5,067 matches
-
în proiectarea finalităților de atins (idealul educativ) ca scenarii. Tot aici se concepe apropierea acțiunii educatorului de arta actorului (ca dedublare pedagogică), care comunică transfigurat cu spectatorii (educații), unde aceștia joacă diverse roluri în activitatea educațională, își afirmă creativitatea în combinarea metodelor și mijloacelor de învățare. ► Sensul psihologic evidențiază rolul relațiilor interpersonale în educație, al efectelor în plan afectiv-atitudinal, motivațional. El a condus la pedagogia comprehensivă, de înțelegere a celuilalt, cu particularitățile și motivațiile, aspirațiile, problemele lui, de transformare a educaților
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
condus la pedagogia comprehensivă, de înțelegere a celuilalt, cu particularitățile și motivațiile, aspirațiile, problemele lui, de transformare a educaților în coparticipanți la educație. Ca artă, educația solicită managerului în leadership caracteristici mai ales de ordin uman, psihologic, creativ, iar din combinarea particulară a lor, cu cele științifice, acționale se pot desigur contura variate tipuri de leadership. Astfel, M. Zlate (2004, pp. 181-202) evidenția între ele: leadershipul previzional, cel strategic, cel dinamic, cel orientat spre obiective, cel acționând pe bază de excepții
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
performanța așteptată. Sau caută întărirea încrederii acestora în acest demers prin utilizarea adecvată a recompenselor (ca instrumente). Sau mizează pe aprecierea implicării afective în obținerea reușitelor, conform preferințelor. De fapt, nivelul valorificării motivației în leadership nu este dat decât de combinarea acestor proceduri, de consolidarea lor. Metodele pedagogice utilizate în motivarea pentru învățare sunt utilizate curent de către educator, dar acum în leadership repertoriul său solicită a fi îmbogățit, diversificat, pentru a transforma educatul în coparticipant în managementul activității: • acordarea recompenselor (mai
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
formularea de teorii, transformarea practicii prin conștientizare, integrarea în alte teorii, realizarea în și a situațiilor reale, raportarea la surse bibliografice actualizate, abordarea cercetării de pe poziții pozitiviste (cantitative) sau interpretative (calitative) sau pragmatice (utilitate reală, situațională, pragmatică, locală) sau prin combinarea lor. De asemenea, el poate recurge, în acest context la diferite tipuri de acțiune-cercetare: acțiunea-cercetare tradițională (modelul Lewin) sau acțiunea-cercetare contextuală (de învățare) sau radicală (de schimbare fundamentală) sau educațională propriu-zisă (fundamentată pe teoria lui J. Dewey, a învățării prin
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
durabilă, de a reacționa într-un mod caracteristic (obișnuit, favorabil sau nefavorabil) față de persoane, obiecte, situații, idei sau idealuri cu care individul vine în contact” (apud Radu și colab., 1994, p. 58). Din punct de vedere sociologic, atitudinea reprezintă o combinare a elementelor afective, cognitive și conative într-o orientare personală sau de grup, cu rol în direcționarea, motivarea sau evaluarea comportamentului. Caracteristicile generale ale atitudinii, după D. Vrabie (1994, p.27), sunt: 1. Raportul dintre obiect și subiect - obiect al
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
nu sunt de acord în privința elementelor implicate în teoretizarea relațiilor internaționale. Când comparăm teorii, comparăm fenomene diferite și practic imposibil de comparat. Nu există un acord cu privire la cea mai bună linie de argumentare în oricare teorie, și nici în ceea ce privește posibilitatea combinării principalelor lor realizări într-o teorie unificată. Teoria sau teoriile postmoderniste, din moment ce susținătorii lor ar nega că există o singură abodare la care aderă (a se vedea Capitolul 7 în volum), resping posibilitatea existenței unei teorii atotcuprinzătoare a relațiilor internaționale
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
necesară pentru a face față problemelor centrale dintre "Nord" și "Sud". În prezent, o problemă crucială este dacă nu cumva Statele Unite și Marea Britanie s-au dovedit la fel de lipsite de viziune, absență care tinde să adâncească diviziunile din societatea internațională, prin combinarea apărării valorilor liberal-democratice cu un "război împotriva terorii" care includea schimbarea de regim în Irak fără aprobarea ONU. Este greu de spus dacă Bull și Watson credeau că expansiunea societății internaționale către fostele colonii occidentale va conduce la o mai
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dedicată diminuării inegalităților materiale. Această poziție critică față de politica mondială nu mai poate fi catalogată simplu "marxistă", în sensul perimat de utilizare a paradigmei producției pentru analizarea inegalităților de clasă. Cu toate acestea, ea poate rămâne fidelă "spiritului marxist" prin combinarea analizei empirice a formelor dominante de putere și inegalitate cu o viziune morală a unei ordini mondiale mai drepte. Această abordare critică poate fi extinsă dincolo de analiza globalizării capitaliste și a inegalităților internaționale din ce în ce mai mari, până la modurile în care statele
