14,167 matches
-
commander un buste du roi à l'artiste italien Romanelli, assez modeste, dans son opinion. Îl comparait leș œuvres de ces étrangers, importés en Roumanie, et " qui se moquent de nous ", aux " fameux diplômes de Bruxelles qui portaient l'inscription bon pour l'Orient "... Ce livre se propose d'aller au-delà de ce stéréotype journalistique, assez répandu à l'époque, et de comprendre le statut des diplômes obtenus par leș jeunes roumains dans leș universités belges. L'histoire du stéréotype concernant leș
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
cadru didactic, scriitor și publicist, se numără printre primii redactori ai revistelor botoșănene Junimea Moldovei de Nord, Revista Școlii, Revista Moldovei, Adevărul literar și artistic, Junimea literară, Gândirea unde publică articole legate de situația învățământului românesc. Este autor al lucrărilor: Bon de talpă. Satiră de moravuri din România mică, Sinteza cunoștințelor de bacalaureat, 1929. 19. Calinic Istrate (1892-1941), învățător dorohoian, publicist, cu preocupări muzeografice și arheologice, fondează în 1918 revista dorohoiană Primăvara. Colaborează în presa vremii și este autor de lucrări
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
folosirea curentă. și aici se lovește de noțiunea destul de nesigură a francezei standard, această franceză utilizată de către toată lumea și de nimeni. O lungă tradiție pedagogică dorește ca norma să fie indisociabilă de ideea de corectitudine - predăm ceea ce este corect, „le bon usage”, așa cum îl numesc gramaticile, dicționarele și manualele, fiind totodată conștienți că realitatea lingvistică poate fi adesea diferită. Ceea ce, după părerea specialiștilor, reprezintă marele pericol care pândește predarea francezei ca limbă străină în afara Franței, este tocmai predarea prea livrescă, norma
Caleidoscop by Elena Dăscălița () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93231]
-
și modernitatea românească, Angelo Mitchievici Datoria împlinită, Mihai Pricop Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir Imaginar cultural și social. Interferențe, Horia Lazăr Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian Jurnal londonez, Dumitru G. Danielopol Jurnal parizian, Dumitru g. Danielopol Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia Moartea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Sorin Bocancea (coord.) Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir Imaginar cultural și social. Interferențe, Horia Lazăr Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian Jurnal londonez, Dumitru G. Danielopol Jurnal parizian, Dumitru G. Danielopol Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia Moartea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
care alții nu au avut curiozitatea sau abilitatea de a le asocia, -iind aleatorii, îndepărtate, ca de la cer la pământ. Ideea potrivit căreia orice -ormă de creativitate crește dintr-o activitate combinatorie este susținută de numeroși psihologi și pedagogi (Le Bon, J. S. Bruner etc.). Blocajele mani-estării creativității De multe ori oamenii nu sunt creativi pentru că se a-lă în anumite circumstanțe: în prezența unor persoane sau în stări psihice care acționează ca blocaje ce pot estompa sau chiar anihila caracterul
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cocuta BUNDUC, Liviu RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92838]
-
promesses du communisme défunt. Ceci ne veut pas dire, encore une fois, que la participation est complètement inutile. Si elle n'est pas importante pour le soutien essentiel du régime démocratique, elle garde une fonction importante dans la formation du bon citoyen. Car le soutien de la démocratie n'est que le début d'un long processus. Une fois les fondements en place, lorsque la légitimité n'est plus contestée et les préférences des citoyens ne vont plus vers les alternatives non-démocratiques
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
a fi dus la adăpost, iar el își fabrică o identitate falsă, se dă drept un reputat ziarist, cu complicitatea tacită a polițiștilor care tocmai lui, celui mort de foame, îi oferă doar o cameră de dormit, nu și un bon pentru o masă. Vanitatea poate fi deci, de multe ori sursa absurdului și a nefericirii noastre. - Ce poate face foamea din intelectual. Motivația este văzută ca un sistem de propulsie spre acțiune, iar acțiunea este îndreptată spre supraviețuire, confort, afirmare
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
