7,814 matches
-
alocată apartamentului nostru. Mie nu-mi mai rămăsese deloc, nici măcar un singur atom. Curvă egoistă, mă gândeam furioasă, în timp ce patrulam prin apartament în căutarea vreunui strop de băutură sau a unor rămășițe de droguri. Uitați-vă la biata de mine, biata șomeră care probabil avea să se angajeze la McDonald’s. Asta dacă avea noroc. Ei, nu speram decât că Brigit n-o să facă față noului post și-o să dezvolte o depresie pe cinste. Să se învețe minte, mama ei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
către mama. N-aș putea spune că-mi amintesc, a răspuns ea bățoasă. —Ba sigur că poți, a exclamat el. — Dacă zici tu, a aprobat mama pe un ton care lăsa să se înțeleagă că-i făcea doar pe plac bietului ei soț care se înșela. Josephine s-a uitat la mama, apoi la mine. Apoi din nou la mama, după care a zâmbit ușor, parcă încercând să se ascundă. Mama s-a înroșit la față. Bănuia că Josephine râde de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
eu, simțind că-mi îngheață sângele în vene de frică. N-am spus că nu te iubește, a încuviințat Josephine. Dar și părinții sunt oameni, cu temeri și ambiții nerealizate pe care, uneori, le proiectează asupra copiilor. E evident că biata femeie suferă de un enorm handicap din cauza înălțimii ei, handicap pe care ți l-a transmis și ție. E un om bun, dar nu întotdeauna și un părinte bun. Am simțit o furie sălbatică ridicându-se în mine împotriva mamei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
și dă-i fetei o șansă. Doamne, ce-ai mai schimbat poezia, m-am plâns eu. Timp de șase săptămâni, Chaquie și cu mine ne liniștiserăm înainte de culcare explicându-ne în detaliu cât de mult o uram pe Misty. —Ei, biata fată, a zis Chaquie melancolică. Toate lucrurile alea îngrozitoare care i s-au întâmplat! Nu-i de mirare că s-a transformat într-o femeiușcă atât de acră... Nu vorbesc cu ea decât dacă mi-o iei pe Francie de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Nola ușor surprinsă de naivitatea mea. Mânca rahat la greu. Eram șocată. Crezusem că Nola era mult prea dulce ca să fie în stare să spună așa ceva. —La greu, a continuat ea chicotind. în stil mare. Nu zic că e vina bietei creaturi, dar Chris n-a dat deloc dovadă de înțelepciune, deși ție ți-a dat o grămadă de sfaturi. E ușor să vorbești. Mai bine te uiți la cum se comportă oamenii, decât la ceea ce spun. Dar la casa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de droguri se pricep să-i manipuleze pe ceilalți, mi-a explicat Nola cu multă compasiune. Nu se pot abține să nu se lege de oameni atunci când aceștia sunt vulnerabili. Sunt convinsă că n-ai fost singura femeie cu care bietul drăcușor a fost amabil. Nola mi-a spus toate astea cu o voce așa de blândă, încât mi-au trebuit câteva minute ca să înțeleg cât de critic era mesajul. Și avea dreptate să fie așa, am realizat atunci când o amintire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mie cu puțin timp înainte. Și cum se uitase la mine ca să se asigure că văzusem întreaga scenă. Chestia aia fusese, indubitabil, un fel de joc. Imediat i-am povestit Nolei. —Vezi? mi-a spus ea triumfătoare. Așadar uită-l! Bietul băiat, nu pare deloc în regulă. Te-a făcut să crezi că le știe pe toate, când, de fapt, nu era mai luminat decât tine. Și e așa de nesigur pe el! Dumnezeu să-l binecuvânteze, dar a trebuit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
capitolul ăsta, iartă-l și pe el. Spre marea mea uimire, am simțit că toată furia legată de Chris și toată durerea pe care mi-o pricinuise se evaporaseră. Totul se schimbase. Acum îl vedeam pe Chris ca pe un biet idiot, care nu era în stare să facă față situației mai bine decât mine. N-ar fi trebuit să se culce cu mine, dar nici eu n-ar fi trebuit să mă culc cu el. Nu eram o victimă. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Fosta mea era o fată fantastică, dar, pur și simplu, nu mă vedeam căsătorindu-mă cu ea. Mi s-a părut că n-ar fi cinstit s-o țin legată de mine. Inima mea a început să tresalte din cauza nefericirii bietei fete. — Ei, sunt sigură că n-ai probleme să faci cunoștință cu femei. — Să fac cunoștință cu femei ca tine e mult mai dificil decât ți-ai închipui, mi-a răspuns el. Înțelegi... femei inteligente, de succes, care se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
