4,924 matches
-
acțiune, suspans și surprize. Tom Hanks, Tim Allen și toți actorii talentați care au interpretat vocile în primul film și-au reluat rolurile inițiale. Datorită tehnologiilor de ultimă oră în materie de animație computerizată, filmul de față este o adevărată capodoperă lasând impresia că toata povestea este învăluită în magie. Toy Story 2 prezintă întâmplările prin care trec jucăriile lui Andy rămase singure acasă după ce acesta a plecat în tabără. Lucrurile iau o întorsătură neașteptată din momentul în care colecționarul de
Povestea jucăriilor 2 () [Corola-website/Science/303786_a_305115]
-
in scena a lui Eisenstein pentru a putea descoperi unde are loc schimbarea în societate. O dată cu introducerea sonorului, cinematograful revoluționar se schimbă în cinematograful în serviciul revoluției, didactic și, în curând, academic. Din păcate, între "Ivan cel Groaznic" (1945), ultima capodoperă a lui Eisenstein, și "Călăuza" (1978) de Andrei Tarkovski, cinematograful sovietic, în ciuda câtorva opere majore, ca cele ale lui Marc Donskoi, cunoaște un fel de amorțeală de treizeci de ani, sub supravegherea lui Jdanov. În "Călăuza", trei personaje bat cărările
Călăuza () [Corola-website/Science/304152_a_305481]
-
Ray, intitulat „Mystères du Chateau de Dé”(„Misterul din castelul de zaruri”) apărut în anul 1929 a fost puternic influențat de lucrările lui Mallarmé . Mallarmé este menționat pe larg într-o secțiunea din „Joris-Karl Huysmans À rebours” : „Acestea au fost capodoperele lui Mallarmé și de asemenea au fost clasate printre capodoperele poeziei în proza, pentru că a combinat un stil atât de magnific pentru că în sine a fost așa de lină că o incantație melancolica, o melodie îmbătătoare cu gânduri sugestive irezistibile
Stéphane Mallarmé () [Corola-website/Science/304179_a_305508]
-
de zaruri”) apărut în anul 1929 a fost puternic influențat de lucrările lui Mallarmé . Mallarmé este menționat pe larg într-o secțiunea din „Joris-Karl Huysmans À rebours” : „Acestea au fost capodoperele lui Mallarmé și de asemenea au fost clasate printre capodoperele poeziei în proza, pentru că a combinat un stil atât de magnific pentru că în sine a fost așa de lină că o incantație melancolica, o melodie îmbătătoare cu gânduri sugestive irezistibile, sufletul pulsează că al unui artist sensibil ai căror nervi
Stéphane Mallarmé () [Corola-website/Science/304179_a_305508]
-
pe care îl consideră "cel mai plin de viață dintre toate"), " Visează androizii oi electrice?", și "Ubik". Într-un interviu din 1976, Dick numea "Substanța M" cea mai bună operă a sa, simțind că a "realizat, în sfârșit, o adevărată capodoperă, după 25 de ani de scris". În timpul vieții sale, Dick a primit următoarele premii și nominalizări: Convenția Norwescon prezintă în fiecare an premiul Philip K. Dick. Dick a influențat mulți scriitori, printre care William Gibson, Jonathan Lethem, și Ursula K.
