5,189 matches
-
a literaturii așa-zis provinciale, considerată capabilă să revigoreze și să consolideze cultura română. O altă rubrică permanentă, intitulată „Note”, cuprinde informații privind apariții de cărți și reviste, activitatea unor edituri, scurte prezentări critice, știri din viața literară, „bârfe de cafenea” etc. Interesul față de literatura străină este scăzut: câteva traduceri din Charles Baudelaire și Rainer Maria Rilke, din lirica bulgară contemporană și, în transpunerea lui Sașa Pană, aforisme aparținând unor scriitori francezi. L.D.
FRONT LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287097_a_288426]
-
ai tatălui său, îl îndemnau să scrie. Frecventează gruparea de la „Literatorul”, unde debutează în 1880 cu „acuarele”. O nuvelă (Victima societății) îi apare tot atunci în „Portofoliul român”. Citea mult și fără metodă, călăuzit însă de intuiție și de gust. Cafeneaua literară a jucat un rol decisiv în formarea sa. La „Fialkovski”, la „Bulevard” și „Kübler”, într-un mediu boem frecventat de profesori, actori, scriitori, el ajunge să strălucească în arta conversației. „Vehement, paradoxal [...], entuziast” (cum îl portretizează Al. Macedonski), impulsiv
DEMETRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286725_a_288054]
-
strălucească în arta conversației. „Vehement, paradoxal [...], entuziast” (cum îl portretizează Al. Macedonski), impulsiv și cabotin, ar fi avut momente când devenea un „vrăjitor al vorbei”. A rămas în amintirile contemporanilor nu atât poetul, cât noctambulul cu o agitată viață de cafenea, ce făcea profesiuni de credință moderniste și sacrifica unui vis de artă posibilitățile unei cariere. D. a colaborat la numeroase publicații ale epocii („Literatorul”, unde în 1890 era redactor, „Portofoliul român”, „Fântâna Blanduziei”, „Revista literară”, „Revista orientală”, „Revista poporului”, „Analele
DEMETRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286725_a_288054]
-
nimănui - Niemansinsel, ed. bilingvă, Kastellaun (Germania), 1998; Poesia mirabilis, Iași, 1999; Cațavencii, Iași, 2001; Singur în fața lui Dumnezeu, Timișoara, 2001; Un poet la New York, Cluj-Napoca, 2002; Un acoperiș plin de îngeri - Un teho lleno de angeles, ed. bilingvă, Botoșani, 2002; Cafeneaua Kafka, București, 2003; Cartea fabuloasă, București, 2003; Eranos. Scene din viața și opera Poesiei, Iași, 2003; Sfârșitul sau Momente din viața unui om falsificat, Cluj-Napoca, 2003. Antologii: Zece poeți români laureați ai Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” (1991-2000), Botoșani
DORIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286836_a_288165]
-
revistă din al cărei comitet fondator a făcut parte. Fără vreo slujbă sigură în București, mereu în căutare de bani, mereu bătând la ușile redacțiilor sau ale editurilor, purtând cu el o servietă înțesată de manuscrise, expunând cu patos prin cafenele teorii sociale și artistice naive, D. devine, între 1900 și 1914, unul dintre personajele boemei literare, privit de cele mai multe ori cu îngăduință. Mihail Dragomirescu îl aprecia chiar mai mult decât era cazul, considerându-l egal, ca povestitor, lui Ion Creangă
DRAGOSLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286860_a_288189]
-
nimic aici. Trăim, În 2007, adolescența capitalismului, o vîrstă frumoasă, hormonală, agitată, fără de care maturitatea nu se poate concepe. Discursul metaliterar francez nu se potrivește deloc cu cel românesc. Scena culturală, iarăși, e una la Paris, alta În București. Aici, cafeneaua literară Înseamnă o discuție Între prieteni, așa cum nu se Întîmplă niciodată Într-un talk-show fotbalistic sau politic, sau Înjurături lansate În eter unor absenți. Florin Iaru nu intră În polemică nici măcar cu H.-R. Patapievici, pentru că amîndoi lucrează, pînă la
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
