corola-website/Science/306159_a_307488]
-
al erei creștine). Românii au avut din toate timpurile, o multitudine de obiceiuri, basme și poeme referitoare la dragoste, credință, regi, prințese, și vrăjitoare. Etnologiști, poeții, scriitorii și istorici au încercat de secole să colecționeze și să păstreze basmele, poemele, baladele și au încercat să descrie cât mai bine posibil obiceiurile și tradițiile legate de diferite evenimente din an. Tradiții legate de perioade fixe din an sunt colindele - de Crăciun, sorcova - de Anul Nou sau mărțișorul, obicei legat de venirea primăverii
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
nuvelistul și povestitorul Ion Creangă , care, printr-un limbaj foarte pitoresc, a dat viața unor povești acum clasice ca Harap Alb sau Fata babei și fata mosului. De asemenea poetul Vasile Alecsandri a publicat cea mai de succes variantă a baladei Miorița, un poem trist, filozofic, centrat în jurul unei intrigi simple: complotul a doi ciobani de a-l omorî pe un al treilea din cauza invidei ce i-o poartă pe starea materială. Alt editor prolific de basme preluate din folclor a
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
Alții au spus că imaginea de lolita ar fi umbrit calitățile ei de solista. În ciuda acestor critici, unii au fost de părere că muzica este frumoasă și au apreciat-o pozitiv. Unele din melodiile ei au fost catalogate ca fiind "balade dulci și foarte plăcute, cu o muzicalitate strălucitoare", prin care Alizée reușește "să stârnească mai multe sentimente și emoții decât obișnuitele dive ale muzicii pop". Pe primele două albume lansate, se găsesc o varietate de melodii, de la cele cu adrenalină
Alizée () [Corola-website/Science/306432_a_307761]
-
plăcute, cu o muzicalitate strălucitoare", prin care Alizée reușește "să stârnească mai multe sentimente și emoții decât obișnuitele dive ale muzicii pop". Pe primele două albume lansate, se găsesc o varietate de melodii, de la cele cu adrenalină mai crescută până la balade lente. Este prezent jocul de cuvinte specific lui Mylène. Radio France Internaționale a promovat albumul "Gourmandises" ca fiind Albumul săptămânii. "Pe albumul de debut al lui Alizée sunt 10 melodii create în mod profesional și cu expertiză de "fabrică de
Alizée () [Corola-website/Science/306432_a_307761]
-
pe care cineva l-a dat pentru mine.”" Mai mult decât atât, Aldea va fi pe parcursul următorilor ani un mentor pentru Sterian în ceea ce privește studiul chitarei. Vali și Carmen ajung în atenția publicului în martie 1973, când participă la Festivalul „Primăvara Baladelor”, aflat la prima ediție. Atunci, ei câștigă premiul de compoziție pentru cel mai bun cântec cu piesa „Nopți”, care intră în topurile săptămânale. Piesa va fi ulterior cenzurată și Vali o va cânta cu refrenul "„Vino, mamă, să vezi ce-
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
sau spre șlagăr (Vasile Șeicaru). De altfel, aceste două materiale discografice, devenite repere ale genului, reprezintă consacrarea definitivă a lui Vali Sterian pe scena folk și rock autohtonă. Pe parcursul anilor ’80 Sterian se îndreaptă tot mai mult către rock (hard, baladă și progresiv), ieșind treptat din sfera folkului. În acest context formula Companiei de Sunet se schimbă de mai multe ori în următorii ani. În 1984 Vali Sterian compune „Axioma copiilor” (pe versurile poetului George Țărnea), piesă ce devine cunoscută în
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
aștept”, „Zbor în amintiri” sau marele hit „Sunt vinovat”, dar și piese mai vechi, apreciate în concertele din anii ’80 și reînregistrate în noua componență: „Axioma copiilor”, „Fericire”, „Zori de zi”. Discul acoperă o plajă destul de largă de rock, de la baladă până la hard rock și devine foarte repede cunoscut rândul intelectualilor. Revoluția din decembrie 1989 a fost și pentru el o sursă inepuizabilă de speranțe, de reînvieri spirituale. Pe 25 decembrie 1989, piesa „Nopți”, cenzurată încă de la apariția ei, răsună la
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
spirituale. Pe 25 decembrie 1989, piesa „Nopți”, cenzurată încă de la apariția ei, răsună la Televiziunea Română Liberă. Întreprinde un turneu în Norvegia și înregistrează la Oslo, alături de un grup de muzicieni și prieteni norvegieni, "Nopți", piesa căpătând o formă nouă, de baladă rock, adaptată evenimentelor de atunci. Realizează și o filmare la Televiziune pentru această melodie, cu secvențe din timpul Revoluției. „Nopți” devine primul hit liber al României și intră în conștiința publicului ca „Vino, Doamne!”, rămânând o piesă lipită de amintirea
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
la rampă cu primul său recital, „Menestrel la curțile dorului"”, cu poezia poeților Lucian Blaga, Tudor Arghezi și Ion Barbu. După alți doi ani de studii aprofundate, făcute la Institutul de folclor din București a urmat al doilea recital - „Șapte balade”. Din 1969, anul primului recital și până în 1996, Tudor Gheorghe a realizat nu mai puțin de 22 spectacole de muzică și poezie. Succesul, cariera și evoluția lui Tudor Gheorghe pot părea „venite de la sine”, dar în spatele uriașului succes se găsesc
