4,943 matches
-
sat. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Tabacu a făcut parte din componența României, în Plasa Bolgrad a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din bulgari, existând și o comunitate importantă de găgăuzi, precum și una mai mică de români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 1.908 locuitori din sat, 1.191 erau bulgari (62.42%), 540 găgăuzi (28.30%), 97 turci
Tabacu, Bolgrad () [Corola-website/Science/318289_a_319618]
-
Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din bulgari, existând și o comunitate importantă de găgăuzi, precum și una mai mică de români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 1.908 locuitori din sat, 1.191 erau bulgari (62.42%), 540 găgăuzi (28.30%), 97 turci (5.08%), 48 români (2.52%), 24 ruși (1.26%) și 2 greci. La 1 ianuarie 1940, din cei 2.000 locuitori ai satului, 1.024 erau bulgari (51.2%), 960 găgăuzi
Tabacu, Bolgrad () [Corola-website/Science/318289_a_319618]
-
sat, 1.191 erau bulgari (62.42%), 540 găgăuzi (28.30%), 97 turci (5.08%), 48 români (2.52%), 24 ruși (1.26%) și 2 greci. La 1 ianuarie 1940, din cei 2.000 locuitori ai satului, 1.024 erau bulgari (51.2%), 960 găgăuzi (48.0%) și 16 români (0.8%). În perioada interbelică, satul s-a aflat în aria de interes a activiștilor bolșevici din URSS. Mai mulți săteni au fost arestați pentru propagandă bolșevică. Ca urmare a Pactului
Tabacu, Bolgrad () [Corola-website/Science/318289_a_319618]
-
din găgăuzi, existând și o comunitate mică de ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 3.213 locuitori din sat, 3.127 erau găgăuzi (97.32%), 28 ruși (0.87%), 20 români (0.62%) și 8 bulgari (0.25%). În timpul administrației românești, a funcționat în sat un spital de stat . Conform datelor oficiale, erau în sat 136 de familii fără pământ. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate
Satalâc-Hagi, Bolgrad () [Corola-website/Science/318291_a_319620]
-
cu România la 27 martie 1918, satul Dumitrești a făcut parte din componența României, în Plasa Tașlâc (apoi în Plasa Ivăneștii Noi) a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din găgăuzi, existând și comunități mici de români, bulgari și țigani. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 4.801 locuitori din sat, 4.644 erau găgăuzi (96.73%), 83 români (1.73%), 25 bulgari (0.52%), 8 evrei și 3 ruși. În perioada interbelică, satul
Dumitrești, Bolgrad () [Corola-website/Science/318290_a_319619]
-
populației era formată din găgăuzi, existând și comunități mici de români, bulgari și țigani. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 4.801 locuitori din sat, 4.644 erau găgăuzi (96.73%), 83 români (1.73%), 25 bulgari (0.52%), 8 evrei și 3 ruși. În perioada interbelică, satul s-a aflat în aria de interes a activiștilor bolșevici din URSS. Mai mulți săteni au fost arestați pentru propagandă bolșevică. În anul 1922, sătenii au trimis o scrisoare
Dumitrești, Bolgrad () [Corola-website/Science/318290_a_319619]
-
a fost fondat în anul 1811 de către coloniștii albanezi (așa-numiții arnăuți) ce proveneau din Turcia (din sudul Albaniei de astăzi). Ei trecuseră anterior în Dobrogea și de acolo fugiseră în Basarabia. Ulterior s-au stabilit și coloniști găgăuzi și bulgari. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-
Caracurt, Bolgrad () [Corola-website/Science/318307_a_319636]
-
înăbușirea rebeliunii bolșevice. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Caracurt a făcut parte din componența României, în Plasa Bolgrad a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din albanezi, existând și comunități mici de găgăuzi, bulgari, români și ruși. La recensământul din 1930, din cei 2.812 locuitori ai satului, 1.754 s-au declarat albanezi (62.38%), 652 găgăuzi (23.19%), 273 bulgari (9.71%), 68 ruși (2.42%), 40 români (1.42%), 11 turci
Caracurt, Bolgrad () [Corola-website/Science/318307_a_319636]
-
majoritatea populației era formată din albanezi, existând și comunități mici de găgăuzi, bulgari, români și ruși. La recensământul din 1930, din cei 2.812 locuitori ai satului, 1.754 s-au declarat albanezi (62.38%), 652 găgăuzi (23.19%), 273 bulgari (9.71%), 68 ruși (2.42%), 40 români (1.42%), 11 turci 4 polonezi și 2 greci. La 1 ianuarie 1940, din cei 3.442 locuitori ai satului, 2.671 erau albanezi și găgăuzi (77.60%), 528 bulgari (15.34