Philip K. Dick () [Corola-website/Science/304149_a_305478]
-
Doamnei Henriette a Angliei îi asigură reputația lui Racine. După o singură comedie, "Apărătorii", în 1668, revine permanent la tragedii și scrie Britannicus (1669), Bérénice (1670), Ifigenia (1674) si Fedra (1677). Zdruncinat de critici, Racine renunță la teatru, în ciuda succesului capodoperei sale, Fedra. Membru al Academiei Franceze înca din 1673, Racine a fost înaltat la rang de cavaler în 1690. Este deasemenea trezorier al Franței, funcție care îi aduce venituri considerabile. Deasemenea este numit historiograf al regelui în 1677. Racine decide
Jean Racine () [Corola-website/Science/304261_a_305590]
-
învins, astfel simțindu-se libere să își dezvaluie pasiunile. Dar, informația este foarte repede negată. Întoarcerea regelui pune personajele în fața greșelilor lor și îi împinge, depinzând de natura sufletului, să regrete, sau să pună capăt rebeliunii lor. Seriile neîntrerupte de capodopere ale lui Racine (Andromaca, Britannicus, Bérénice, Bajazet, Fedra, Mithridate) se compun din tragedii având ca temă dragostea. În aceste tragedii este vorba despre dragostea senzuală în forma sa extremă. Tragedia sa a suscitat o mare admirație și a creat o
Jean Racine () [Corola-website/Science/304261_a_305590]
-
dimineața, după incendiu". Vizitează Oxford și Kent (1793), iar cu un an mai târziu Peak District și Midlands. Execută, conform tradiției, numeroase desene și gravuri topografice. Nevoia de cuprindere, de confruntare interioară, dorința devoratoare de studiu și examen minuțios a capodoperelor lui Claude Lorrain, Poussin, Salvator Rosa, Van de Velde, Ruysdael sunt definitorii pentru această perioadă. În 1795 William Turner pătrunde în atmosfera artistică din casa ilustrului doctor Monro, spirit filantropic și generos cu tinerele talente, unde, alături de prezența exaltantă a
Joseph Mallord William Turner () [Corola-website/Science/303884_a_305213]
-
Belgia și nordul Germaniei. Se întoarce în Franța și Germania, cu gândul să exploreze priveliștile râurilor Meuse și Mosela. În 1828 Turner expune la Royal Academy "Castelul Cowes", "Regata zburând în bătaia vântului" , "Întoarcerea regatei". Pictează la Roma "Orvieto". Creează capodopera "Ulise înfruntându-l pe Polifem", care produce un șoc puternic asupra opiniei critice. Dincolo de anecdotica mitologică sau de unele armonii clasicizante, tabloul impune prin sonoritatea triumfală și înmărmuritoare de apoteoză wagneriană, diafanizată totuși, căptușită cu aur și purpură. "Pilat spălându
Joseph Mallord William Turner () [Corola-website/Science/303884_a_305213]
-
transformă într-o splendidă reședință barocă. Distrus în cea mai mare parte cu ocazia bombardamentelor Aliaților, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost refăcut câteva decenii mai târziu. Simbolul cultural al Dresdei este în mod incontestabil Zwingerul, capodopera barocului german, realizat de arhitectul Matthaur Daniel Poppelmann și sculptorul Balthasar Permoser (1710-1732). În somptuosul palat a avut loc căsătoria romantică a prințului Friedrich August al II-lea (1696-1763) cu arhiducesa Maria Josepha, fiica împărătesei habsburgice, Maria Tereza. Ca să poți
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
din splendorile expuse în complexul muzeistic de astăzi trebuie să dispui de un minimum de cunoștințe în domeniul artelor, de timp și răbdare... Vechea Galerie a Zwingerului expune circa 2.000 de opere de artă, unele de o valoare inestimabilă, capodopere semnate de renascentiștii Raphael (Madona Sixtină), Rembrandt (Autoportret cu Daskia), Dürer (Cele șapte dureri ale Mariei), colecția de porțelanuri de Meissen și ceramică chinezească timpurie, colecția de arme (secolele XV-XVIII). În Muzeul Albertinum imaginea de somptuozitate și rafinament se întregește
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
