17,484 matches
-
calce și să alunece pe bolovanii capitonați cu alge și mușchi, oprindu-se la tot pasul pentru a inspecta fascinantele bălți adunate între pietroaie. George, cocoțat pe o stâncă joasă, izolată în nisip, ședea și privea marea. Mai departe, pe coastă, se putea zări un colț al casei Maryville, printre stâncile care, în acel punct, se sumețeau aproape până la demnitatea unei faleze. Plecaseră dis-de-dimineață, așa încât era încă devreme. Procedura uzuală (în asemenea reuniuni de familie „procedurile uzuale“ sunt sacre) prevedea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de sus și marginea acoperișului. Probabil ai să spui că nu-i de mirare că Alex a vândut casa. Nu. Găsesc că priveliștea e minunată. Bine, atunci... Numai că n-am chef să înot. Dar îmi place genul ăsta de coastă. Îmi plac stâncile și algele și farul acela vărgat în alb și negru, și țipetele pescărușilor. Îmi amintește de Donegal. Donegal însă e mult mai frumos, ținu el să adauge. Și Emma se gândi în sinea lui ce tragic era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
are rost să ne ducem la Maryville să cerem niște binocluri? — Nu. — Au vreo barcă? Dacă-i la debarcader, n-avem cum s-o lansăm de aici, și daca-i pe mare, trebuie să fie pe undeva de-a lungul coastei. — Oricum, e prea târziu, conchise Brian. Toată lumea rămase tăcută. Brian continuă: — Probabil că a obosit și a înghețat și s-a lăsat târât la fund. Nici nu și-a dat seama ce se întâmplă cu el. — Nu, nu și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
-se și învârtindu-se în cerc, Tom trăgând de cămașa lui Emma și acesta din urmă agățându-se de haina lui Tom. Emma încercă să-și doboare adversarul, îndoindu-și un picior pe după gamba lui Tom. Tom îl izbi în coaste. Se prăbușiră peste măsuță, făcând să zboare vaza cu roze fanate. Încăierarea ar fi putut continua mult și bine, dacă un potop de apă rece nu s-ar fi revărsat de sus în capetele combatanților. Pearl, aflată pe palier, răsturnase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
aparte, mai ales datorită peisajelor montane. Am rămas încântat, însă am priceput în același timp că este mai dificil de parcurs, dar mai ales prea scump pentru cazare. Si am renunțat la această variantă. M-am îndreptat spre Italia, pe coasta Mării Liguriei, și am început să culeg informații de pe diferite site-uri sau grupuri de discuții. Așa a început să prindă contur un alt drum pentru care am stabilit orașul Genova ca punct de plecare. Am descoperit două site-uri
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
31, 32 grade, deci suportabilă, iar briza mării, atât de binefăcătoare, o simți mereu. A început să mă obosească traficul stradal și abia aștept să ies din zona aceasta atât de aglomerată. Sper ca în două, trei zile să părăsesc coasta mării și să se mai rărească mașinile. Am uitat să spun că pr. Stoica, ce mi-a aplicat cu satisfacție o ștampilă în pașaportul de pelerin, mi-a cumpărat o pereche de sandale, tot marca Geox, în care mă simt
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
ce au venit la plajă și baie. Nu-i niciun pelerin și mi-e greu să mă reculeg, dacă nu aproape imposibil. Unde văd vreo biserică, intru acolo și regăsesc pacea și liniștea interioară. De când am intrat în Franța, pe coastă, lucrurile s-au schimbat față de Italia. Văd nenumărate mașini de lux, defilare de persoane atletice sau seducătoare, dar și persoane simple. Am senzația unei mari densități de oameni bogați, a unui pol al destinderii și luxului cum nu am mai
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
atletice sau seducătoare, dar și persoane simple. Am senzația unei mari densități de oameni bogați, a unui pol al destinderii și luxului cum nu am mai văzut până acum. Cred că sumele ce se cheltuie într-o zi pe această coastă franceză (și am parcurs doar o mică parte din ea), ar putea să sature întreaga populație înfometată a planetei, sau măcar a întregii Africi. Marea este plină de iahturi sau bărci cu vele iar plajele sunt întro ordine și curățenie
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
Lung a mai fost drumul de astăzi, iar mașinile mi-au devenit aproape insuportabile. Să le suporți mereu zgomotul și noxele, mărșăluind prin căldura amplificată de asfalt, devine chiar o probă de rezistență. Sper ca în două zile să părăsesc coasta mării și să am parte de puțină liniște. Spre seară am ajuns la Théoule sur Mer, iar răbdarea îmi este pusă la grea încercare căci, iată, am traversat localitatea și nu mai ajung la Villa St. Camilli, pe strada Corniche
