4,913 matches
-
mahala. Așa era, de fapt, și în timpul lui Ceaușescu, numai că atunci nu ne puneam această întrebare neliniștitoare: Cine conduce țara? Toată lumea spune, inclusiv Octavian Paler, în care am toată încrederea, că Ion Iliescu e un om cinstit. Un om cinstit de paie? În discursul la care mă refer, din 19 decembrie 2002, discurs ținut în fața Parlamentului, Iliescu a vorbit mai degrabă ca un șef al opoziției decât ca un președinte care a câștigat confortabil alegerile. Oare chiar nu conduce el
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
de pescărie, coloniale, lumânări, fierărie și mărunțișuri și unde își aveau prăvăliile Tache, Ianke și Kadîr, eroii din piesa bine cunoscută și mult jucată pe scenele teatrelor din București și din provincie, figuri care au existat și au făcut negoț cinstit și căutat de bîrlădeni. Dughenele lor se aflau pe ultima sută de metri venind din str. Ștefan cel Mare spre Podul Pescăriei, adică spre Podeni. Pe partea dreaptă era o prăvălie scundă și întinsă, a lui Bizim, căruia bârlădenii îi
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93466]
-
satul românesc și dorea ca acesta să se ridice la nivelul satului european vestic. Se mândrea cu neamurile sale dodeștene, urmașe ale răzeșilor lui Ștefan cel Mare și voia ca dodeștenii să fie cunoscuți în lumea românească drept oameni harnici, cinstiți și buni gospodari. Fiind Inspector Șef al Fundației Regale va îndruma munca Echipelor Studențești Regale cu multă dăruire de sine, într-un mod aparte, echipei care acționa în comuna Dodești, iubitul său sat de unde își avea rădăcinile. La 20 septembrie
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93465]
-
ceva Ș-începe a defăima. Zic cutare că-i urât, Cutare posomorât, Cutare e maimuțoi, Bărbaților păpușoi, Cutare e-nșelător, Cutare asupritor, Cutare e nătărău, Cutare barbar și rău, Cutare e necinstit, Cutare este stârcit... Numai ei sunt toți frumoși, Cinstiți și politicoși. Toți s-aseamăn cu Adon, Și la duh cu Solomon. Printre poeziile lirice, parte lamartiniene, mai toate în legătură cu poezia de la sfârșitul secolului trecut, sunt de reținut unele versuri pentru sentimentul viu al vieții agreste și pastorale, al susurului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vie percepție. Nuvelele aduc tot oameni aprigi: hoți de cai, hoți de porci, dezertori, vechili. Continuând idei din Lipitorile satului și Tănase Scatiu, Sandu-Aldea a căutat să expună în Două neamuri lupta țăranilor cu arendașii greci ridicați pe ruinele vechii cinstite boierii. I. AGÎRBICEANU La fecundul preot ardelean Ioan Agîrbiceanu discutarea problemelor morale formează ținta nuvelei și a romanului. Autorul dovedește tact în felul cum absoarbe teza etică în fapte, evitând predica și făcând doar simpatică virtutea. Aci facem cunoștință cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a trecut pe aici. Și peste tot plutește o jovialitate sănătoasă, un umor gras de poveste. În stilul popular al lui Creangă și Eminescu, Alb-împărat are o oratorie sfătoasă de rigă cu suflet țărănesc, arhaic: - Oaspeți dragi, Mărită Doamnă, fetelor, cinstită curte, Nu mai am de-aci-nainte zile lungi, ci zile scurte, Numărați îmi sunt de-acuma bobii vieții, numărați! Astăzi, mâine, întîlni-voi pe strămoșii împărați! Stăpânind ținutul nostru în credința strămoșească, Rareori îngăduit-am minții mele să greșească. Rareori supușii Țării
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
părțile Salmindessului și care locuiesc mai sus de cetățile Apollonia și Mesembria și care se numesc scyrmiazi și nipsei, se predară lui Darius fără de lup- tă, iar geții hotărîndu-se la o împotrivire îndărătnică, fură supuși îndată cu toate că sînt cei mai cinstiți și mai drepți dintre traci”. Mai departe povestește despre felul prin care geții își trimit solie la Zamolxe iar drept concluzie: ,,Tot acești traci cînd fulgeră și tună, aruncă săgeți în sus spre cer ca să amenințe divinitatea, căci ei nu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
îi dete numele de Pelasgia”. Istoricul grec Ephor care a trăit în secolul V î.e.n., spune că întreg Peloponesul era numit în trecut îndepărtat Pelasgia. Același nume l-a purtat și ținutul Arcadiei locuit de un popor de păstori destoinici, cinstiți și viteji statorniciți acolo din tot-deauna! Dacă acesta era adevărul în veacul V din istoria vechilor greci, de ce el nu mai este valabil și în secolul XXl al erei noastre? Scriitorul grec Euripide în piesa Archelaos spune că danaii sînt
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