E o perioadă foarte aglomerată la birou. Trebuie să răspund urgent. De când plecasem de la galeria de artă, Greg mai sunase de trei ori. M-am uitat la ceas. Era acum 10:45. Oare Randall nu făcea niciodată pauză de la muncă? Bietul băiat! Cu toate că pe Bea o băteam deseori la cap fiindcă vorbea tot timpul la telefon atunci când ne întâlneam, am așteptat răbdătoare ca Randall să-i dea asociatului lui o serie întreagă de comenzi indescifrabile. De fapt, eram impresionată de etica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
în calitate de Cealaltă Femeie, Vivian spărgătoarea de familii... acum totul căpătase, din nou, sens. — Urăsc genul ăsta de bărbați - probabil că nevastă-sa l-a ajutat să-și construiască o carieră și iată cum o răsplătește el, a pufnit Bea. și bieții copii! Am sesizat că fruntea lui Randall a devenit încordată. Îhh, de ce trebuise Bea să intre pe panta asta? Cu ani în urmă, Randall fusese unul dintre acei bieți copii - ba chiar o surprinsese pe Vivian în hol, după ce actual
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
carieră și iată cum o răsplătește el, a pufnit Bea. și bieții copii! Am sesizat că fruntea lui Randall a devenit încordată. Îhh, de ce trebuise Bea să intre pe panta asta? Cu ani în urmă, Randall fusese unul dintre acei bieți copii - ba chiar o surprinsese pe Vivian în hol, după ce actual sexual se consumase. O amintire pe care Vivian o reda cu un umor abraziv. M-am cutremurat. Încă un motiv pentru care o disprețuiam pe Vivian. — Ăăă, Bea, vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
ca un supraviețuitor dărâmat; de la subțioară emana un puternic miros alcalin. Când să mă îndrept către ușă, ochii mi-au căzut pe calendarul uriaș de pe perete. În sfârșit, ianuarie - a șaptea lună. Simbolul jumătății perioadei. Crăciunul venise și trecuse, cu biata mea mamă așezată pe canapea, lângă mine, privindu-mă cum lucrez... la fel se întâmplase și cu Anul Nou. Programul de vacanță al lui Randall fusese la fel de mohorât, dar reușise să se rupă și să bea o cafea cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
citi: a lui Vivian). și asta de patru ori. Abia după asta urma partea cu-adevărat distractivă - primirea, după două săptămâni, a unui manuscris inevitabil încropit, cel puțin pe sfert, să cer rescrierea unor capitole întregi, să-l hărțuiesc pe bietul și epuizatul autor / scriitor să mai lucreze în plus și să predau mormanul împuțit de rahat spre producție în... încă două săptămâni. și asta de patru ori. — Dar știi, Vivian, asta înseamnă mult de lucru, am repetat uluită. Poate s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
peste toate, mi-au mai căzut pe cap și patru cărți abia intrate... și cred că încă mai sunt puțin beată de aseară. — Aseară? — Da, m-am întâlnit cu Luke ca să bem câte-un pahar și i-am umflat capul bietului băiat cu atâta vorbărie. În orice caz, Bea, trebuie să mă întorc... — Claire, îmi promiți c-o să ai mai multă grijă de tine? Sunt îngrijorată din cauza ta. — O să încerc. — Bine. Sună-mă diseară, da? Fug la un curs de yoga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
preluase și cartea bucătarului Mario. Asta după ce omul fusese lăsat baltă, atât de abrupt, de Grant Books. De când începusem lucrul la Grant, n-o mai văzusem pe Mara decât de câteva ori, dar ne trimiteam e-mail-uri în mod regulat - un biet substitut pentru conversațiile noastre zilnice, dar tot era mai bine decât nimic. Tocmai mă apucasem să-i răspund la mesaj, când un nou e-mail de la Mara mi-a răsărit pe monitor. Către: Claire Truman ctruman@grantbooks.com) De la: Mara Mendelson
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
trimită la nici un alt post... Alice și-a șters lacrimile cu dosul mânecii de la haină, iar eu i-am pus mâna pe umăr ca s-o liniștesc. De ce trebuia Vivian să fie așa de crudă? Nu putea să-i spună bietei Alice unde erau dosarele, așa cum ar fi făcut orice persoană normală? — Sigur că te ajut, i-am spus. Te rog, n-o lăsa să te supere. Așa face cu toată lumea. O să-i găsim dosarele la timp. Nu-ți face griji