autoficțiuni recente cu cîteva dintre autoarele care pun În prim plan o voce excesivă, fie În rostire fie În tăcere și o rostire energică a trupului. Anne F. Garretta, Un sfinx lesbian În triunghiul format de Centrul Georges Pompidou - vezi cafeneaua Beaubourg de vis-à-vis - la vest, muzeul Pablo Picasso la nord și catedrala Saint-Paul În est, adică undeva În Marais, cartierul vechi din centrul de astăzi al Parisului, nu departe de Hôtel de Ville, printre clădiri decrepite din secolul al XVII
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ce urmează să se macine, ci se adâncește până la pierderea de sine în ceea ce a fost deja trăit. E o permanentă scufundare în trecut, descriind o spirală cu vârful întors spre punctul inițial. De aceea, poate așteptarea lui Vincent, în cafeneaua pariziană, are pentru personajul narator din Parages cam tot atâta semnificație cât dobândește și aceea a lui Godot în piesa lui Beckett. În roman se recunosc însă și destule elemente atestând înrudiri cu tradițiile prozei analitice interbelice românești, de la luciditatea
CAZABAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286147_a_287476]
-
Beaumarchais și altele), amintiri, interviuri. În epocă, nu numai genul de literatură ilustrat de C. este receptat contradictoriu, cu mare trecere la cititorul nepretențios și la o parte dintre critici sau dur sancționat de cealaltă parte. Și omul, figură a cafenelei bucureștene și campion al șezătorilor literare, stârnea, cu înfățișarea lui hirsută, pitorească, cu spiritul mușcător și verva pe măsură, reacții dintre cele mai diferite. Situat de Tudor Vianu între ironiști și umoriști, alături de I. A. Bassarabescu, D. D. Pătrășcanu, Gh.
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
sora tatălui, după ce proiectul de a intra ca bariton la Capela română de aici eșuase. Audiază, la Sorbona, prelegerile de istorie și critică literară ale lui Gabriel Seailles, ce fusese și mentorul Iuliei Hasdeu, zăbovește în muzee, în biblioteci, în cafenelele literare. În primul război mondial, ca voluntar, participă la atacul de la Turtucaia și se pregătește pentru a fi trăgător aerian. Îmbolnăvindu-se de tifos, nu-și realizează visul de a zbura. Însă realitățile frontului intră într-o piesă, Drapelul, jucată
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
XVII-lea și al XVIII-lea) și a cercului, corespondentul franțuzesc din secolul luminilor. Totodată, întrucât în orașele secolului al XVII-lea și ale celui de al XVIII-lea locurile publice se înmulțesc, c.l. va deveni din ce în ce mai apropiat de cafenea, de zonele de manifestare ale boemei și ale dandysmului. În epoca modernă, c.l. va face astfel joncțiunea dintre curtoazia, eleganța, eticheta și bunul gust pe care, ca norme tacite și elitare, le cultiva societatea înaltă, pe de o parte
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
din a căror substanță personalitatea lor livrescă împrumută mult, iar dadaismul se naște, în 1916, în Cabaretul Voltaire din Zürich, un loc des frecventat de Tristan Tzara. Avangarda și suprarealismul, apoi existențialismul parizian beneficiază din plin de perimetrul nonconformist al cafenelei, unde se dă citire manifestelor, se angajează dezbateri și polemici, se intră în dialog și se lansează vedete. Fapt relevant pentru lenta maturizare și emancipare a culturii românești, pentru defazările din literatură și societate, deopotrivă, în raport cu Europa Occidentală, în spațiul
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
și, adesea, pietre prețioase false, pe care amfitrionul le oferă în semn de admirație. Pe lângă c.l. și multitudinea lor de publicații, discipolii lui Macedonski folosesc din plin, drept spații de circulație a ideilor, saloanele, mediul universitar, dar mai ales cafenelele, din care fac un adevărat oficiu, până într-acolo încât cafeneaua literară ajunge să fie privită ca un fel de emanație a simbolismului. Mai boemi decât junimiștii-adversari, simboliștii frecventează cu asiduitate (chiar la ore fixe) câteva renumite cafenele bucureștene, în
