5,222 matches
-
cerut acest lucru și să acorde dezlegare celor care sunt dispuși să primească acest dar. Este, prin urmare, un drept al penitenților de a primi această dezlegare din partea confesorului. Dezlegarea este oferită printr-o formulă, iar, în momentul rostirii formulei dezlegării de către preotul confesor asupra penitentului dispus, penitentul primește iertarea de la Dumnezeu. În cazul în care nu există posibilitatea să se rostească întreaga formulă, sunt suficiente și necesare doar cuvintele „Eu te dezleg de păcatele tale în numele Tatălui și al Fiului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în care nu există posibilitatea să se rostească întreaga formulă, sunt suficiente și necesare doar cuvintele „Eu te dezleg de păcatele tale în numele Tatălui și al Fiului și al Duhului Sfânt”, însoțite de semnul Sfintei Cruci. Confesorul, care în locul formulei dezlegării folosește o altă formulă, sau, de exemplu, oferă o binecuvântare lăsând în inima penitentului convingerea că a fost absolvit de păcate, este excomunicat. Nu este același lucru atunci când confesorul, neputând să îi acorde dezlegare penitentului, pentru că acesta nu împlinește condițiile
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Sfintei Cruci. Confesorul, care în locul formulei dezlegării folosește o altă formulă, sau, de exemplu, oferă o binecuvântare lăsând în inima penitentului convingerea că a fost absolvit de păcate, este excomunicat. Nu este același lucru atunci când confesorul, neputând să îi acorde dezlegare penitentului, pentru că acesta nu împlinește condițiile cerute de drept, îi dă doar o binecuvântare, anunțându-l însă de neprimirea dezlegării. Codul de Drept Canonic reglementează anumite condiții generale pe care trebuie să le îndeplinească nu doar confesorul, ci și penitentul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitentului convingerea că a fost absolvit de păcate, este excomunicat. Nu este același lucru atunci când confesorul, neputând să îi acorde dezlegare penitentului, pentru că acesta nu împlinește condițiile cerute de drept, îi dă doar o binecuvântare, anunțându-l însă de neprimirea dezlegării. Codul de Drept Canonic reglementează anumite condiții generale pe care trebuie să le îndeplinească nu doar confesorul, ci și penitentul, pentru ca dezlegarea să îi fie oferită licit și valid. Confesorul, prin dialogul său cu penitentul, va trebui să fie convins
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pentru că acesta nu împlinește condițiile cerute de drept, îi dă doar o binecuvântare, anunțându-l însă de neprimirea dezlegării. Codul de Drept Canonic reglementează anumite condiții generale pe care trebuie să le îndeplinească nu doar confesorul, ci și penitentul, pentru ca dezlegarea să îi fie oferită licit și valid. Confesorul, prin dialogul său cu penitentul, va trebui să fie convins de îndeplinirea acestor condiții. El trebuie să aibă facultatea de a dezlega păcatele, așa cum am prezentat mai sus. Practica pastorală poate întâlni
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acestor condiții. El trebuie să aibă facultatea de a dezlega păcatele, așa cum am prezentat mai sus. Practica pastorală poate întâlni și anumite particularități, care pot influența, prin exigența ce o impun, derularea dialogului dintre confesor și penitent, cât și oferirea dezlegării. Există situații în care penitentul se poate afla în pericol iminent de moarte, iar preotul să nu poată avea facultatea de a dezlega în mod licit păcatele. În aceste condiții, Codul de Drept Canonic îi oferă confesorului facultatea de a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de orice păcat, chiar și de cele rezervate Sfântului Scaun sau Ordinariului locului. Confesorul însă, în dialogul său cu penitentul, este sfătuit să fie prudent și discret cu privire la acest privilegiu, dând dovadă de modestie, mai ales datorită faptului că această dezlegare este rezervată doar anumitor foruri competente. Canoanele Codului vorbesc și de un aspect particular și delicat: de confesorul care își dezleagă complicele în cazul unui păcat împotriva poruncii a șasea din Decalog, așezându-l în excomunicarea latae sententiae. Există însă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
își dezleagă complicele în cazul unui păcat împotriva poruncii a șasea din Decalog, așezându-l în excomunicarea latae sententiae. Există însă posibilitatea ca penitentul să nu fie conștient de acest lucru și să îi ceară confesorului, cu care este complice, dezlegarea sacramentală. În acest caz, confesorul are datoria de a-i explica penitentului, printr-un dialog, faptul că el nu poate oferi această dezlegare. Acest refuz se bazează nu doar pe o concepție disciplinară, ci și pe o convingere spirituală și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitentul să nu fie conștient de acest lucru și să îi ceară confesorului, cu care este complice, dezlegarea sacramentală. În acest caz, confesorul are datoria de a-i explica penitentului, printr-un dialog, faptul că el nu poate oferi această dezlegare. Acest refuz se bazează nu doar pe o concepție disciplinară, ci și pe o convingere spirituală și pastorală, care se teme că penitentul ar putea trata cu lejeritate păcatul făcut și se va predispune pericolului de a recădea în același