Caracurt, Bolgrad () [Corola-website/Science/318307_a_319636]
-
19%), 273 bulgari (9.71%), 68 ruși (2.42%), 40 români (1.42%), 11 turci 4 polonezi și 2 greci. La 1 ianuarie 1940, din cei 3.442 locuitori ai satului, 2.671 erau albanezi și găgăuzi (77.60%), 528 bulgari (15.34%), 232 ruși (6.74%) și 11 români (0.32%). În perioada interbelică, județul Ismail a fost împărțit în 3 regiuni agricole, cu reședința în Caracurt, Ceamașir și Curciu. Satul s-a aflat în aria de interes a activiștilor
Caracurt, Bolgrad () [Corola-website/Science/318307_a_319636]
-
localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Caracurt face parte din raionul Bolgrad al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 2.707 locuitori, preponderent albanezi. În localitate trăiesc și etnici găgăuzi, bulgari, moldoveni, ucraineni și ruși. Locuitorii satului Caracurt se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale, zarzavaturi și viță de vie. Ferma din sat se ocupă și cu producția de carne și de lactate. Conform recensământului din 2001, nu exista
Caracurt, Bolgrad () [Corola-website/Science/318307_a_319636]
-
Cubei (în , în , în , denumit între 1940 și 2016 , transliterat "Cervonoarmiiske") este o comună în raionul Bolgrad din regiunea Odesa, Ucraina, formată numai din satul de reședință. Are locuitori, preponderent bulgari și găgăuzi. Satul este situat la o altitudine de 91 metri, în partea central-nordică a raionului Bolgrad. El se află la o distanță de 18 km nord de centrul raional Bolgrad și la 220 km sud-vest de Odesa. Prin această
Cubei, Bolgrad () [Corola-website/Science/318303_a_319632]
-
sud. Cubei și-a pierdut astfel importanța de punct de frontieră. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Cubei a făcut parte din componența României, în Plasa Traian a județului Cahul. Pe atunci, populația era formată din bulgari și găgăuzi în proporții aproape egale, existând și comunități mici de români și de ruși. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 6.567 locuitori din sat, 3.303
Cubei, Bolgrad () [Corola-website/Science/318303_a_319632]
-
găgăuzi în proporții aproape egale, existând și comunități mici de români și de ruși. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 6.567 locuitori din sat, 3.303 erau bulgari (50.30%), 3.108 găgăuzi (47.33%), 81 români (1.23%), 52 ruși (0.79%), 7 evrei, 6 greci și 1 armean. În perioada cât s-a aflat sub administrație românească, în sat au funcționat un spital de stat, dispensar
Cubei, Bolgrad () [Corola-website/Science/318303_a_319632]
-
1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Cubei face parte din raionul Bolgrad al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 6.544 locuitori, preponderent bulgari și găgăuzi. În 2016, în contextul eliminării multor denumiri de localități ce amintesc de perioada sovietică, localitatea a revenit la denumirea oficială de Kubei. Locuitorii satului Cubei se ocupă în principal cu agricultura și cu creșterea animalelor. Se cultivă cereale
Cubei, Bolgrad () [Corola-website/Science/318303_a_319632]
-
teritoriu. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Cosa-Mare a făcut parte din componența României, în Plasa Bolgrad a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși, existând și comunități mici de români și de bulgari. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 390 locuitori din sat, 380 erau ruși (97.44%), 7 români (1.794%) și 3 bulgari (0.81%). Aceleași valori se păstraseră și în 1940. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov
Cosa-Mare, Bolgrad () [Corola-website/Science/318304_a_319633]
-
majoritatea populației era formată din ruși, existând și comunități mici de români și de bulgari. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 390 locuitori din sat, 380 erau ruși (97.44%), 7 români (1.794%) și 3 bulgari (0.81%). Aceleași valori se păstraseră și în 1940. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a
Cosa-Mare, Bolgrad () [Corola-website/Science/318304_a_319633]
-