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
asupra teritoriului, dreptul exclusiv de a percepe impozite în interiorul jurisdicției teritoriale, dreptul de a cere devotament politic complet, unica autoritate pentru judecarea disputelor dintre cetățeni și dreptul de a fi unicul subiect al drepturilor și reprezentării în dreptul internațional (1998: 28-9). Combinarea acestor puteri de monopol a inițiat ceea ce Linklater numește "proiectul totalizator" al statului modern westfalian. Efectul a fost producerea unei concepții asupra politicii guvernate de asumpția că limitele suveranității, teritoriului, naționalității și cetățeniei trebuie să coincidă (1998: 29, 44). Statul
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
adăugarea la dozele de azot a 128 kg P2O5 s.a./ha se observă o mică scădere a înălțimii plantei, lucru întâlnit și în cazul când la aceleași doze de azot s-a adăugat 120 kg K2O s.a/ha. Prin combinarea celor trei îngrășăminte chimice, indiferent de doză, se observă că înălțimea plantelor este foarte echilibrată la toate variantele pe care noi le-am cercetat, valoarea oscilând în jurul a 53-58 cm, depășind martorul cu peste 15 cm în majoritatea cazurilor (tabelul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ha pe același agrofond (P128K120) a realizat producții de 3.270 kg/ha (185 % față de martor), pentru ca doza de 33 kg/ha N în aceleași condiții de agrofond să realizeze o producție de 3.056 kg/ha (173 % față de martor). Combinarea îngrășămintelor chimice pe bază de azot, fosfor și potasiu cu îngrășământul foliar Folifag a dus la obținerea de producții ce au depășit martorul cu peste 1.010 kg/ha. Cele mai bune rezultate s-au obținut la V20 , respectiv 3
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
434 kg/ha - 455 kg/ha nefiind asigurate statistic față de martor. îngrășămintele pe bază de fosfor, aplicate singure au influențat pozitiv cantitatea de proteină odată cu creșterea dozei de la 64 kg/ha P2O5 s.a la 128 kg/ha P2O5 s.a. Combinarea îngrășămintelor pe azotate cu cele fosfatice au adus un plus de proteină comparativ cu martorul de 387 kg/ha în cazul combinației N99P128, în schimb față de varianta fertilizată cu N99 sporul a fost de numai 68 kg/ha. îngrășămintele potasice
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
pentru germinația semințelor, a unui spațiu de nutriție cât mai bun și a posibilității ca razele de soare să cadă pe cât mai multe frunze, pentru a mării procesul de fotosinteză a plantelor, sunt numai câțiva factori care se urmăresc prin combinarea acestor doi parametri tehnologici din cadrul semănatului la năut. Talia plantelor a avut valori cuprinse între 41,8 cm (EIII x 60 cm) și 52,9 cm (EII x 15 cm) în anul 1998, pentru ca în anii următori valorile să fie
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cum ei fac referire În principal la cartea lor interioară, intervențiile lor la Shakespeare, ca și cele ale studenților mei În circumstanțe similare, pot să Înceapă la fel de bine Înainte de a ști despre ce carte e vorba, ea fiind oricum sortită combinării, pentru a dispărea În cadrul gândirii organizate de cartea interioară. În cazul tribului Tiv, cartea interioară este mai mult colectivă decât individuală. Ea este formată din reprezentări generale asupra culturii care subînțelege o idee consensuală asupra relațiilor de familie și dincolo de
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
rețele sunt rare, atât în natură, cât și în artă, deși ele au o largă răspândire în arhitectură. În general, vectorii excentrici apar în orice număr și pot fi orientați către ținte exterioare pluridirecționale. Figura 6 ne arată, de asemenea, combinarea celor două modele de forțe într-o singură structură. Astfel, în figura 5 vedem ordinea spațială căreia i se conformează forțele de compunere, în timp ce figura 6 schematizează comportamentul acestor forțe compoziționale înăuntrul șarpantei date. În ambele cazuri, combinarea a două
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de asemenea, combinarea celor două modele de forțe într-o singură structură. Astfel, în figura 5 vedem ordinea spațială căreia i se conformează forțele de compunere, în timp ce figura 6 schematizează comportamentul acestor forțe compoziționale înăuntrul șarpantei date. În ambele cazuri, combinarea a două modele disparate face ca relația să fie destul de complicată. În cadrul ordinii spațiale, ea face posibilă prezența simultană a spațiului focalizat și omogen, dar complică ordinea prin crearea unei relații înșelătoare între curbe și linii drepte. În cadrul dinamicii vectoriale
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
