4,412 matches
-
exercitării unor funcții importante. Avem, de exemplu, informații despre o profetesă care, În 1209, era În fruntea armatei poloneze, iar de la Ibn Fadl³n știm că la Înmormântarea unei căpetenii bulgare, o bătrână a fost cea care a sacrificat-o pe copila care, drogată sau Împinsă de fanatism religios sau, pur și simplu, dintr-o constrângere socială, a vrut să-l Însoțească pe ultimul drum. 8. Știința profețieitc "8. Știința profeției" În lumea slavă erau foarte răspândite practicile care aveau drept scop
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
stăpână, fără să provoace vreodată plictiseală, unde mâncarea și băutura nu se Împuținează, oricât s-ar consuma, unde orice dorință este mereu satisfăcută, unde o sută de ani durează mai puțin decât o zi pentru noi. De obicei, o tânără copilă de stirpe divină se apropie de erou, Își exprimă simpatia pentru el și preamărește frumusețile insulelor: atunci el pleacă Împreună cu un prieten credincios și nu se mai Întoarce niciodată; sau se Întoarce după o călătorie de câteva zile și, consternat
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
se întoarce "pe meleagul berii": Voi, ce mâhnire mi-aduceți, vrăjmași, De drum vă vedeți, din nord venetici. Vinul nu curge în hanuri pe-aici Decât pentru-ai Franței urmași. Vezi doar, gâtlejul de colb ni-i uscat Dă-ne, copilă, din vinul tău, Pe-al berii meleag ne-om întoarce îndat' Și soare-om purta în ulcică, la brâu. Nu-i vorbă, de vin pivnița-mi prisosește Dar dintre voi nimeni nu-l va zări Colo șesul mare de sânge
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
uriașe. (Cresc amintirile) (Blaga, 2010 : 39) Aujourd'hui j'ai vu par hasard comment leș lettres avaient grandi énormes. (Leș souvenirs grandissent) (Miclău, 1978 : 167) Lăcomi și flămânzi îmi strigă ochii [...] după ochii tăi scăpărătorii câri de luminoși ce sunt, copilo, nu văd niciodată umbre. (Primăvară) (Blaga, 2010 : 51) Avides et affamés mes yeux crient [...] après țes yeux étincelants qui șont tellement lumineux, mă chère enfant, qu'ils ne voient jamais des ombres. (Printemps) (Miclău, 1978 : 181) Constructions absolues 1391 Ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
peut-être pour souligner davantage le regret exprimé par le poète.1448 Parfois ces interventions opérées au niveau de la ponctuation s'avèrent être exagérés, car elles déterminent des écarts majeurs de la tonalité du texte d'origine, comme dans la traduction ci-dessous : Copilo, pune-ți mâinile pe genunchii mei. (Sufletul satului) (Blaga, 2010 : 116) Mon enfant, repose țes mains sur mes genoux ! (L'âme du village) (Romanescu, 1998 : 82) Petite, mets țes mains sur mes genoux. (L'âme du village) (Loubière, 2003 : 41
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
parfois des interventions dans l'original qui mènent à des changements de la voix du texte, c'est-à-dire à des altérations du message poétique. Nous citons ci-dessous quelques exemples qui présentent des modifications de la voix du texte de départ : L'appellatif " copilo ", qui désigne une fillette, est traduit différemment par leș traducteurs : " mă chère " (Cresc amintirile/Leș souvenirs grandissent) (Miclău, 1978 : 167) ; " mă chère enfant " (Primăvară/Printemps) (Miclău, 1978 : 181) ; " mă chère enfant " (Sufletul satului/L'âme du village) (Miclău, 1978 : 281
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
L'éternité, vois-tu, est née au village./ Ici leș pensées viennent sans se presser,/et le cœur frappe des coups plus espacés,/comme s'il ne battait pas dans ta poitrine/mais quelque part au fond de la terre. " (Texte source : " Copilo, pune-ți mâinile pe genunchii mei./ Eu cred ca veșnicia s-a născut la sat./ Aici orice gând e mai incet,/și inima-ți zvâcnește mai rar,/ca si cum nu ți-ar bate în piept,/ci adânc în pământ undeva. ", în
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
menită să ilustreze de fapt un simbol al Primăverii, Flora, simbol care sintetizează întreaga compoziție. "În "Idila" ce dăm astăzi, apar toate calitățile de dragoste și de duioșie ale lui Lukian. Într'un câmp plin de flori, un copil și copilă de țărani stau unul lângă altul. Florile ce-i înconjoară parcă sunt inimile lor înflorite și parfumate. El privesce parcă în sine însuși, ea se uită la cel drag. Și imediat vedem că acești copii se iubesc, dar fără spasmuri
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Și pieptul mi se bate, Mulțimi de vinețele pe sân mi se ivesc; Un foc s-aprinde-n mine, răcori mă iau la spate, Îmi ard buzele, mamă, obraji-mi se pălesc...” Tabloul „suferințelor” se Îmbogățește cu alte date pe care tânăra copilă nu și le poate explica: „ Și cald, și rece, uite, că-mi furnică prin vine; În brațe n-am nimica și parcă am ceva...” Două din strofele acestei secvențe au caracter interogativ: „ Oar’ ce să fie asta? Întreabă pe bunica
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vreau leac ea doară... o fi vreun zburător! Or aide l-alde baba Comana or Sorica, Or du-te la moș popa, ori mergi la vrăjitor...” punând În mișcare un Întreg arsenal de vrăji, descântece și farmece pentru eliberarea tinerei copile de chinurile la care este supusă de o făptură, desigur, malefică. Există o percepție a acestor practici care nu ajung la oamenii Încă tineri, cum e mama. Bunica este păstrătoarea acestor practici, „o ști vrun leac ea doară”, pe când „mă-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
puritatea sentimentului de iubire exprimat prin motivul zburătorului: „Și pas cu pas pe urma ei Alunecă-n odaie, Țesând cu recile-i scântei O mreajă de văpaie.” Planul terestru alternează cu cel cosmic: „Și când În pat se-ntinde drept Copila să se culce, I-atinge mâinile pe piept, I-nchide geana dulce”. Motivul zburătorului apare alături de simbolul oglinzii. Ca și În Floare albastră sau În Dorința, atracția Îndrăgostiților este sugerată de o chemare, menită să scoată În evidență dorul și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cadése fia cu totulu domestica, mamele suut chiamate dela natura si insarcinate cá se dé tota educatiunea feteloru loru" (Bărnuțiu, 1870, p. 311). Doar în cazuri speciale, în care mamele nu își pot exercita aceste îndatoriri educaționale "date de la natură", copilele pot frecventa cursurile școlilor de fete ca "pensiunate numai pentru orfane" (ibidem). Bărnuțiu nu este nici pe departe primul care insistă asupra importanței cardinale a dragostei de țară sau a patriotismului. Încă din 1829 la Iași apărea un Manual de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]