coord.) Datoria împlinită, Mihai Pricop De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Sorin Bocancea (coord.) Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Exil în propria țară, Constantin Ilaș (coord.) Imaginar cultural și social. Interferențe, Horia Lazăr Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian Jurnal londonez, Dumitru G. Danielopol Jurnal parizian, Dumitru G. Danielopol Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia Mit
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a persuasiunii dirijate, produs al consensului? (27.11.2010) Mulțimi, mase, credințe Când vorbim de mulțimi, vorbim de credințe, mituri, religie, ideologie și politică. Am desprins propoziția de mai sus dintr-un tratat de psihologie socială. În 1895, Gustave Le Bon descria „starea de mulțime” care modifică sufletul individului. El formula o profeție, prevedea că elitele vor ceda presiunii numărului, vor identifica un.model al mulțimii și descria forța acesteia. În cursul său de psihologie socială, la Universitatea din Iași (1931
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
seama de absurditatea incriminării. Dar spaima aceea a rămas, ne-a cuprins ca un năvod negru, nimic n-a mai putut să o Înlăture. Era de Paști, acum șaizeci de ani. (03.04.2010) Povara bunului-simț De la Montesquieu, pentru care bon sens Înseamnă să cunoaștem nuanțele lucrurilor, la Alexandru Paleologu, care elogiază darul de „a simți bine”, de a discerne, de a putea reprezenta și imagina adevărul, de a Îndrăzni, condeie importante s-au exersat În descifrarea Încărcăturii cognitive, sociale și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ional? de sociologie, s-a creat Institutul Internă?ional de Sociologie, Bibliotecă Sociologic? Internă?ional?, Societatea de sociologie din Paris, revista Ann�e Sociologique, colec?ia Bibliotecă general? a ?tiin?elor Sociale. Alcan, Mame, Giard & Bri�re, Flammarion, Gustave le Bon editeaz? sociologie. Disciplină beneficiaz? de binefacerile unui mecenat privat, de daruri ?i dona?îi f?cute a?ez?mintelor sale publice. �n zorii secolului XX disciplină are autoritate, are mijloace de a difuza propriile lucr?ri, are instrumente specifice. �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
viului ar justifica posibilitatea unei �?tiin?e a societ??îi�. iar aceste sisteme se supun legilor generale ale evolu?iei, care s�nt proprii tuturor fiin?elor vii. Asupra acestei teme va reveni, pu?în mai ț�rziu, Gustave Le Bon, �n L� Homme et la soci�ț� (1881). Referin?a nu este Comte, ci Spencer ?i, �n spatele acestuia, Darwin. F?r? �ndoial?, sociologia savant? din zilele noastre nu face mare caz de aceast? identificare a societ??îi cu un
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
la �n?l?imea speran?elor lor. Singurul care pare s? adopte un comportament cu adev?raț capitalist �n domeniu este Flammarion cu a sa Bibliotec? de filosofie ?tiin?ific? lansat? �n 1902. Directorul colec?iei este ales Gustave le Bon. Acesta, poligraf prolific dar mai pu?în fecund, s-a f?cut cunoscut publicului larg prin lucrarea Psihologia mul?imilor (1895), �n care mul?imea era asimilat? unei �mase�, dar o mas? personalizat? �n dăuna indivizilor care o compuneau. Cu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ambi?ia să este s? pun? pe pia?? o ?tiin?? vulgarizat?, accesibil? unui num?r c�ț mai mare de oameni, chiar dac? majoritatea autorilor publică?i � fizicieni sau psihologi � aveau mare autoritate �n domeniu [Fabiani, 1988]. A fost Le Bon �omul care a adus cei mai mul?i bani la Flammarion�, a?a cum se l?udă? F?r? a putea r?spunde definitiv la aceast? �ntrebare, vom re?ine c? el a contribuit la introducerea �n editarea ?tiin?ific
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
iile că sociologia s? ia av�nt. 1. Disciplină se dovede?te capabil? s? produc? opere care �i fac deja autoritatea. Numai �n anul 1895, de exemplu, ?i limit�ndu-ne doar la Fran?a, Tarde a publicat Logică social?, Le Bon, Psihologia mul?imilor, Izoulet, Cetatea modern?, Durkheim, Regulile metodei sociologice. La aceast? dat?, �n Germania, Ț�nnies ?i Simmel produseser? deja opere importante. Fiecare dintre aceste c?r?i, cu stiluri bine conturate, constituie repere ce indic? locul pe care
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
elementare ale vie?îi religioase (1912); Educa?ie ?i sociologie (1922); Educa?ia moral? (1925); Socialismul (1928); Evolu?ia pedagogic? �n Fran?a (1938); Lec?îi de sociologie (1950) HALBWACHS Maurice (1877-1945): Clasa muncitoare ?i nivelurile de via?? (1912) LE BON Gustave (1841-1931): Omul ?i societatea (1881; Legile psihologice ?i evolu?ia popoarelor (1894); Psihologia mul?imilor (1895) MAUSS Marcel (1872-1950) (cu HUBERT H.): Fragmente de istoria religiilor (1909) TARDE Gabriel (1843-1904): Legile imită?iei (1890); Transform?rile dreptului (1893); Logică