militară rusească). În anul 1811 coloniștii albanezi (așa-numiții arnăuți) ce proveneau din Turcia (din sudul Albaniei de astăzi) au fondat satul Caracurt, aflat astăzi în raionul Bolgrad din regiunea Odesa. Ulterior s-au stabilit acolo și coloniști găgăuzi și bulgari, dar albanezii au continuat să fie majoritari. Între anii 1861-1862, mai mulți săteni au plecat înspre est și au format sate noi de albanezi pe teritoriul raionului Priazov din regiunea Zaporoje: Tuiușki (astăzi Heorhiivka), Geandran (astăzi Hamivka) și Taz (Divninske
Albanezii din Ucraina () [Corola-website/Science/318308_a_319637]
-
de sat, un nou sat care a fost denumit Caracurt-Nou. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Caracurt-Nou a făcut parte din componența României, în Plasa Bolgrad a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din bulgari. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august
Caracurt-Nou, Bolgrad () [Corola-website/Science/318315_a_319644]
-
la înăbușirea rebeliunii bolșevice. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Împuțita a făcut parte din componența României, în Plasa Bolgrad a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din găgăuzi, existând și comunități mici de bulgari și de români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 3.329 locuitori din sat, 2.813 erau găgăuzi (84.50%), 434 bulgari (13.04%), 60 români (1.80%) și 5 ruși. La 1 ianuarie 1940, din
Curciu, Bolgrad () [Corola-website/Science/318306_a_319635]
-
Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din găgăuzi, existând și comunități mici de bulgari și de români. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 3.329 locuitori din sat, 2.813 erau găgăuzi (84.50%), 434 bulgari (13.04%), 60 români (1.80%) și 5 ruși. La 1 ianuarie 1940, din cei 4.034 locuitori ai satului, 3.814 erau găgăuzi (94.55%), 200 bulgari (4.96%) și 20 români (0.49%). În perioada interbelică, județul Ismail
Curciu, Bolgrad () [Corola-website/Science/318306_a_319635]
-
3.329 locuitori din sat, 2.813 erau găgăuzi (84.50%), 434 bulgari (13.04%), 60 români (1.80%) și 5 ruși. La 1 ianuarie 1940, din cei 4.034 locuitori ai satului, 3.814 erau găgăuzi (94.55%), 200 bulgari (4.96%) și 20 români (0.49%). În perioada interbelică, județul Ismail a fost împărțit în 3 regiuni agricole, cu reședința în Caracurt, Ceamașir și Curciu. Satul s-a aflat în aria de interes a activiștilor bolșevici din URSS care
Curciu, Bolgrad () [Corola-website/Science/318306_a_319635]
-
iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Curciu face parte din raionul Bolgrad al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 3.923 locuitori, preponderent găgăuzi. În localitate trăiesc și etnici bulgari, moldoveni, ucraineni și ruși. Locuitorii satului Curciu se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale, zarzavaturi și viță de vie. Ferma din sat se ocupă și cu producția de lapte. La 27 noiembrie 1946, a fost înființat colhozul "8
Curciu, Bolgrad () [Corola-website/Science/318306_a_319635]
-
Rakovski din Bolgrad (în , "Bolgradska gimnazia „Georgi Sava Rakovski“"; în , "Bolgradskaya gimnaziya imeni G. S. Rakovskogo"; în , "Bolhrads′ka himnaziya im. H.S. Rakovs′koho") este un gimnaziu (liceu) din Bolgrad (Regiunea Odesa, sud-vestul Ucrainei). Fondat în 1858 la cererea populației bulgarilor basarabeni din Bolgrad, este considerat a fi cel mai vechi liceu al mișcării de renaștere națională bulgară. Războaiele ruso-otomane de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea i-a determinat pe mulți bulgari să părăsească Imperiul
Gimnaziul din Bolgrad () [Corola-website/Science/318326_a_319655]
-
la cererea populației bulgarilor basarabeni din Bolgrad, este considerat a fi cel mai vechi liceu al mișcării de renaștere națională bulgară. Războaiele ruso-otomane de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea i-a determinat pe mulți bulgari să părăsească Imperiul Otoman și să se stabilească pe teritoriile din partea de sud a Imperiului Rus și în special în Gubernia Basarabia. Acei bulgari basarabeni, împreună cu coloniștii găgăuzi au fondat 43 sate în Basarabia, precum și orașele Bolgrad și Comrat. În
Gimnaziul din Bolgrad () [Corola-website/Science/318326_a_319655]