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
Mă cazez aici contra sumei de 32 euro pe noapte, adică cu reducere, cum îmi precizase deja Alain într-un mesaj. Greul zilei s-a sfârșit, iar de la balcon am o priveliște minunată asupra mării și a insulelor Lerins, asupra coastei până dincolo de Cannes și sunt fericit. La cină, am norocul de a avea comesean un preot din Lille, care se ocupă de bolnavii cu întârziere mintală. Este curios să știe de ce sunt în acest pelerinaj, iar apoi discutăm despre soarta
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
funcționează niciunul din cele două și nici nu știe numerele din memorie. Mă întreabă dacă mai este mult până la Marsilia și deschizând harta, constatăm că este mai bine să urmeze un drum prin interior, spre Arles și nu pe coasta mării. Pare că nu știe nimic din toate acestea. Imi spune că doarme pe plaje, în sacul de dormit. Ii las numărul meu de telefon mobil și-l rog să mă apeleze când își va încărca telefonul, căci vreau să
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
pașaportul pelerinului. Am luat cina împreună, discutând de toate. Are o casă mare, liniștită, cu grădină în fața ei în care tare mult mi-ar fi plăcut să am timp să stau. Aici, la Saint Raphäel, se termină drumul meu pe coasta mării și începe o nouă etapă, în interior, spre Arles. Mă culc liniștit, căci mâine mă așteaptă o zi lungă de mers și se anunță ca și cea de astăzi, adică foarte călduroasă. Marți, 31 iulie: Saint Raphäel-Lorgues: 42 km
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
ceva datorită textelor biblice sunt „filistenii”, descendenți ai „popoarelor mării”, originari din zona Mării Egee; la sfârșitul secolului al XIII-XII-lea î.C., ei au încercat să debarce în Egipt, dar au fost respinși și forțați să se stabilească de-a lungul coastei sud-vestice a Canaanului. Lor li se datorează una dintre denumirile regiunii: „Palestina”. Textele biblice îi descriu ca o populație semitizată, ceea ce dovedește că probabil aceste texte nu sunt antice. Până în acest moment nu ne-au parvenit texte proprii filistenilor. 3
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
unanim cu aceștia, se cunoșteau foarte puține despre ei. (Soggin 1995; textele în Moraldi 1986 și García / Martone 1996; o altă traducere în Michelini-Tocci 1967). Se compunea din două ordine: unul de tip monastic, care trăia retras în deșertul din apropierea coastei de N-V a Mării Moarte și care practica celibatul, și un altul care însă era răspândit în toată țara și permitea căsătoria membrilor săi. Autorii clasici care ne-au furnizat primele informații despre esenieni tind să-i idealizeze printr-
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
până într-atât încât departe pe versantul celălalt abia mai puteai desluși o cărare ce cobora domol către oraș. Și drumul pe care el mergea nu mai era Bulevardul Regina Elisabeta, ci un drumeag în plin soare, de-a lungul coastei dealului, abia cu puțin mai lat decât o potecă de munte. Mergea încrezător că mai devreme sau mai târziu avea să dea peste punctul de întâlnire cu cărarea de pe celălalt versant ca să se poată întoarce în oraș. Își întorcea privirea
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
munte. Mergea încrezător că mai devreme sau mai târziu avea să dea peste punctul de întâlnire cu cărarea de pe celălalt versant ca să se poată întoarce în oraș. Își întorcea privirea spre dreapta și, la un pas distanță, mai jos, pe coastă, îl zărea pe Damian mergând alături, dar nu pe drumeag, ci de-a dreptul prin iarba scundă și îngălbenită. Ridica spre el privirea zâmbind zeflemitor și spunea: asta se cheamă joncțiune, deșteptule! În curând o să-ți explice cineva. Cătălin rămânea
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
dualitate alcătuită din suflet și corp invizibil în interior și vizibil în exterior, sub forma ovațiilor, corpul, temniță a sufletului cerând o salvare, mai ales din cauza gesturilor rele. Societatea înseși era considerată un corp, balaur, ale cărui membre: capul, brațele, coastele, stomacul, picioarele reprezentau diferite grupuri sociale, cu funcții, valori, limbaj, port și semne distinctive, cu gesturi individuale, ritualice. Toate gesturile își au importanța lor în ritualurile solemne sportive, precum la încoronări de regi, căsătorii, servicii divine sau gesturi cotidiene, precum