fost transformată apoi în catedrală de Elisabeta I (secolul al XVI-lea). Pe parcursul timpului, ca toate marile edificii medievale, a suferit unele modificări și adăugiri. La extremitatea de est a Catedralei se găsește Capela lui Henric al VII-lea, capodoperă arhitecturală, denumită și Capela Ordinului Jartierei, unde cavalerii renumiți prin fapte de vitejie primeau această înaltă distincție. Se mai păstrează și astăzi steaguri ale cavalerilor cruciați care stârnesc interesul specialiștilor și încântarea publicului. Catedrala a servit și de necropolă pentru
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Maia Plisețkaia a atins perfecțiunea ca balerină tocmai în acest romantic și grațios balet. Referindu-se la acest adevărat fenomen artistic, criticii apreciau elogios: „Zborul și levitația, fuga ce completează pașii, piruetele și respirația pe poante, toate curtează cu succes capodopera, execuția fără cusur, perfecțiunea austeră, azi rar văzută în școlile moderne de balet”. Orice vizită înscrie în traseu Palatul Expozițional (211 ha) cu șaptezeci și două de pavilioane pentru prezentarea competițională a produselor economiei rusești și a altor state ale
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
măreția căruia și-au adus contribuția mai multe generații de regi, de aceea și stilul este compozit. Marele dramaturg englez William Shakespeare a plasat, aici, acțiunea celebrei tragedii Hamlet. În fiecare an companii teatrale din întreaga lume susțin spectacole cu capodopera dramaturgiei engleze. După vizitarea castelului, temător privim spre metereze de unde, din neant, se întrupa fantoma tragicului prinț al Danemarcei, șoptind celebrele cuvinte „To be or not to be”... Ne despărțim cu greu din vraja bătrânului castel... Marea tălăzuiește la porunca
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
punând bazale universului: trupul lui a devenit pământ, oasele munți, sângele ape, țeasta bolta cerească. După ce au creat ziua și noaptea, aștrii, au stabilit anotimpurile, zeii au făcut cuplul uman din frasinul Askr și ulmul Embla. Poemul Völuispa (Prezicerile Profetei), capodopera literaturii scandinave, vorbește și despre „amurgul zeilor”, ca pedeapsă pentru uciderea lui Baldr, fiul zeiței Freija, aceasta va reuși și va crea o nouă lume, mai dreaptă și mai luminoasă. Lui Odin i se aduceau sacrificii inclusiv umane (mai ales
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
(Ghilgamesh) reprezintă un erou mitic și semizeu (mai exact două treimi zeu și o treime om), comun principalelor mitologii din Mesopotamia, personajul central al unei capodopere de poezie mitografică, apărute în Sumer, reluate în Akkad, în Babilon, în Asiria ș.a., sub numele convențional modern de "Epopeea lui " (în versiunea akkadiană a magului Sinlikiunninni are titlul "Despre cel care a văzut totul"; mai completă însă versiunea asiriană
Ghilgameș () [Corola-website/Science/303940_a_305269]
-
noului sediu al Universității Jagiellone și clădirea Collegium Novum de la vest de Orașul Vechi. Planificarea în stil imperial a dezvoltării orașului a continuat până la redobândirea independenței Poloniei, după Primul Război Mondial. Stilul modernist timpuriu din Cracovia este reprezentat de unele capodopere cum ar fi Palatul de Artă al lui Franciszek Mączyński și „Casa de sub Glob”. Arhitectura în stil secesionist vienez, sosită în Cracovia de la Viena, a devenit populară către sfârșitul perioadei de divizare a Poloniei. După redobândirea independenței Poloniei, a avut
Cracovia () [Corola-website/Science/297942_a_299271]
-
și "Luisa Miller". Tot în acest timp ia naștere relația sa cu Giuseppina Strepponi. În 1848 se mută la Paris. Forța lui creativă este tot mai fecundă, în așa măsură că, din 1851 până în 1853, compune una după alta trei capodopere, cunoscute sub numele de "Trilogia populară", și anume: "Rigoletto", "Il Trovatore" și "La Traviata", la care se mai adaugă și "I vespri siciliani" ("Vecerniile siciliene"). Succesul acestor opere a fost de nedescris. Împodobit cu faima dobândită, Verdi se stabilește împreună cu
Giuseppe Verdi () [Corola-website/Science/298031_a_299360]
-
