4,974 matches
-
și este numit însuși Creatorul și Domnul; pentru că a vrea să-L numești pe Dumnezeu, Domnul nostru, aduce cu sine mai multă închinare și reverență, decât a vrea să numești un lucru creat; de aceea, le este mai îngăduit celor desăvârșiți să jure pe creatură decât celor nedesăvârșiți; pentru că cei desăvârșiți, prin contemplarea stăruitoare și luminarea minții, chibzuiesc, meditează și contemplă mai mult că Dumnezeu, Domnul nostru, este în fiecare creatură, după esența, prezența și puterea proprii ei, și astfel, jurând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
să-L numești pe Dumnezeu, Domnul nostru, aduce cu sine mai multă închinare și reverență, decât a vrea să numești un lucru creat; de aceea, le este mai îngăduit celor desăvârșiți să jure pe creatură decât celor nedesăvârșiți; pentru că cei desăvârșiți, prin contemplarea stăruitoare și luminarea minții, chibzuiesc, meditează și contemplă mai mult că Dumnezeu, Domnul nostru, este în fiecare creatură, după esența, prezența și puterea proprii ei, și astfel, jurând pe creatură, sunt mai potriviți și mai dispuși să aducă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
creatură, sunt mai potriviți și mai dispuși să aducă închinare și reverență Creatorului și Domnului lor decât cei nedesăvârșiți. Al treilea este acela că, jurând deseori pe creatură, e de temut idolatria, mai mult la cei nedesăvârșiți decât la cei desăvârșiți. 40. Să nu se rostească nici un cuvânt de prisos; prin acesta înțeleg șcuvântulț care nici mie, nici altuia nu-i este de folos, nici nu este orânduit ca atare. În schimb, a vorbi de tot ce e folositor sau cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
propria mea viață vremelnică să nu cumpănesc nici măcar o clipă dacă să încalc vreo poruncă, fie dumnezeiască, fie omenească, ce m-ar obliga sub păcat de moarte 1. 166. Al doilea fel de umilință. A doua este o umilință mai desăvârșită 2 decât prima, și anume, să ajung până într-acolo încât nici să nu vreau, nici să înclin mai mult să am bogăție decât sărăcie, să iubesc mai mult faima decât ocara, să doresc viața lungă mai mult decât viața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și mântuirea sufletului meu ar fi aceleași; și cu aceasta, nici șmăcarț pentru toate creaturile, nici șchiarț dacă mi s-ar lua viața, tot nu m-aș gândi să fac un păcat lesne-iertător. 167. A treia umilință este cea mai desăvârșită, și anume, atunci când, avându-le deja pe cea dintâi și pe cea de-a doua, și dacă lauda și slava Maiestății dumnezeiești ar fi aceleași în a-L imita și a mă asemăna mai îndeaproape cu Cristos, Domnul nostru, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
ruga. 240. Rugăciune. O rugăciune pregătitoare: Îi voi cere lui Dumnezeu, Domnul nostru, harul să pot cunoaște în ce am greșit privitor la cele zece porunci; la fel, să cer harul și ajutorul să mă îndrept pe viitor, cerând o desăvârșită înțelegere a lor pentru a le păzi mai bine și spre mai marea slavă și laudă ale Maiestății Sale dumnezeiești. 241. Pentru primul fel de a mă ruga e de folos să cercetez și să cuget la prima poruncă, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
determinat ca Institutul de Cercetări din cadrul Universității „Apollonia“ Iași și școala din comuna Ipatele să primească numele „Ioan Hăulică“. HRISCU ANIȘOARA (1944-2008) FARMACISTĂ și PROFESOARĂ Cadru didactic cu o înaltă ținută morală și profesională, cercetător științific de mare valoare, pedagog desăvârșit, prof. univ. dr. Anișoara Hriscu și-a adus o contribuție însemnată la formarea a numeroase generații de farmaciști. S-a născut la 1 mai 1944, în comuna Hagieni, județul Ialomița. A urmat cursurile Liceului Teoretic din Fetești (1957-1961), iar în
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
a preluat conducerea Direcției Sanitare Iași, iar între 1994-2008 a fost șef de clinică la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Sfânta Parascheva“ din Iași. Pedagog talentat care a format numeroase generații de specialiști, prof. dr. Vasile Luca a manifestat un desăvârșit respect, înțelegere și profundă noblețe față de omul aflat în suferință. În decursul celor peste trei decenii și jumătate de activitate la catedră, a predat cu competență și simț didactic deosebit cursurile: Boli infecțioase, Actualități în antibioterapie etc. În sprijinul procesului
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
1963), profesor (1969). Din anul 1990 a devenit profesor consultant la aceeași catedră. S-a dedicat activității didactice cu un devotament explicabil prin fire, rămânând ca un profesor fascinant, de mare autoritate didactico-științifică, cu o logică riguroasă și o claritate desăvârșită. A predat cursurile de Chimie Organică (anii II și III), Sinteze organice speciale, Reacții periciclice, Polimeri termostabili, Chimie biologică, Medicamente de sinteză și Istoria chimiei. Ca profesor va rămâne un model, riguros cu sine în tot ceea ce a întreprins, respectând