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitentul complice să se afle în fața pericolului iminent de moarte. În această situație, confesorul în cauză, dacă are posibilitatea, va încerca să cheme un alt preot, chiar dacă acesta este lipsit de facultatea de a asculta spovezile, pentru a-i oferi dezlegare penitentului respectiv. Dacă însă nu există această posibilitate, atunci preotul-confesor, implicat în acest delict împotriva poruncii a șasea, are facultatea de a-și dezlega complicele. Însă, dacă penitentul respectiv, chiar dacă se află în pericolul iminent al morții, mărturisindu-și păcatele
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mărturisindu-și păcatele preotului-complice, omite să își mărturisească explicit păcatul împotriva poruncii a șasea, în care a fost implicat cu preotul respectiv, chiar și pe motiv că este convins că preotul-confesor cunoaște deja acest lucru, iar preotul totuși îi dă dezlegarea, atunci acest preot este excomunicat. Confesorului i se cere atenție deosebită cu privire la mărturisirea penitentului, dar și prudență în orientarea derulării unui proces dialogic, care nu poate ignora toate aceste condiții și dispoziții cu privire la dezlegarea penitentului. 5.5 Aspecte psihologice ale
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
lucru, iar preotul totuși îi dă dezlegarea, atunci acest preot este excomunicat. Confesorului i se cere atenție deosebită cu privire la mărturisirea penitentului, dar și prudență în orientarea derulării unui proces dialogic, care nu poate ignora toate aceste condiții și dispoziții cu privire la dezlegarea penitentului. 5.5 Aspecte psihologice ale dialogului Dacă relația dintre confesor și penitent este condiționată de o anumită spiritualitate, moralitate, legislație și aspecte liturgice, ce indică un întreg context al reconcilierii sacramentale, atunci procesul dialogic dintre cei doi este influențat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pe acesta să trăiască un proces de schimbare a ființei sale în sens pozitiv. Astfel, penitentul: a) recunoaște nevoia de a fi vindecat (prin cercetarea cugetului); b) exprimă deschis dorința de a fi iertat (mărturisirea); c) cunoaște modul de vindecare (dezlegarea); d) împlinește opera penitențială, care are și efect medicinal (îndestularea). Se cere însă atenție, pentru că nu parcurgerea unui astfel de ritual face miracole, ci intervenția lui Dumnezeu, care este cu adevărat miraculoasă în viața omului. Însă, prin acest proces, „psihicul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
observa în practica sacramentului reconcilierii, în urma parcurgerii unor asemenea programe de aprofundare, sunt evidente prin următoarele aspecte: a) universalitatea învățăturilor propuse (pentru ca să nu se întâlnească experiența în care unii confesori dezleagă mai ușor anumite păcate, în timp ce alții refuză categoric aceeași dezlegare); b) evitarea unui „dogmatism al păcatului” (obiectivizarea la maxim a păcatului după liste, criterii, cercetări amănunțite de cuget, etc.); c) evitarea unui „automatism al iertării” (sublinierea exagerată și în mod subiectiv a milostivirii lui Dumnezeu, încât păcatele să nu mai
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se va putea folosi eficient de procesul dialogic cu preotul confesor. Lipsa unei astfel de obișnuințe conduce treptat spre îndepărtare de sacramentul reconcilierii și, apoi, chiar de Euharistie; b) Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, poate fi mai mult promovată. Conștiința apartenenței la o comunitate creștină este utilă creștinului și în practica lui sacramentală. Procesul dialogic realizat în sacramentul reconcilierii va fi atent și la raportul penitent-comunitate. Se consideră necesară o promovare mai fermă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitentul să fie ajutat în dialogul său cu Dumnezeu. De exemplu, un mod concret de itinerariu de convertire, care să includă și celebrarea sacramentului în această Formă B, poate cuprinde următoarele trei momente:1) un moment al celebrării penitențiale, fără dezlegare sacramentală; 2) un moment ulterior de reflecție, sau o zi de reculegere; 3) un ultim moment în care se celebrează reconcilierea comunitară cu mărturisire și dezlegare individuală. Prin aceasta, se evidențiază derularea procesului dialogic nu doar în timpul restrâns al ritului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Formă B, poate cuprinde următoarele trei momente:1) un moment al celebrării penitențiale, fără dezlegare sacramentală; 2) un moment ulterior de reflecție, sau o zi de reculegere; 3) un ultim moment în care se celebrează reconcilierea comunitară cu mărturisire și dezlegare individuală. Prin aceasta, se evidențiază derularea procesului dialogic nu doar în timpul restrâns al ritului, ci într-un timp mai îndelungat, fiindu-i benefic penitentului și ajutându-l să crească în această conștiință comunitară și în afara celebrării propriu-zise; c) Penitentul trebuie