la așa numiții geți care se cred nemuritori, Zamolxis susținea și el că, a intrat în legătură cu zeița Hestia de unde a primit legile... De la această zeiță el a primit legile frumoase” care le-a dat neamului său spre îndrumare și învrednicire. Cinstitul grec Diodor, atît a găsit de cuviință să amintească despre neamul geților în cartea lui care se dorea o istorie a lumii, popor care ajunsese un motiv foarte serios de îngrijorare pentru puterea romană! Tăblițele de plumb ale geților dovedesc
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cîntat în memoria decedatului. După săvîrșirea chinului(mor ții), au fost aduse sfintele pirostrii ale cetății cum este datina străbună(veche) pen-tru a fi înălțat întreg la ceruri. Eu am fost vioi și am alergat să-i duc cele necesare cinstitului somn de veci. Am ieșit și plin de sfială am aprins lampa Salvatorului sau Mîntuitorului(IOI). Mulțimea adunată s-a îmbrăcat frumos și a dansat cîntînd ca un șuvoi. Preoții șoptind(spunînd rugăciuni) au curățat pirostriile(de cenușă) iar eu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
înainte de ora 5. M-am frământat cu gândurile, fără să cobor din pat până la ora 7. Am încercat să transcriu ceva, dar,. . n-a fost posibil. Gândurile, gândurile nu-mi dau pace. Am vrut să fiu creștin bun și preot cinstit. Ce-am ajuns ? Sunt ca o corabie bătută de furtună, cu cârma ruptă. Lovită de valurile furioase, barca se pleacă când într-o parte, când în cealată parte, până la creasta valurilor. Cât timp va dura acest joc sinistru ? Viața-mi
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
legionarilor, se baza pe muncă, pe disciplină, pe viață morală potrivit preceptelor creștin-ortodoxe. Educația legionară era astfel concepută, încât ducea la tămăduirea tuturor slă biciunilor poporului și la restabilitea virtuților strămoșești; ea avea ca scop realizarea omului nou sănătos, muncitor, cinstit și practicant al virtuților creștine. Ei practricau și pretindeau și celorlalți cetățeni seriozitatea, demnitatea, sobrietatea. Atitudinea lor față de educația prin muncă era analizată și apreciată de academicieni ca Simion Mehedinți Soveja, și Const. Rădulescu-Motru. Frații de cruce citeau cu mult
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a înșelătorilor care trebuiesc protejați, întrucât, prin corupție, ei au devenit, sau sunt pe cale de a deveni mari capitaliști, mari bancheri. Cuvântul de ordine al tuturor hoților este adoptat și de noua democrație post decembristă. „Hoțul ne prins este negustor cinstit”. Dacă după evenimentele din decembrie 1989 parlamentul a făcut o pomenire pentru Virgil Madgearu și pentru profesorul Nicolae Iorga cred că s-ar fi cuvenit să facă, la același nivel și pomenirea tuturor oamenilor, tuturor românilor care au murit în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
imperială, centrală și provincială”. * Scopul suprem al confucianismului este obținerea căii de Mijloc (Dao). Se caută un echilibru permanent între voința Pământului și voința Cerului. Scopul ultim al confucianismului este desăvârșirea umanității prin înde plinirea îndatoririlor sociale potrivit cu ceea ce este „cinstit și drept” (li). * „Tatăl trebuie să fie tată, fiul trebuie să fie fiu!” iubirea paternă are drept răspuns pietatea filială. Acesta este modelul social în confucianism. * Pietatea se manifestă și față de familie, șef, patrie, Împărat. Uneori, pietatea filială confucianistă, clasică
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
pe înălțimile Himalayei, de unde conduc lumea prin intermediul unor oameni aleși”. Printre ei, învățătorul Universal - Hristos. Iisus ar fi discipolul său, instrumentul său uman. Alice Bailey (1880-1949). Hristosul ei „nu este identic cu întemeietorul creștinismului. El Îi iubește pe toți adepții cinstiți ai diferitelor culte, ai tuturor religiilor și confesiunilor”. Benjamin Creme (n. 1922). Hristos nu este unul și același cu IIsus! Hristosul doar l-a anunțat pe IIsus și va sosi, în curând, el însuși pe Pământ. Într-o altă versiune
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
sânge și morminte. Trăim și azi într-o junglă politicianistă, ca într-o grotă adâncă în care ne zvârcolim și murim, ca un prunc nebotezat. Domină mișelia și nimeni nu se poate ridica întrebuințând cele mai degradante metode. Mulți oameni cinstiți, patrioți și fără prihană stau departe sau sunt înlăturați. Prezența acestor oameni de mare onestitate și caracter ar aduce servicii mari în destinul istoric al neamului nostru. Suntem conduși de oameni fără scrupule din cortegiul bolșevicilor de ieri cu aceeași
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