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
semn de admirație. Pe lângă c.l. și multitudinea lor de publicații, discipolii lui Macedonski folosesc din plin, drept spații de circulație a ideilor, saloanele, mediul universitar, dar mai ales cafenelele, din care fac un adevărat oficiu, până într-acolo încât cafeneaua literară ajunge să fie privită ca un fel de emanație a simbolismului. Mai boemi decât junimiștii-adversari, simboliștii frecventează cu asiduitate (chiar la ore fixe) câteva renumite cafenele bucureștene, în pleiada de asemenea localuri, a căror vogă va cunoaște apogeul în
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
mai ales cafenelele, din care fac un adevărat oficiu, până într-acolo încât cafeneaua literară ajunge să fie privită ca un fel de emanație a simbolismului. Mai boemi decât junimiștii-adversari, simboliștii frecventează cu asiduitate (chiar la ore fixe) câteva renumite cafenele bucureștene, în pleiada de asemenea localuri, a căror vogă va cunoaște apogeul în perioada interbelică aflându-se cafeneaua Fialkovski, Café Boulevard, Kübler, Capșa, Terasa Oteteleșanu ș.a. Cel mai longeviv c.l. din literatura română - activ timp de 25 de ani
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
privită ca un fel de emanație a simbolismului. Mai boemi decât junimiștii-adversari, simboliștii frecventează cu asiduitate (chiar la ore fixe) câteva renumite cafenele bucureștene, în pleiada de asemenea localuri, a căror vogă va cunoaște apogeul în perioada interbelică aflându-se cafeneaua Fialkovski, Café Boulevard, Kübler, Capșa, Terasa Oteteleșanu ș.a. Cel mai longeviv c.l. din literatura română - activ timp de 25 de ani - a fost Sburătorul, condus de E. Lovinescu. S-a avansat nu o dată ipoteza că ideile lovinesciene ar fi
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
private, VI, coordonatori Philippe Ariès și Georges Duby, tr. Constanța Tănăsescu, București, 1995, passim; Poezia simbolistă românească, îngr. și introd. Rodica Zafiu, București, 1996, passim; Eugen Simion, E. Lovinescu, scepticul mântuit, I-II, ed. 2, București, 1996, passim; Emil Manu, Cafeneaua literară, București, 1997; Caius Dobrescu, Modernitatea ultimă, București, 1998, passim; Monica Spiridon, Ion Bogdan Lefter, Gheorghe Crăciun, Experimentul literar românesc postbelic, Pitești, 1998, passim; Cărtărescu, Postmodernismul, passim; Ioana Pârvulescu, Prejudecăți literare. Opțiuni comode în receptarea literaturii române, București, 1999, passim
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
sinucidă după omor, eroul alege oprobriul public, rușinea trecerii printr-un proces. Finalul este declamator: deși își dorește cu ardoare pedeapsa capitală, eroul așteaptă să joace, după detenție, rolul de pustnic dramatic. G. are și un volum de proză scurtă, Cafeneaua subiectelor (1980), unde unele schițe epice sunt reușite prin absurdul situațiilor prezentate sau prin surprinderea (fără comentarii) a imponderabilelor psihologice. Câteva piese de teatru (La margine de Paradis, Viață particulară ș.a.) nu individualizează un dramaturg. SCRIERI: Un șir de zile
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
1967; Țara lui π, București, 1969; Week-end în oraș, București, 1969, Patimile după Bacovia, București, 1972; Bucolice, Iași, 1973; Elogii, București, 1974; Goana după fericire, București, 1974; Fidelitate, Iași, 1977; Madona cu lacrimi, Cluj-Napoca, 1977; Iluzia cea mare, București, 1979; Cafeneaua subiectelor, Iași, 1980; Poeme rapide, Iași, 1983; Flori de câmp, București, 1984; Am mai vorbit despre asta, Iași, 1986; Sperietoarea, București, 1992; Diverse cereri în căsătorie, București, 1994; Proces-verbal al unei crime, București, 1998; Orient, pardon!, București, 1999. Traduceri: Vladimir