și dă la iveală opera "La forza del destino" („Forța destinului”) și "Messa di Requiem", celebrată în 1873 la moartea scriitorului Alessandro Manzoni. Pentru festivitățile prilejuite de deschiderea Canalului de Suez în 1869 compune opera "Aida". În 1887, este reprezentată capodopera sa "Otello" iar în 1893, la vârsta de 80 de ani, se inspiră din nou din Shakespeare pentru a compune opera buffă "Falstaff", după care se retrage la "Sant'Agata" și își ia adio de la activitatea componistică. După ce în 1897
Giuseppe Verdi () [Corola-website/Science/298031_a_299360]
-
Ulterior, Kraus va scrie totuși împotriva Războiului Mondial, fapt pentru care ediții din "Die Fackel" vor fi confiscate în mod repetat și blocate de cenzură. "Die letzten Tage der Menschheit" ("Ultimele zile ale umanității") este considerată în general a fi capodopera lui Kraus. Lucrarea este o voluminoasă piesă satirică despre Primul Război Mondial care combină dialoguri documentate din lumea contemporană cu o fantezie apocaliptică și comentariile a două personaje, "Cârcotașul" și "Optimistul". Kraus începuse redactarea piesei din 1915 și o publicase
Karl Kraus () [Corola-website/Science/312520_a_313849]
-
personaje, "Cârcotașul" și "Optimistul". Kraus începuse redactarea piesei din 1915 și o publicase mai întâi într-o serie de numere speciale din revista "Die Fackel". Epilogul, "Die letzte Nacht" ("Ultima noapte"), apare în 1918. Edward Timms va considera lucrarea "o capodoperă ratată" și un "text fisurat" datorită evoluției atitudinii lui Kraus de-a lungul redactării ei : a ajunge de la un conservatorism aristocratic la un republicanism democratic în decursul aceleiași lucrări denotă atât o inconsecvență intelectuală, cât și o inconsistență structurală care
Karl Kraus () [Corola-website/Science/312520_a_313849]
-
a le da o înfățișare cât mai plăcută. Pot fi amintiți arhitecți de seamă precum: Ion Mincu, Petre Antonescu, Alexandru Orăscu și alții. Sculptura aduce elemente noi, moderniste, prin schimbarea stilului de lucru și al viziunii artistice, fiind realizate numeroase capodopere artistice. Diferiți sculptori realizează sculpturi în piatră, lemn sau modelaj precum: Karl Storck, Carol Storck, Ion Georgescu, Wladimir Hegel, Dimitrie Paciurea și Constantin Brâncuși. Pictura aduce o întreagă paletă de schimbări, majoritatea pictorilor români făcându-și studiile la Paris, la
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
căutarea motivelor picturale la Brebu, Moinești sau Filipeștii de Pădure. Lucrări ca: „Fântâna de la Brebu”, „Moara de la poduri”, „Scrânciobul”, „Sălciile de la Chiajna”, toate realizate în culori pastelate ce absorb lumina albăstruie a cerului, dar fără ca forma să se piardă sunt capodopere ale genului. Luchian acordă un loc important în arta sa și florilor, dându-le viață și strălucire în lucrări precum: „Anemone”, „Cascada tăcută a culorilor”, „Scara cu flori”. O dată cu realizarea compoziției „Lăutul”, Luchian marchează o nouă etapă în pictura românească
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
la „Școala de Arte Frumoase din București” avându-l ca profesor pe Wladimir Hegel. Între anii 1896 și 1900, el studiază la Paris, fiind impresionat de arta lui Rodin și luând contact și cu atmosfera Art-Nouveau-lui. „Gigantul” (1907), una din capodoperele sale, este destinată parcului Filaret, fiind singura comandă importantă care a primit-o după întoarcerea în țară. Paciurea se va împlini doar în portretistică realizând lucrări ca „Himerele”. Acesta execută numeroase portrete ale contemporanilor săi: Petrașcu, Luchian, Hașdeu, sau a
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
Mihalkov s-a supărat foarte tare pe juriu pentru că "Pulp Fiction" i-a "suflat" premiul pe care el consideră că îl merită. Spielberg al Rusiei, a;a cum este considerat, a făcut câteva comentarii acide despre acei francezi care neglijează capodoperele, dar s-a consolat cu aprecierea Academiei Americane de Film, care i-a acordat premiul Oscar. O vreme, Mihalkov a fost total absorbit de activități politice. Simpatizant și apoi membru al partidului lui Victor Cernomirdin, Nikita a obtținut un loc
Nikita Mihalkov () [Corola-website/Science/312168_a_313497]