antitetice: meschini, duplicitari studenți, intelectuali și politicieni români, pe de o parte, generoși poporaniști englezi și ruși, pe de alta. Inserții confesive și scrutări meticuloase ale propriei interiorități apar și în pledoariile pro domo ale omului politic - Spovedanie pentru oameni cinstiți (1908), Pentru ce sunt un trădător... (1915), discursul Un caz de conștiință (1921) ori Documente și lămuriri..., unde se află și un remarcabil portret al lui Iuliu Maniu. Concomitente cu cele dintâi „spovedanii” sunt și câteva încercări beletristice, alcătuite din
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
Către cărturarii noștri, semnat de Octavian Goga, este reamintită obârșia țărănească a intelectualității române, precum și datoria cărturarilor de a retransmite cultura spre lumea rurală: „Să-i dăm carte țărănimii noastre; carte înțeleasă [...]. Să-i dăm țăranului o gazetă cuminte și cinstită”. Sub acest aspect, Ț.n. se aliniază sămănătorismului și poporanismului epocii. În alt număr Goga completează programul: „Va fi de aici înainte o revistă culturală care va însemna și momentele de căpetenie din viața noastră politică [...]. Programul politic al celor
ŢARA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290068_a_291397]
-
număr Goga completează programul: „Va fi de aici înainte o revistă culturală care va însemna și momentele de căpetenie din viața noastră politică [...]. Programul politic al celor grupați în jurul acestei reviste nu se deosebește de principiile care călăuzesc pe luptătorii cinstiți ai neamului nostru”. În 1907 caracterul publicației e pedagogic, cu numeroase sfaturi economice și morale pentru săteni, culegeri pilduitoare de folclor, snoave etc. Mai sunt de semnalat portretele dedicate lui Vasile Alecsandri, Nicolae Grigorescu, George Coșbuc, Iosif Vulcan, Ioan Papiu
ŢARA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290068_a_291397]
-
spătoasă". Trăsăturile morale ale lui Nechifor se conturează și din relatările celor care-l cunoscuseră ca pe un om generos, "nu se uita la parale, numai să aibă toate după gustul lui", prietenos și sociabil, era "meșter la vorbă", oier cinstit și mândru, " om vrednic și fudul". Harnic și priceput, Nechifor își rânduise bine stânele, ciobanii îi ascultau întocmai poruncile, fiind un stăpân autoritar, dar corect și prompt în plata simbriilor. în toate locurile pe unde a întrebat de el, oamenii
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
poruncile, fiind un stăpân autoritar, dar corect și prompt în plata simbriilor. în toate locurile pe unde a întrebat de el, oamenii vorbeau cu prietenie despre omul cu căciulă brumărie și călare pe un cal țintat, ca de un muntean "cinstit, plătindu-și datoriile și iubitor de animale: "ș-a hrănit el cu mâna lui un câne pe care-l avea". Legătura spirituală dintre cei doi soți este solidă și eternă, ea se bazează pe "dragostea ei de douăzeci și mai
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
scăpam, dar eu nu știu de ce ne-a băgat la militar, că nu depusesem jurământul. Eram un civil, ce legătură am avut cu Tribunalul Militar? Și ce-am avut și cu Securitatea? Că până la 23 de ani eram un băiat cinstit, jucător de volei, sportiv, constructor... Și am rămas patru ani de zile În Închisoare. Așa era atunci. Îți putea da trei-patru ani și fără să te mai judece. Adică trebuia să joci cu ei: „Zboară măgarul? Zboară măgarul!”. Dacă spuneai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și pedeapsă. Nici un câine nu-l chinui cum ne-au chinuit pe noi. Zeama aia acră, arpacașul, terciul... E fără comentarii. Cai morți cu spanac cu tot, cartofi fierți, cojiți, necojiți. „Animalule, boule, golanule, derbedeule!” Iar noi eram niște oameni cinstiți. Detenția a fost la 23 de ani, 24 de ani i-am Împlinit În Închisoare pe 6 iunie. Și la 26 m-a eliberat. Că veniseră și atunci la noi și ne povesteau viața amară. Numai ochii erau de ei
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
avut... După ce-am venit de la Închisoare, recitind cărticica șefului de cuib, mi-am dat seama că toată educația noastră care se făcea acolo se făcea În baza cărțuliei ăsteia a șefului de cuib, În sensul de a dezvolta caractere cinstite, harnice, care să vorbească puțin, să facă mult, să-și iubească țara, să-și iubească credința. Și pe acest filon ne-a purtat pe noi, și asta ne-a pus În sufletele noastre. Și sigur că, mai târziu, am fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
deloc. Mai ales că am reușit să duc o viață bună. Pe mine ceea ce m-a dus la Închisoare, educația care am primit-o până atunci și apoi În Închisoare, m-a ajutat tot restul vieții să rămân curat și cinstit. Nu regret nimica, n-am făcut nimica rău, mi-am iubit țara și nu cred că veți găsi un deținut politic care să vrea să se răzbune. Eu n-am auzit... Și m-am Întâlnit cu securiștii care mă anchetau
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]