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Z. (1928-2008) INGINER CHIMIST și PROFESOR Personalitate de anvergură internațională, prof. dr. doc. ing. Radu Z. Tudose a lăsat amprente adânci în domeniul ingineriei chimice, în calitate de cadru didactic și om de știință. A fost un autentic creator de școală, un intelectual desăvârșit și o personalitate de excepție a vieții universitare ieșene. S-a născut la 5 iunie 1928, în comuna Grănicești, județul Suceava, unde a urmat școala primară. Absolvent al Liceului „Eudoxiu Hurmuzachi“ din Rădăuți (1948), a fost student al Facultății de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
o activitate de peste cinci decenii, prof. univ. dr. doc. ing. Radu Z. Tudose a trecut în neființă în ziua de 4 martie 2008 și a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. A fost un autentic creator de școală, un intelectual desăvârșit și o personalitate de excepție a vieții universitare ieșene. TURENSCHI, EUGENIE (1922-2009) INGINER AGRONOM și PROFESOR Cadru didactic cu o deosebită prestanță profesională, prof. univ. dr. ing. Eugenie Turenschi a slujit cu devotament și competență științifică învățământul universitar agronomic ieșean
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
numai cu articole de copii le atrase privirea. Soarele se reflecta și el în unde colorate și era gata de asfințit. Din acea parte a vitrinei se putea vedea un amurg cu cele mai frumoase culori etalate într-o splendoare desăvârșită. Părea că cineva le asigurase acea 86 priveliște minunată, aducându-i într-o stare mai bună, aproape de realitate. Carlina își îndraptă privirea înspre acel complex comercial, aducându-și aminte de vremea când se cunoscuse cu Valentin, când acesta se afla
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
vultur și îl privi mult timp, cercetându-i un timp destul de îndelungat trupul bucățică cu bucățică. Îi păru că are în față o clătită înfofolită gata să o mănânce. Apoi îi păru un portret în toată măreția și splendoare lui desăvârșită. Era un tablou viu cu murmur și zâmbet de copil, cald ca un răsărit de soare ce nu putea fi comparat cu ceva mai frumos din această lume. Dragostea ei de mamă depășea toate granițele, toate bogățiile pământești și avea
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
de Doamna Ana, și nu știu dacă pentru că, după aproape opt luni, mi-a hotărît brusc să nu ne mai vedem, sau pentru că-n mîinile ei nu mă simțeam decît o bucată de aluat, pe care-l frămînta cea mai desăvîrșită gospodină. Tamara, însă, a fost altceva; Bucureștiul mă trimisese aici, la Valea Brâdușelor, orașul de provincie tipic moldovenesc, dezvoltat odată cu înălțarea combinatului chimic ce-i poartă numele, "cu lecția învățată" am știut să fac din noaptea de Ajun un oratoriu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
peste fustă, aranjîndu-și-o, își aranjează și bluza, oprindu-și un timp palmele pe mijloc, acolo unde a fost încleștat brațul meu, apoi merge la oglindă și-și trece de cîteva ori palmele peste buclele blonde, după care, cu un calm desăvîrșit, se întoarce spre mine, rămînînd sprijinită de marginea mesei. Vezi, Mihai, începe să rîdă doamna Cristina, mi-am dat seama că, de fapt, ținta răzbunării tale nu eram eu. Oameni sîntem, Mihai; avem și noi momentele noastre de rătăcire. Poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
bine adresa unei spălătorese pentru lucrurile de mătase și mai ales pentru batiste, lenjul care caracterizează cel mai mult femeia. Acolo nu vine o femeie de menaj, cât de puțin? Vai de mâinile tale, pe care trebuie să le ții desăvârșite. Mi-e teamă că te vei obosi prea mult. Și acum: ceia ce-mi scrii de Cinci mă bucură, mă amuză; ai scris așa de viu; am savurat scenele cu satisfacție, aproape să spun: A chacun son tour, mon fiston
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
109 și 131)"/>. În fine, tot pe la jumătatea secolului al XIX-lea (1854-1857), germanul Moritz Edler von Angeli este generos În aprecierile sale privind „admirabila și captivanta frumusețe” a tuturor femeilor din Moldova. El vorbește despre „splendoarea făpturilor de o desăvârșită eleganță și cu forme clasice”, indiferent dacă se referă la „românca, armeanca, grecoaica sau evreica” din Iași <endnote id="(299, pp. 120-121)"/>. Incendiul din 1711, care a pustiit ghetoul din Frankfurt pe Main, a fost perceput de evreii din oraș
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