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
carte. În clipa când șeful gărzii își lumina fața cu lanterna, o mână ca o menghină l-a prins de ceafă și mâinile i-au fost imobilizate ca într-un clește. Dintr-un salt, soldații din tranșee au fost în coasta celor din subordinea șefului gărzii, imobilizându-i. Nici o vorbă, domn’ sărjănt! Sunteți înconjurați. Domn’ locotenent, ordonați ce trebuie să facă mai departe domn’ sărjănt? Cum te numești, sergent? Sunt sergentul Coșcove, domnule locotenent. Din acest moment, execuți ordinele noastre. Mergem
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
a făcut apariția. 42 Domn’ locotenent, pe malul pârâului au venit vreo patru soldați inamici, s-au scăldat și au plecat spre creastă. Pe malul apei nu s-a mai semnalat altă mișcare. Nu scăpați din ochi malul pârâului și coasta râpei. Mare atenție, să nu fiți descoperiți. Ai grijă cum te deplasezi. La lăsarera serii, veniți aici. Am înțeles, domn’ locotenent. Înserarea s-a lăsat pe nesimțite. Pe toată linia frontului era liniște ca în vremurile bune. Lui Toaibă i
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
armelor. 46 Sergentul a pornit să răspundă cum au stabilit. În acea clipă, Toaibă și Trestie, ca și cum ar fi fost împinși de un arc, au făcut un salt de panteră și țeava autometelor lor s-au sprijinit cu nădejde în coastele patrulei. În același timp, buzele lor au șoptit: „Dacă mișcați, sunteți morți!” Soldații din patrulă nici n-au apucat să întoarcă capul, fiindcă mâini ca niște menghine le-au încleștat ceafa. Îndată sergentul cu ai lui a dezarmat patrula, fără
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
mine? Ceilalți sunt deja în picioare de jumătate de ceas. În cinci minute, să vă prezentați la domn’ sărjănt Toaibă. La auzul acestui nume, Limbosu a clipit des din ochi și a icnit ca și cum ar fi avut un junghi în coaste... Toaibă își adunase grupa și aștepta doar ordinul privind noua misiune pe care urma s-o îndeplinească. Se plimba prin fața grupei ca un leu în cușcă. Când l-a văzut pe Limbosu ieșind din cort, s-a îndreptat spre el
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
de noi, gârla ce taie cota din față nu este împânzită de inamic, din motive obiective. Este mlăștinoasă și cu pereții aproape verticali. Cine s-ar încumeta s-o străbată? - gândesc ei. Noi am băgat de seamă, însă, că pe sub coastă sunt cărări făcute de oi. Asta înseamnă că și picior de om poate călca pe ele... Ei! Ce părere aveți, copii? - i-a întrebat căpitanul Făgurel pe cercetași. Întrebarea-i cât înaintează această gârlă în inima liniilor inamice? Că s-
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
cotitură?” - s-a întrebat Făcutu. Răspunsul nu s-a lăsat așteptat nici o clipă. 116 Apoi dacă după alegeri ajung la putere comuniștii, ai să vezi și mai degrabă ai să auzi pocnet de bici și ai să simți sula-n coaste... Mai vorbim noi... Chiar așa să fie, măi Toadere? Sau le înflorești și tu? De asta îmi arde mie acum, când lațul îi gata să ne strângă de gât? Mergi la vot, dar nu-l votezi pe nenorocitul pus de
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
LUTUL / pe care l-a frământat / între degete / DUMNEZEU... -, poetul imaginează un adamism rusesc, cu întâiul om, adresându-se lui Dumnezeu, după facerea Evei, care cere și i se răspunde: - Doamne Părinte Atoatecreator, / mai ia mi, / mai rupe-mi câteva coaste, / de asemenea modelându le... Chî, chî... / - Și ce-ai dori tu să fac / din ele?... - O matrioșkă, Doamne... În altă parte, invocând-o pe Diana, zeița vânătorii, își arogă statutul de câine între câinii ei, poate / câinele cel mai câine
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
vei fi, Dorador!), fiindcă, asumându-și atribute biblicpygmalionice, îndrăgostitul are harul de a crea, sub pomul cunoașterii, în același timp, propria damnare, dar și speranța de mântuire (corpul tău, cathedrală în care voi îngenunchea), prin întruchiparea ființei dragi (smulgându-mi coasta, te zămislesc sau: mereu zidindu-te celulă cu celulă / piramidă și fagure), osmoză de etern și efemer, într-un cuvânt, Ceamaifrumoasă, Dorador. Proiecție diafană, mai ales olfactivă, alcătuită din miresme, femeia din poemele lui Radu Cârneci, asemenea înaintașelor ei din
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]