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
în sertarul de sus al biroului. — Vivian este citată ca declarând că ea s-a despărțit de Prizbecki atunci când l-a prins îmbrăcat într-una din rochiile ei de seară! — Îi e loială până la capăt. Nu mă gândesc decât la bieții lui copii. În orice caz, cum ai petrecut în week-end? Te-ai simțit bine cu părinții lui Randall? — A, a fost bine, am răspuns scurt. Tu ce-ai făcut în week-end? — A fost în regulă. Am terminat o mare parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
se împlinea? Mă măritam cu bărbatul la care visasem în urmă cu atâția ani. Mă măritam cu bărbatul perfect. Capitolul optsprezecetc "Capitolul optsprezece" Mireasa conștiincioasătc "Mireasa conștiincioasă" — Tish-Tish! Ieșind ca o furtună din camera alăturată, Lucille a surprins-o pe biata și uimita mea mamă, care abia intrase, alături de mine, în holul de primire din casa lor din Upper East Side. Lucille s-a agățat de mama într-o îmbrățișare de caracatiță, o îmbrățișare atât de plină de forță, încât am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Sigur nu, dulceața mea, a răspuns obosită mama fetei. Atunci asta e rochia pe care o vreau! — Bine, draga mea. — și perechea de Jimmy Choo cu cristale încastrate în toc! A urmat o pauză. — Bine, draga mea. Doamne. Ce făcuse biata femeie ca să merite o astfel de zgâtie hidoasă în calitate de fiică? Mama și-a dat ochii peste cap, ca un ecou al sentimentelor mele. — Domnișoară Truman? Am câteva modele care v-ar putea plăcea. Vânzătoarea a tras perdeaua de tafta. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
lor reprezentau tot ce ura el mai mult: artificiali, prefăcuți, afectați, formau un circ de clovni intelectuali al căror comportament ridicol nici măcar nu avea calitatea propriei sale bufonerii - căci el măcar fusese autentic. Ei nu puseseră în scenă decât o biată parodie a distracției. Râdeau ca să se audă râzând și exhibau o senzualitate care nu avea nici o legătură cu simțurile și nici măcar cu instinctele, ci era rânită de pe fundul imaginației lor sărace ca ei să poată mima plăcerea senzuală. Copulo ergo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
își făcea griji în legătură cu păpușa. Ar putea să mai încerce o dată să scoată chestia aia din puț. Luă mașina, se duse acasă și se vârî în pat, într-o încâlceală de pături și cearșafuri. Nu apucase să aranjeze patul azi-dimineață. — Bietul de Henry! zise Betty atunci când urcă împreună cu Peter la etaj. Arăta într-adevăr groaznic de tot. — Mi-a spus c-a avut o pană pe drum și a trebuit să-și schimbe roata. Nu mă gândeam la hainele lui. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
alarmă cu bombă. Dr. Cox, șeful catedrei de Științe, confirmă informația. Biroul lui dădea direct înspre puț. — E prea îngrozitor ca să contempli așa ceva, murmură el. De fiecare dată când îmi ridic privirea, mă gândesc prin ce trebuie să fi trecut biata femeie. — Ce credeți că pun în plicurile alea? întrebă dr. Mayfield. — Dovezi, zise dr. Board cu o satisfacție evidentă. Fire de păr. Bucăți de piele și pete de sânge. Obișnuitele și banalele rămășițe ale unei infracțiuni violente. Dr. Cox se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
după ce Wilt l-a numit căcăcios mic și-mpuțit, observă domnul Morris. Oricine intră la anul III Tipografi și îi spune așa ceva unuia dintre ei are nevoie de un control la cap. Știți că l-au ucis pe bătrânul Pinkerton, bietul de el! S-a sufocat cu gaz la el în mașină. Dacă tot veni vorba, e al dracului de limpede că au încercat să-l omoare și pe bietul Henry! — Desigur. S-ar putea ca lovitura aia să-i fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
nu voise să împuște afurisitul ăla de elefant sau să-l spânzure pe omul acela, și în tot acest timp ignorase intervențiile verbale menite să-l scoată din minți și să-l reducă la starea în care ajunsese bătrânul Pinkerton, bietul de el, atunci când se gazase. Prin comparație cu anul IV Zidari, sergentul Yates și inspectorul Flint erau o joacă de copii. Numai dacă l-ar lăsa să doarmă puțin și va continua să-i amețească așa, cu lucruri nesemnificative. — La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]