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
epoci. Vom considera aparte, totu?i, operă mai ț�n?rului Scipio Sighele, care, �ntr-un registru mai larg, ?i-a propus s? �n?eleag? criminalitatea grupurilor. �n acela?i timp cu Tarde ?i cu mul?i ani �naintea lui Le Bon, el ar?ta c? sectele că mul?îmi ajungeau la delincven?? atunci c�nd se l?sau subjugate de c?tre conduc?tori îra?ionali sau patologici. Psihologia mul?imilor află astfel un prim grup de ipoteze care, oric�ț
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare, Daniel Focșa • Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop • Din alchimia unei existențe, Viorel Rotilă • Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan • Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir • Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon • Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu • Jurnal (1931 1937), Petru Comarnescu • Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian • Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir • Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia • Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield • Monolog pe mai multe
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
limba germană..." a exclamat el zâmbind, această glumă făcându-i clar o plăcere teribilă. Iată omul pe care unii au dorit să-l transforme într-un mincinos precum și instigatorul războiului mondial. Domnul Asquith Cu totul altul este domnul Asquith. Jovial, bon vivant*, admirator al sexului frumos, mai ales al acelor reprezentante ale lui care sunt tinere și drăguțe, el iubește societatea veselă, dar și bucătăria de calitate. Aceste trăsături sunt totodată împărtășite de fermecătoarea și grațioasa sa soție**. Avocat de renume
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
a spuselor sale, așa că Monsieur Ch. se scoală de la masă, mă ia cu el în garaj și descuie un sertar din care începe să scoată un număr impresionant de ștampile, mormăind. "Asta-i a firmei de benzină, cu asta vizez bonurile, asta-i pentru facturi, fir-ar să fie! Unde-o fi a primăriei? Aha! Uite-o! Ai pașaportul în geantă? Dă-l încoace. Ai venit alaltăieri, da, da, alaltăieri noapte, deci era în 12 septembrie. Așa... Uite data, uite viza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
spre Moscova și apoi spre țară. Dar, o zi înainte de plecare, ne-am dat seama cu groază că omul tot reușise să ne tragă pe sfoară: ne vînduse el drujba pe un preț rezonabil dar... "uitase" să dea factură sau bon de casă. Se-nvîrtise el de 100 de ruble, iar noi nu puteam introduce drujba în țară, nici n-o puteam înscrie la Poliția comunei, ca orice utilaj funcționînd pe benzină. Clipe de panică. Ne aflam la Tbilisi cu Guram care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
performanță, nesesizată nici de editor - Comitetul de cultură și educație socialistă a județului Iași și Centrul județean de Îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă - nici de cenzură timpului și nici de conducerea de partid care dădea bonul de tipar: nu are nici un cuvant adresat partidului și conducătorului lui, În texte folosindu-se o singură dată cuvântul comunist, poate introdus de redactorul cărții, cum era obiceiul, să ia ochiul vigilenților - vezi poezia „Am trecut pe acasă”, unde citim
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
limba indo-europeană). În acest caz, limba română realizează un tip, fiindcă nu cunoaște acest supletivism (bun, mai bun, foarte bun), în vreme ce limbile romanice vestice și limbile germanice reprezintă alt tip, avînd în uz fenomenul respectiv: it. buono, migliore, ottimo, fr. bon, meilleur, optime, sp. bueno, mejor, óptimo, pg. bom, melhor, optimo (de remarcat că, în vreme ce în franceză aceasta este situația obișnuită, în celelalte limbi romanice, ea s-a impus pe cale savantă); germ. gut, besser, best(e), neer. goed [gu:d], beter
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
traversée d’une plume vieil or. Etc. etc. Aux fauteuils tout Bucarest, hommes sérieux, haute gomme, sports-mants, la jeunesse dorée, roulzée et cuivrée... Les chevaux paraissent bons, cependant il ne faut pas trop encenser, car, en somme, ce n’est bon que pour le moment; puis le prix des places est trop elevé pour un cirque: vingt francs une loge, et quatre francs une stale, c’est exorbitant. À Paris on paie la meilleure place 2 francs.“ Nu-i așa că astăzi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]