zonă, Iuliu Barasch scria următoarele : „În Bucovina sunt 55 de familii israelite care trăiesc exclusiv din agri cultură. Ele nu sunt grupate Într-un singur loc, ci trăiesc În diferite sate, răspândite printre țărani, cu care trăiesc Într-o armonie desăvârșită. Unele dintre aceste familii se scoboară din evreii care au umblat cu coarnele plugului Încă sub marele Împărat Iosif al II-lea, când acesta Încurajase pe evrei la agricultură. Ele se mai bucură, până acuma, de multe privilegii ; binecuvântarea și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să o apăr. Manifestul guvernului către țară, difuzat în 11 februarie 1938, detalia afirmațiile din Proclamația regelui. Un obiectiv fundamental îl reprezenta curmarea luptelor de dezbinare și a tuturor acțiunilor de ură și de ațâțare între frați, asigurarea celei mai desăvârșite ordini, toți românii fiind îndemnați să răspundă la chemarea marelui rege, să se strângă în jurul guvernului său, pentru a-l sprijini și ajuta la îndeplinirea istoricei misiuni ce i s-a încredințat și să aibă un singur jurământ: către rege
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Poporul român în cumpănă de milenii care s-ar preta foarte bine pentru un articolrecenzie la Ateneu. Atitudinea mea va fi o critică destul de dură, dar învelită într-un limbaj tehnic civilizat și doct și înmuiată în mierea unei politeți desăvîrșite. Cred că numai în felul acesta o critică poate fi utilă și constructivă, de care cultura noastră contemporană are atîta nevoie. Cu cele mai bune urări pentru familie și cu o prietenească strîngere de mînă. H. Mihăescu </citation> (17) <citation
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Înseamnă o baie publică iar În acest caz fusese vorba chiar despre „feredeul israelit” adică baia aflată În proprietatea Comunității evreiești locale. Introducerea În acest document face toți banii și de aceea am hotărât să o transcriem cu cea mai desăvârșită fidelitate: „Fiind quă Dumneavoastră sunteți bunul Guvernator al județului și bun părinte al orașului vin cu profund respect a vă depune plângerea mea”. Pe scurt, acesta adusese la cunoștința „guvernatorului” județului Fălciu faptul că „...de câțiva ani” era antreprenorul „...feredeului
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
evreiască din Huși, Întrunită astăzi 22 Iunie (1947, n.n.) la aniversarea a doi ani de rodnică activitate și existență a COMITETULUI DEMOCRATIC EVREIESC (cu majuscule În orig.), ascultând cuvântul reprezentanților autorizați a grupărilor componente a COMITETULUI DEMOCRATIC EVREIESC Își exprimă desăvârșita solidarizare a Întregii populații evreiești cu platforma - program a CDEului, concretizată prin lupta pentru unitatea democratică În ulița evreiască, pentru dreapta rezolvare a tuturor justelor revendicări evreiești și pentru colaborarea cu toate forțele democrate componente ale Guvernului Petru Groza, pentru
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În alte lumi; c) Proza absurdă <<Nu mai am idee>> de Coca Andronache, Întrucît exprimă un gol total cerebral al autoarei”. Cu una, cu alta, Țanea o declarase pe biata tovarășă nebună de legat. c.i. Noi sîntem „multilaterali”, nu „desăvîrșiți”! „Nota de sesizări” cu caracter „confidențial”, conținea o perlă rară zămislită de cochilia cerebrală a vreunui ziarist zăpăcit de atâta politichie bolnavă. Tov. cenzor A. Iordăchescu a zăpsit-o, așternând pe hârtie următoarele: „În ziarul <<Vremea nouă>> nr.685/8
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Ioan Enescu. După obținerea titlului de medic primar (1938) a preluat conducerea Serviciului de Consultații de Medicină Internă a Spitalului Sf. Spiridon Iași, până în 1945. Pedagog talentat care a format numeroase generații de specialiști, profesorul D-tru Brănișteanu a manifestat un desăvârșit respect și înțelegere față de omul aflat în suferință. În sprijinul procesului de învățământ a elaborat primul Curs de Farmacologie din țară, în mai multe ediții (1946, 1947, 1948 și 1952) și un Tratat de Medicină Internă și Terapeutică. A fost
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Revista Medico-Chirurgicală”, Soc. Med. Nat. Iași-2002, vol. 106, nr.1, p. 213-214 -MORARU, DAN, Prof. dr. doc. Asia Chipail, „Revista Română de Pediatrie” - vol. L, Nr.1, an 2001, p. 172-173 CHIRU, MARIA (1917-1992) MEDIC STOMATOLOG Cadru didactic de elită, practician desăvârșit, prof. univ. dr. Maria Chiru s-a dedicat, timp de aproape patru decenii învățământului stomatologic ieșean. S-a născut la 4 aprilie 1917 în comuna Buda, județul Bacău. A urmat școala primară în comuna natală, apoi Liceul Iorgu Radu din
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]