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în neascultare. Putem înțelege că doar două sunt căilepe care le putem alege, „viața” și „moartea”, dintre care doar unaeste cea adevărată, cea a ființei. Mâncând din „pomul din mijloculraiului”, Adam și femeia lui „au murit”. Neascultarea însemnă„moarte”, adică dezlegare de Dumnezeu, adică împotrivire cuvân tului lui Dumnezeu, care este Viața. Ceea ce Adam numește „Eva”înseamnă și o „reamintire” a legăturii cu Dumnezeu. „Viața” pământească este deci o luptă, cunoscând „binele și răul”, pentru credințaîn Viața. „Porunca” lui Dumnezeu nu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
grave și în care aces-tea și-au produs efectele. După aceste trei zile, în ziua prohodirii, sufletul este adus dinnou alături de trup, pentru a participa alături de acesta la slujba în mormântării și a se mângâia mai ales de rugăciunile de dezlegare rostite pentru el, dar, totodată, pentru a se despărți de toți cei dragipe care îi lasă în urmă. O teologumenă din veacurile primare ale Bisericii învață că, dupăpogorârea în mormânt a trupului și pecetluirea gropii în numeleDomnului Iisus Hristos cu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
cele douăcauze, în sensul că pe măsură ce va trece timpul și vom înainta spreapocalipsă, spre sfârșitul lumii prezente, „lupta între Hristos și Sa-tana și între adepții Celui dintâi și slujitorii celui din urmă va devenitot mai radicală, tot mai înverșunată, până la dezlegarea ei în fa-voarea lui Iisus Hristos”<footnote Ibidem. footnote>. Observarea și analizarea modului în care evoluează moral societatea și fiecare om în parte, ar lăsa impresia că, într o lume încare se vorbește și se constată tot mai acut efectele
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
mai sportiv public. Cu prilejul lucrărilor Comitetului federal, pe lângă Biroul F.R.F. se constituie un grup de consilieri alcătuit din: Octav Luchide, Virgil Economu, C. Braun Bogdan, dr. Mircea Luca și Silviu Bindea. Biroul federal hotărăște ca jucătorii care nu primesc dezlegare de la cluburile la care activează și doresc să joace la alte cluburi vor primi drept de joc la noile lor echipe numai după un an de „carantină”. În acest an, la București, cu prilejul reuniunii din 5 octombrie a Comitetului
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
inconfundabilul său statut de "încifrare" a lumii și de revelare a unei alte realități. Proza, pe de altă parte, conține în sine și torsul și fuiorul, în sensul că lectorului i se arată și încifrarea, apăsarea hieroglifelor, dar și încercarea dezlegării lor. Întorcându-ne la poezie, este vorba despre ceva mult mai adânc, o altă față a spiritului poetic, cu rădăcini foarte vechi, de tip arhaic, prediscursiv. Această dominantă arhaică a spiritului constituie o preferință a tuturor romanticilor (Melancu: 1999, 98
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
cultura universală în opera eminesciană reprezintă o resursă hermeneutică și lirică inepuizabilă, cert este că studiul diferirii, după identificarea repetării, continuă să fascineze. Mecanismul intertextualității din proza lui M. Eminescu îi rezervă cititorului, încă, multe alei de labirint, iar în dezlegarea traseului livresc-dedalic intratextul ne poate ajuta. 4. Categorii intratextuale 4.1. Intratextualitate prozastică 4.1.1. "Sărmanul Dionis". Constelații intratextuale Intertextualitatea și sacrul Intertextualitatea dobândește din ce în ce mai multă relevanță ca relație de socializare între texte. În secolul comunicării (XX), socializarea textelor
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
se plece, ceea ce îl înnebunea pe Crăciun. Pentru mintea lui de proletar, îmbâcsită de materialism-dialectic, i se părea de neînțeles și căutând cauza ajunge la concluzia că datorită unei discipline fanatice, legionarii nu vor ceda, dacă nu primesc ordin, o dezlegare în acest sens și atunci îi cheamă la el pe mai mulți comandanți legionari între care și Petre Țuțea. Redăm din amintirile lui Marcel Petrișor desfășurarea acestui dialog, așa cum i-l povestise nea Petrache, care asistase direct la el. La
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
culpe de care cine ne acuză și cu ce drept? Al ingratitudinii istorice? Eu vreau să vă fac să vă „autoanalizați” pentru ca cei care vă recunosc autoritatea de șef al Mișcării și nu și-au făcut această autoanaliză, să capete dezlegare de la dumneavoastră să și-o facă. Atunci domnule colonel, dacă în închisoarea Aiudului mai există și astfel de oameni care ar depinde de o astfel de „dezlegare” din partea mea, cum ziceți dumneavoastră, că ar depinde, atunci eu în calitate de comandant general
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]