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
Dumitru Crudu (Republica Moldova), Nicoleta Esinencu (Republica Moldova), Vasile Gârneț (Republica Moldova), Ilma Rakusa (Elveția), Attila Bartis (Ungaria), György Dra-gomán (Ungaria), Alek Popov (Bulgaria), Tanya Malyarchuk (Ucraina), Julia Schoch (Germania) și Monika Rinck (Germania) - au susținut sâmbătă și duminică lecturi publice în câteva cafenele și cluburi din Iași. „Să mai renunțăm la acest patetism cu frații noștri“ În prima zi a Festivalului, de la ora 20.00, a fost organizat un maraton de lectură la care au participat toți scriitorii incluși în program, încheiat spre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
în gara din Bremen, probleme cu poliția, amendă pentru înșelăciune studențească, febră musculară de la pedalat prin Oldenburg, la taclale cu participanții la protestul de la Hiligendamm împotriva globalizării și a Summitului G8, la chef cu studențimea exchange-internațională, la frecat menta în cafeneaua universitară, la făcut autostopul pe Internet și la plimbat cu clovni prin Köln. Salutări din vacanță (varianta mixată)! Deutsche Dharma De fiecare dată când încep să mă trăsnească trăirile Zen, îmi dau seama că am nevoie de bani. Am chef
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
evidență. Deosebirea este că, în acest proiect evocat, utopia se realizează: "La sfârșitul acestei nuvele, când această curioasă idee se realizează, cititorul își dă seama că această tentativă pentru a sfărâma singurătatea ființelor omenești nu este altceva decât inventarea primei cafenele"482. O mare parte a operei lui Kafka ar putea fi interpretată și înțeleasă ca o fundamentală ezitare în fața chestiunii ospitalității, care ia la el forme complexe, contradictorii și angoasate. El însuși evoca în ceea ce-l privește o neospitalitate funciară
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a fi este satisfacerea unui apetit de parvenire. Evoluției îi este preferată imitația sterilă. O generație care, după un bacalaureat trecut cu mai multă sau mai puțină ușurință, e menită a umple cance lariile publice sau ca stipendiști ai statului cafenele și locurile de petrecere din centrele cele mari din străi nă tate. Lipsiți de orice control, pierduți în noianul des fă tărilor sociale, acești juni, după ce au risipit cea mai mare parte a capitalului sănătății și delicateții lor morale, se
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Ghyka Cantacuzino, Florin Zaharia și doctorul Emil Palade, Augustin Popa, Valahu și Florence Brătucu. Liga și-a constituit filiale în zonele în care se aflau comunități ale românilor. Intelectualii români s-au integrat boemei pariziene, adaptându-se tradiției întâlnirilor din cafenelele literare. Rolul esențial al cafenelelor literare era să ofere un cadru liber de constrângerile inerente seminarelor sau conferințelor științifice, dar și să ofere cadrul pentru discuțiile tehnice legate de apariția unor publicații, în condițiile în care, cel puțin la început
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
doctorul Emil Palade, Augustin Popa, Valahu și Florence Brătucu. Liga și-a constituit filiale în zonele în care se aflau comunități ale românilor. Intelectualii români s-au integrat boemei pariziene, adaptându-se tradiției întâlnirilor din cafenelele literare. Rolul esențial al cafenelelor literare era să ofere un cadru liber de constrângerile inerente seminarelor sau conferințelor științifice, dar și să ofere cadrul pentru discuțiile tehnice legate de apariția unor publicații, în condițiile în care, cel puțin la început, nu existau birouri editoriale. De
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]