Tudor Gheorghe () [Corola-website/Science/306453_a_307782]
-
model vestitul "Romancero gitan" al poetului Federico García Lorca, „privighetoarea Spaniei“, asasinat mișelește de falangiștii lui Franco. Cum existența nomadă a țiganilor a fost considerată mereu un simbol al libertății, gestul autorului căpăta o și mai accentuată semnificație politică antifascistă. Balada "Cântic de poterași" înfățișează chiar o urgie criminală dezlănțuită din senin asupra șatrei» (CrohL, II, 543); poemul "Cântic de poterași" este chiar dedicat «memoriei lui Federico García Lorca, privighetoarea Spaniei»: (PScr, I, 252 sqq.). "Țigănia / șatra" - ca "topos" - cunoaște tensionarea
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
asupra șatrei» (CrohL, II, 543); poemul "Cântic de poterași" este chiar dedicat «memoriei lui Federico García Lorca, privighetoarea Spaniei»: (PScr, I, 252 sqq.). "Țigănia / șatra" - ca "topos" - cunoaște tensionarea între "roșu (Eros)" și "negru (Thanatos)" ca limite „tragic-spectrale / existențiale“. În balada "Rică", „obiectivul mironparaschivesc“ țintit, din „periferie“, din Țigănia de Obor, se relevă de fapt în „opusul pol“, în „elita“, în „centrul“ unui București al anilor 1940 - 1941, proiectându-i "țigănia" - spațiu-capcană: cine-i respectă legile nescrise supraviețuiește, cine nu le
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
să fie sublimată în Poezie, el, Poetul, în calitate de Creator, mulțumindu-se a fi Marele Păgubos, «cel care pierde în planul vieții materiale pentru a întreține lumina pură a creației» (SSra, I, 28), „eternitatea cucerindu-se“ «doar în paguba clipei» (cf. "Balada păguboșilor" - PScr, I, 483 - 488); (6) oracol-poemul (cf. "Cinci poeme ale omului cu mască" - PScr, I, 477 sqq.); (7) parabolic-poemul (cf. "Dispariția soarelui" - PScr, I, 442 - 448); (8) poeții - sunt negația, tăcerea creatoare de sunete, "sublimul paradox, fiindul nefiindului" («ei
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
de pe vremea colaborării cu Dolphy l-au influențat totuși. În contrast față de radicalismul înregistrărilor din 1961 la Village Vanguard, albumele de studio din 1962-63 sunt mult mai “conservatoare” și mai accesibile marelui public. Cvartetul a înregistrat astfel un album de “balade”, și a colaborat cu Duke Ellington (albumul Duke Ellington and John Coltrane, împreună cu solistul Johnny Hartman). Albumul Ballads este emblematic pentru versatilitatea muzicală pe care o dobândise grupul de muzicieni sub autoritatea lui Coltrane, reușind astfel să dea o nouă
John Coltrane () [Corola-website/Science/299960_a_301289]
-
cele patru colțuri, veghează patru femei în costum național, ținând în mâini câte o cunună de lauri. "Fântâna Miorița", din București, inaugurată în 1936, are părțile laterale decorate cu un mozaic în alb-negru, realizat de Milița Pătrașcu, cu scene din balada Miorița. "Bustul lui Alexandru Odobescu", amplasat în Rotonda scriitorilor din Parcul Cișmigiu din București, inaugurat în 1943. Militza Pătrașcu a realizat și bustul de bronz de pe mormântul marii actrițe Maria Filotti, de la cimitirul Bellu din București, bust care fost furat
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
un concurs muzical intitulat "Tip Top Minitop" în calitate de invitată, interpretând piesa lui Whitney Houston I Will Always Love You. Pe lângă muzica pop, aceasta cânta alternativ și muzică populară, drept pentru care a mers la un concurs intitulat " Pe fir de baladă" la vârsta de 9 ani, ce avea loc la Târgu Jiu. După ce concursul s-a finalizat, Andra nu a reușit să obțină unul din primele trei locuri, însă a câștigat o mențiune. La vârsta de 11 ani, aceasta a participat
Andra () [Corola-website/Science/313054_a_314383]
-
în București organizat de către Titus Munteanu. La intrarea în concurs au participat 450 de copii, Andra aflându-se printre cei calificați. În aceeași perioadă, Andra a cântat și muzica populară, participând și la un concurs național intitulat “ Pe fir de baladă”, care a avut loc la Târgu Jiu. În cadrul acestui concurs a primit mențiune. Avea doar 9 ani. Având un talent considerabil, acesteia i-au fost cerute colaborări de la mai mulți compozitori, la vârsta de 14 ani începând înregistrările la albumul
Andra () [Corola-website/Science/313054_a_314383]
-
reușit să se claseze pe locul secund în Billboard Hot 100 și a obținut locul 4 în Billboard Hot R&B/Hip-Hop Songs. Videoclipul a primit două nominalizări la premiile MTV Video Music Awards, din anul 2003. Al doilea single, balada „Rain on Me”, a beneficiat de un videoclip a cărui durată depășește zece minute, piesa fiind folosită într-o campanie derulată pentru oprirea violenței domestice. În videoclipul piesei „Rain on Me”, regizat de Hype Williams, Ashanti a jucat rolul unei
Ashanti (cântăreață) () [Corola-website/Science/313063_a_314392]