seama de vecinătatea religiei. * Gândirea creează realitate. Să reflectăm, spre exemplu, la realitatea inexistenței lucrurilor, pe care o trăim ca absență. * Istorialitatea existenței cotidiene este marcată de evenimentele specifice (absolvire, căsătorie, copii etc.). Temporalitatea desfășurată sub semnul credinței constituie o combinare între organizarea evenimențială specifică modului cotidian și ciclicitatea specifică religiei. Existența în timp a unui autor are ca puncte de reper cărțile scrise (sau nescrise!), ele despărțind perioade diferite ca intensitate și orientare. Raportul unui scriitor cu timpul este un
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ulterior îngustarea variantelor de interpretare adusă cu sine de cultura în care ne ivim. Iată două zone de limitare a înțelesurilor pe care le putem avea asupra lumii! Ce rămâne de făcut la nivel individual? Doar o modalitate personală de combinare a posibilităților date. * Lipsiți oamenii de scopurile lor, marea majoritate fiind conturate în zona consumului, și veți vedea apărând anarhia (sau mai firesc ar fi să spun "dispărând ordinea")! Asta nu au înțeles cei care conduc noile democrații. * Realitatea a
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
am denumit transcendentalul corp. Corpul generează posibilitatea unei înțelegeri, domeniul comun al experienței, cel din urmă fiind intermediat de calitățile corpului. Putem vorbi de generalul creat de identitatea spectrului percepției pentru fiecare organ de simț și de posibilitățile asemănătoare de combinare a senzațiilor și experiențelor generate de structura creierului care este asemănătoare pentru toți oamenii. Deci, intersubiectivitatea își capătă conturul în domeniul comun al experienței. * Filosofia minții pune o mare problemă religiei în momentul în care își apleacă instrumentele de cercetare
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
considera norocoase că ne-a reușit un ceai*, un ou fiert nu foarte tare, am gătit chiar paste cu brânză, cred că suntem pregătite să abordăm și rețete mai complexe, care nu presupun doar tratarea termică a alimentelor, ci și combinarea a mai mult de trei ingrediente. Acum însă trebuie să părăsim bucătăria și să mergem din nou în piață. Nu e de ajuns să vrem să facem ceva de mâncare și să avem know-how-ul potrivit. Pentru reușită este nevoie și
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
se elibera, de a fugi, de a evada, dorința de căutare sunt proprii acțiunilor idealiste; dă nevoia de a domina, de a fi ascultat de ceilalți, de a influența și de a-și impune voința celorlalți este specifică pasionalului. Din combinarea acestor pulsiuni ale supraeului cu elementele constructive ale persoanei și vieții acesteia, se pot deduce natura tipurilor psihomorale umane. În sensul acesta, am distins patru grupe de tipuri umane, fiecăruia corespunzându-i câte două tipuri psihomorale, pe care le-a
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
vedea În continuare, prin raportul dintre individ și mulțime În cadrul cetății. Raportul individ/mulțime Viața În cetate impune persoanei o dublă orientare, atât din punct de vedere psihologic, cât și sociocultural și moral-religios: aceea de „a-fi-ea-Însăși” și de „a-fi-conform-cu-societatea”. Din combinarea acestor două dimensiuni, rezultă identitatea cetățeanului, marca acestuia care-i atestă apartenența la o anumită cetate, cu toate câte decurg de aici (limbă, mod de gândire, de conduită, aspirații, idealuri etc.Ă. Aceste sisteme de valori sufletești și morale vor
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
diverse. „Jidovirea” nu e numai o aluvionare a evreilor, ci și o fixare a lor, o adaptare, chiar dacă temporară pentru unii, la realitățile locale. Mulți dintre ei fac prima jumătate de pas în direcția romînizării luîndu-și nume noi formate din combinarea prenumelor evreiești cu denumirile autohtone ale unor ocupații sau cu porecle (cognomene): Ștrul Croitoru, Herșcu Cojocaru, Leea Bucătărița, Leibu Apariu, Ițic Ciurariu, Moise Chitariu, Alter Harabagiu, Solomon Steclariu, Ițic Rabinu, Haim Cîntărețu („cîntăreț la școala israilită”), Ușie Hahamu, Avram Cioară
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pot fi, de asemenea, pasive, când e vorba de obstrucții neamenințătoare direct prin ele însele (care acționează potențial prin simpla lor prezență), și active, atunci când obstacolul devine o „componentă dinamică, dirijată într-un sens opus forței motivate”. Considerăm că din combinarea acestor patru categorii, menționate, pot fi obținute următoarele tipuri de frustrare: a) frustrări exterioare-pasive: la animal ele desemnează obstacolul fizic (ex. grilajul care-l separă de hrana pe care o dorește); la om aceată frustrare constituie o trăire difuză, neconturată
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
rigidă prin solicitarea unor majorități speciale ale legislativului (între trei cincimi și două treimi în mod normal), prin alegerea unor convenții speciale (Belgia și câteva state SUA), prin stipularea faptului că trebuie să existe aprobare populară prin referendumuri, sau prin combinarea acestei ultime condiții cu una din celelalte două (ca în cazul multor țări vestice). Poate exista și o rigiditate specială dacă unele clauze sunt întărite și pot fi modificate doar dacă există o convergență, unanimă sau majoritară, din partea grupului sau
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]